Tentația păcatului de Cara Elliott, Editura Litera – recenzie

Tentația păcatului

Cara Elliott

Colecția Iubiri de poveste

Editura: Litera – Alma
Anul apariției: 2016
Traducerea: Alina Rogojan/ Graal Soft
Număr de pagini: 279
Titlul original: Too Tempting to Resist
Volumul al doilea al seriei „Lorzii nopții”

Cara Elliott a publicat romane foarte apreciate de cititori și de critici de specialitate, distinse cu premii importante, cum ar fi Daphne du Maurier și Golden Leaf.
A primit, de asemenea, două nominalizări la Premiul RITA acordat de Asociația Scriitorilor de Romane de Dragoste din America.

• Seria Lords of Midnight (Lorzii nopții)

1. Tentația fructului oprit – Editura Litera (Too Wicked to Wed – 2011) – prezentare carte
2. Tentația păcatului – Editura Litera (Too Tempting to Resist – 2012) 
3. Tentații periculoase (Too Dangerous to Desire – 2012) – recenzia 

"Hotărâtă să-l împiedice pe neisprăvitul  ei frate să risipească de tot averea din ce în ce mai împuținată a familiei, Lady Eliza Brentford se decide să-l urmărească în Cuibul depravării unde acesta își pierde timpul și banii. Acolo, la lumina lumânărilor și în atmosfera de desfrâu, Eliza îl cunoaște pe bărbatul pentru care fratele ei nutrește o admirație imensă - marchizul de Haddan, Gryffin Dwight, unul dintre celebrii Cerberi. Pierdută în ochii lui verzi, Eliza nu poate să nu fie atrasă de farmecul bine-cunoscutului crai - o tentație a păcatului pe care nu a simțit-o niciodată.
Când Gryffin apare pe neașteptate la moșia Elizei ca invitat al fratelui ei, un sărut furat în grădină conduce la o noapte de pasiune dezlănțuită. Brusc, fermecătoarea văduvă simte că toate visurile ei neîmplinite până atunci ar putea deveni realitate.
Dar ar putea acest maestru al seducției să nutrească sentimente adevărate și profunde pentru Eliza și să renunțe la viața ușuratică de până atunci? Sau secretele pe care fiecare dintre ei le ascunde vor face ca aparențele înșelătoare să le distrugă șansa la fericire?"

Mă bucur că în sfârșit a apărut și la noi continuarea seriei „Lorzii nopții” a acestei autoare care m-a cucerit cu primul volum al seriei de față cu mai bine de doi ani în urmă.

Vă mai aduceți aminte de Sara Hawkins, de la Vizuina Lupului, pe care o deținea Connor Linsley, conte de Killingsworth? Ei bine, în prezent ea este proprietara.
În Vizuina Lupului îl reîntâlnim pe Gryffin Dwight, marchiz de Haddan, într-o discuție amuzantă cu Sara despre limbajul secret al florilor și înaintarea în vârstă! Asta până când, sunt întrerupți de Lady Eliza Brentford care-l caută pe fratele ei…

Cum se face, cum nu se face, cei doi rămân singuri și discută despre beneficiile vizuale ale artei, ca să zic așa…
Într-o discuție despre fratele ei, Eliza izbucnește:

” – Ce Dumnezeu te face să-ți închipui că aș avea vreo influență asupra fratelui meu, domnule? îl provocă ea. El ține baierele pungii și are puterea să ia toate deciziile privind banii și administrarea averii familiei. Chiar crezi că îi pasă cât negru sub unghie cum i-ar plăcea surorii lui să se poarte?”

O întâlnire pe care nu o vor uita prea ușor nici unul dintre ei! Un prolog incitant și plin de umor care ne face să citim cartea cu nerăbdare!
Firul narativ se reia două luni mai târziu, când Lady Eliza are o discuție – fără rost, aș spune – cu fratele ei, care nu are bunul simț de a observa că este pe punctul de a rămâne sărac lipit dacă continuă să cheltuiască pe petreceri și baluri, fără a se ocupa de moșie… Dar credeți voi că are vreun rost? Este un tânăr care vrea să petreacă, fără a se gândi la consecințe….
O petrecere plină de bețivi…

Eliza are refugiul ei pe moșie:

„Cu jumătate de secol în urmă aceasta fusese locuința paznicului de vânătoare, dar acum era propriul ei refugiu secret. Un adăpost într-un ocean de furtuni. Un loc în care putea lăsa garda jos și să fie ea însăși.
Oricine ar fi fost persoana respectivă.”

Ca să scape de prietenii fratelui ei, Eliza se refugiază în această căsuță unde evadează în pictură. Dar este întreruptă de motanul ei, Elf…

„ – Ceruri, cum se face că par a fi înconjurată doar de masculi nerozi? bombăni ea, dezlegându-și șireturile botinelor și descălțându-se.
Dar nu primi nici un răspuns de deasupra capului ei.
– Mereu mi se cere să le salvez pielea după câte o neghiobie. Știi, ar fi drăguț dacă, măcar o dată în viață, mi s-ar întâmpla să fiu eu salvată de vreo Întruchipare a Virtuții Masculine.

Credeți voi că se întâmplă așa ceva?

Gryffin pe de altă parte, trebuie să își termine cartea și să se decidă cum o semnează: cu numele real sau cu un pseudonim… „Adevărul sau… Distrageri și eschivări.„

Și mai trebuie să ajungă la o înțelegere și cu cel care-i va picta cartea… Decizii, multe decizii…

O carte care are și ea parte de domnițe care nu se pot abține de la a salva feline!!! E clar, luna asta sunt la modă felinele la ananghie!

Ei bine, Eliza și Gryff au parte de o a doua întâlnire la fel de neobișnuită: dacă prima a fost într-un bordel, a doua este în vârful unui copac! Și asta nu-i tot! Felina e salvată, iar Gryff îi declară Elizei:

” – Îmi dai voie să îți înmânez acest pui de satană înainte să mă nenorocească permanent?”

O carte foarte frumoasă, cu acțiune destul de alertă. Replicile spumoase dintre cele două personaje principale sunt cele care îți atrag atenția pentru prima dată și care te cuceresc definitiv. Ca să nu mai spunem nimic despre atracția dintre cei doi care aproape că incendiază toată moșia!!!
Accidente, situații tragi-comice și ironii fine. De astea ai parte citind această carte.
Și un sărut care se dovedește a fi cauza tuturor necazurilor…

„De ce am sentimentul că deja cad, prăbușindu-mă într-un salt mortal lent, în spirală?” se întreabă Gryff.

Cel mai probabil, răspunsul la această întrebare nu ar fi, pentru moment, tocmai pe gustul lui.

Sincer, această scriitoare știe să-și captiveze cititorii și asta nu doar prin misterul personajelor și conversațiilor lor spumoase; ci prin ceea ce lasă să se întrevadă… Ceea ce, pe mine, mă face să citesc avidă fiecare rând și să dau cu nerăbdare pagină după pagină pentru a vedea cum decurge această poveste.
Pe lângă faptul că, tuturor ne plac craii, mai ales cei care la final se dovedesc a fi cei mai fideli parteneri!
Personajul cel mai detestabil al cărții este, în viziunea mea, chiar fratele eroinei. Un egoist ce se gândește doar la el și nu-i pasă dacă își sacrifică sora pentru asta.

Să revenim însă, la oile noastre… Sau mai bine zis, la petrecerea la care ia parte și Gryff.

O grindă de metal cu cătușe, prinsă deasupra patului cu baldachin al lui Gryff, ca o glumă deocheată din partea tinerilor petrecăreți; și o Eliza foarte curioasă… Toate duc la o tânără rămasă blocată în patul marchizului! Ce se întâmplă de aici înainte?

„Mă întreb câte vieți au femeile, căci se pare că tu o să cam rămâi blocată acolo o vreme„, îi spune Gryff!!!
Iar Eliza descoperă că marchizul nostru are tatuat un dragon mai jos de abdomen….
Această situație este comică și conversația celor doi numai decentă nu este!!!

„… Eliza avu impresia că toată rochia îi luase foc. Sudoarea începu să îi șiroiască între omoplați, iar balenele corsetului i se înfipseseră în carne ca niște vătraie încinse.”

Atracția asta! Nu le dă pace nici unuia din ei! Și după cum era de așteptat, o noapte de pasiune fierbinte le pune până și sufletele pe jar!
A doua zi, fiecare din ei fuge. Fug, nu unul de celălalt după cum ne-am aștepta; ci de ceea ce simte fiecare dintre ei.
Dar, până și un Cerber Hedonist are conștiință, așa că marchizul pornește în căutarea Elizei.
Când ajunge la ea, o altă felină neajutorată îi iese în cale… Și asta nu e tot! Dar, i se mai și cuibărește sub cămașă!

Între cei doi are loc o conversație în metafore:

” – Șoricel probabil ar prefera să nu se întoarcă la scena crimei. Auzi când Eliza inspiră șuierat. Nu, adăugă el încet, că ar trebui să simtă vreo urmă de remușcare pentru că a fost atât de aventuros.”

Printre hohote de râs și cuvinte cu dublu înțeles, cei doi reușesc să poarte și o conversație serioasă…

” – Tu întotdeauna te lași condusă doar de creier? o întrebă el, trecându-și degetul mare peste conturul obrazului ei.
– Nu-mi pot permite să îmi asum riscuri nebunești, replică Eliza. E prea periculos.”

Și câtă dreptate se va dovedi că are… Cu un frate înglodat în datorii, care încearcă să scape de ele vânzându-și sora… Cu prietenii acestuia care o șantajează, crezând că o vor face să cedeze.
Pe lângă faptul că este o carte foarte amuzantă, care efectiv îți înveselește ziua; are și o intrigă bine închegată ce te ține cu sufletul la gură, conștientă fiind că viața femeilor din epoca aceea nu era deloc ușoară, cel mai adesea fiind nedreaptă.

Vor reuși cei doi să găsească calea de a ajunge unul lângă celălalt? Vor reuși să învingă pericolul care-i tulbură sufletul Elizei? Adevărurile vor ieși la iveală?

Citiți cartea și sigur aflați cum se termină această frumoasă poveste de dragoste!

Nota mea pentru carte este 10!

P.S.: „Iubesc numele tău pentru că surprinde perfect esența a cine ești. Neobișnuit și surprinzător. Plin de fantezie și puternic, plin de imaginație și compasiune. Porți în suflet poezie și pasiune. Cred…cred că m-am îndrăgostit de tine la prima vedere a ochilor tăi superbi, scânteietori, luminați atât de intens de bunătate și de umor drăcesc.„

Cărțile apărute la Editura Litera în colecția Iubiri de poveste pot fi comandate pe litera.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro