1001 de cărţi de citit într-o viaţă – coordonator Peter Boxall, Editura Rao – recenzie

1001 de cărţi de citit într-o viaţă

(1001 Books You Must Read Before You Die)

Coordonator: Peter Boxall

Editura Rao

Traducere: Gabriela Tănase

Nr. de pagini: 960

An apariție: 2017

O carte de referinţă, inteligentă şi îndrăzneaţă, despre romanele şi scriitorii care au stimulat imaginaţia omenirii, au avut impact asupra publicului şi au marcat momente de cotitură în evoluţia literaturii. O selecţie eclectica realizată de o echipă internaţională de scriitori, critici, universitari şi ziarişti care propun o noua abordare a clasicilor şi o reevaluare a ficţiunii contemporane. Cu peste 600 de fotografii - coperte, pagini de garda, afişe, ilustraşii şi alte imagini contextuale - 1001 de carţi de citit într-o viaţă este lectura ideală pentru pasionaţii de literatura.

1001 de cărţi de citit într-o viaţă, pe care am găsit-o pe stoc pe cartepedia.ro, este un ghid prețios pentru a-ți lărgi orizonturile literare. Selecția nu este una completă și nici una definitivă. Față de prima ediție apărută în anul 2006, în următoarele ediții unele titluri au fost eliminate, fiind înlocuite de altele, selecția căpătând astfel o aromă literară internațională.

La alcătuirea cărții au contribuit peste 100 de colaboratori, reprezentativi pentru comunitatea internațională de cititori, printre care critici, academicieni, romancieri, poeți și ziariști literari.

Prezentările nu încearcă să ofere o critică exhaustivă a operelor, o mostră din savoarea prozelor sau un sinopsis al intrigilor, ci mai degrabă să răspundă întrebării referitoare la ceea ce face ca un roman să devină obligatoriu de citit.

Cartea este structurată pe 4 capitole:

• Perioada de dinainte de 1800
• Anii 1800
• Anii 1900
• Anii 2000

Perioada de dinainte de 1800

Bineînțeles că, din lista aferentă acestei perioade, nu putea lipsi ”O mie și una de nopți” – o carte clasică de referință în istoria literaturii. Printre basmele inventate de Șeherezada de-a lungul celor 1001 de nopți se numără unele de o longevitate incredibilă, precum ”Sindbad”, ”Aladdin” și ”Ali Baba și cei patruzeci de hoți”, care au constituit o sursă de inspirație pentru multe alte opere literare ulterioare, precum și pentru multe filme artistice și desene animate.

Dacă pe ”Gargantua și Pantagruel” de François Rabelais, ”Don Quijote” de Miguel de Cervantes Saavedra, ”Robinson Crusoe” de Daniel Defoe, ”Moll Flanders” de Daniel Defoe și ”Călătoriile lui Gulliver” de Jonathan Swift le-am citit, am descoperit multe alte opere interesante, cu subiecte inedite, pe care mi-am propus să le citesc.

Anii 1800

Selecția din această perioadă cuprinde cărți clasice de referință, care au constituit o sursă de inspirație pentru mulți autori contemporani precum și pentru cineaști, fiind de multe ori ecranizate în pelicule de succes.  De asemenea, aceste cărți furnizează adesea o excelentă temă de dezbatere pentru cluburile de lectură.

În lista aferentă acestei perioade am regăsit cu plăcere cărți pe care le-am citit și m-au încântat sau impresionat de-a lungul timpului, la multe dintre ele având și prezentare/recenzie pe site: ”Rațiune și simțire”, ”Mândrie și prejudecată”, ”Mansfield Park”, ”Emma” de Jane Austen, ”Frankenstein” de Mary Wollstonecraft Shelley, ”Ivanhoe” de Sir Walter Scott, ”Ultimul mohican” de James Fenimore Cooper, ”Roșu și negru” și ”Mănăstirea din Parma” de Stendhal, ”Notre-Dame de Paris” și ”Mizerabilii” de Victor Hugo, Evgheni Oneghin de Aleksandr Sergheevici Pușkin, ”Eugénie Grandet”, ”Moș Goriot” și ”Iluzii pierdute” de Honoré de Balzac, ”Oliver Twist”, ”David Copperfield” și ”Marile speranțe” de Charles Dickens, ”Prăbușirea casei Usher” și ”Hruba și pendulul” de Edgar Allan Poe, ”Cei trei muschetari” și ”Contele de Monte Cristo” de Alexandre Dumas, ”Jane Eyre” de Charlotte Brontë, ”La răscruce de vânturi” de Emily Brontē, ”Necunoscuta de la Wildfell Hall” de Anne Brontē, ”Litera stacojie” de Nathaniel Hawthorne, ”Moby-Dick” de Herman Melville, ”Coliba unchiului Tom” de Harriet Beecher Stowe, ”Nord și Sud” de Elizabeth Gaskell, ”Doamna Bovary” de Gustave Flaubert, ”Femeia în alb” de Wilkie Collins, ”Alice în Țara Minunilor” și ”Alice în Țara Oglinzii” de Lewis Carroll, ”Călătorie spre centrul Pământului” și ”Ocolul Pământului în optzeci de zile” de Jules Verne, ”Crimă și pedeapsă” de Fiodor Dostoievski, ”Thérèse Raquin” de Émile Zola, ”Micuțele doamne” de Louisa May Alcott, ”Phineas Finn” de Anthony Trollope, ”Război și pace” și ”Anna Karenina” de Lev Tolstoi, ”Departe de lumea dezlănțuită” și ”Tess D’Urberville” de Thomas Hardy, ”Ben-Hur” de Lew Wallace, ”Comoara din insulă” și ”Ciudatul caz al dr. Jeckyll și al dl Hyde” de Robert Louis Stevenson, ”O viață” și ”Bel-Ami” de Guy de Maupassant, ”Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain, ”Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde, ”Aventurile lui Sherlock Holmes” de Sir Arthur Conan Doyle, ”Mașina timpului” și ”Războiul lumilor” de H.G. Wells, ”Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, ”Dracula” de Bram Stoker.

Am descoperit însă și câteva opere clasice pe care le-am ratat, cu un subiect foarte interesant, pe care mi le-am trecut pe lista mea de lecturi viitoare.

Anii 1900

În lista aferentă acestei perioade am avut surpriza deosebit de plăcută să descopăr și o nominalizare a unui autor român, o carte care și pe mine m-a impresionat foarte mult: ”Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu.

Din nou, am regăsit cu plăcere în listă cărți pe care le-am citit și m-au impresionat: ”Carrie Meeber” de Theodore Dreiser, ”Casa Buddenbrook” și ”Muntele vrăjit” de Thomas Mann, ”Câinele din Baskerville” de Sir Arthur Conan Doyle, ”Aripile porumbiței” de Henry James, ”Chemarea străbunilor” de Jack London, ”Forsyte Saga” de John Galsworthy, ”Tarzan, omul maimuță” de Edgar Rice Burroughs, ”Kristin Lavransdatter” de Sigrid Undset, ”Marele Gatsby” de F. Scott Fitzgerald, ”Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd” de Agatha Christie, ”Peripețiile bravului soldat Švejk de Jharoslav Hašek, ”În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust, ”Amantul doamnei Chatterley” de D.H. Lawrence, ”Nimic nou pe frontul de vest” de Erich Maria Remarque, ”Adio, arme”, ”Pentru cine bat clopotele” și ”Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway, ”Șoimul maltez” de Dashiell Hammett, ”Poștașul sună întotdeauna de două ori” de James M. Cain, ”Pe aripile vântului” de Margaret Mitchell, ”Rebecca” de Daphne du Maurier, ”Somnul de veci” și ”Rămas-bun pentru vecie” de Raymond Chandler, ”Șoareci și oameni” și ”Fructele mâniei” de John Steinbeck, ”Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupéry, ”Ferma animalelor” de George Orwell, ”Eu, robotul” și ”Fundația” de Isaac Asimov, ”De veghe în lanul de secară” de J.D. Salinger, ”Bună ziua, tristețe” de Françoise Sagan, ”Prima dragoste, ultima dragoste” de Romain Gary, ”Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee, ”Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Ken Kessey, ”Magicianul” de John Fowles, ”Un veac de singurătate” și ”Dragoste în vremea holerei” de Gabriel Garcia Marquez, ”Casa spiritelor” și ”Despre dragoste și umbre” de Isabel Allende, ”Mătase” de Alessandro Baricco, ”Memoriile unei gheișe” de Arthur Golden.

Din această perioadă, care conține de altfel și cele mai multe titluri, am ratat multe cărți, iar la altele am văzut doar ecranizările: ”Hobbitul” și ”Stăpânul inelelor” de J.R.R. Tolkien, ”Sandokan: Tigrii din Mompracem” de Emilio Salgari, ”Și caii se împușcă, nu-i așa?” de Horace Mc Coy, ”Zorba grecul” de Nikos Kazantzakis, ”1984” de George Orwell, ”Lolita” de Vladimir Nabokov, ”Talentatul domn Ripley” de Patricia Highsmith, ”Doctor Jivago” de Boris Pasternak, ”Mic dejun la Tiffany” de Truman Capote, ”Portocala mecanică” de Anthony Burgess, ”2001: O odisee spațială” de Arthur C. Clarke, ”Nașul” de Mario Puzo, ”Interviu cu un vampir” de Anne Rice, ”The Shining” de Stephen King, ”Parfumul” de Patrick Suskind, ”Rămășițele zilei” de Kazuo Ishiguro, ”American Psycho” de Bret Easton Ellis, ”Pacientul englez” de Michael Ondaatje.

Anii 2000

Din titlurile aferente acestei perioade nu am citit decât ”Povestea fetiței pierdute” de Elena Ferrante, însă lista mea de dorințe literare s-a îmbogățit în mod considerabil.

Dacă vă decideți să vă angajați în această magnifică explorare literară, acest ghid vă va ajuta cu siguranță pentru a vă mări biblioteca în anii următori! Vă urez o călătorie literară plăcută!

1001 de cărţi de citit într-o viaţă poate fi comandată pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura RAO

Recenzii și prezentări cărți de nonficțiune

Vă recomandăm și: 1001 de citate care te inspiră într-o viață