Absolut tot de Nicola Yoon, Editura Art

Absolut tot

Nicola Yoon

GRUPUL EDITORIAL ART

Colectie: Young Art

An aparitie: 2016

Nr. pagini: 317

Titlu original: Everything, Everything

Traducator: Roxana Cotovanu

Boala lui Maddy, protagonista cărţii, este pe cât de rară, pe atât de faimoasa. Pe scurt, e alergică la lume. Nu are voie să iasă din casă, n-a mai ieşit de şaptesprezece ani. Singurii oameni pe care-i vede în carne şi oase sunt mama ei şi Carla, sora medicală care o îngrijeşte.

Dar apoi, într-o bună zi, vine la casă de alături o camionetă. Maddy se uită pe fereastră şi îl vede pe el. E înalt, suplu, îmbrăcat tot în negru – tricou negru, blugi negri, tenişi negri şi un fes negru care-i acoperă părul în întregime. O surprinde privindu-l şi se uită fix la ea. Maddy îi răspunde la fel. Numele lui e Olly.

Poate că nu putem prezice viitorul, dar putem prezice câte ceva. De exemplu, Maddy e sigură că se va îndrăgosti de Olly. Aproape sigur va fi un dezastru.

Fragment :

„A doua zi dimineată, înainte să ajungă Carla, petrec exact treisprezece minute în pat convinsă că mă îmbolnăvesc. Ei îi ia exact şase minute că să mă desconvinga. Îmi ia temperatura, tensiunea, îmi verifică ritmul bătăilor inimii şi pulsul, înainte să declare că sunt pur şi simplu îndrăgostită lulea.

– Simptomele clasice, zice ea.

– Nu sunt îndrăgostită. Nu pot să fiu îndrăgostită.

– Şi de ce nu?

– Ce sens ar avea? zic eu, gesticulând din mâini. Îndrăgostită? Eu? Ar fi că şi când un critic culinar n-ar avea papile gustative. Că şi când un pictor ar fi daltonist. Că şi când…

– Că şi când ai înota goală de una singură.

La asta nu pot să nu râd.

– Exact, aprob eu. Fără sens.

– Nu e fără sens, spune Carla şi mă priveşte serioasă. Doar pentru că nu poţi să treci prin toate experienţele, nu înseamnă că nu trebuie să treci prin câteva. În afară de asta, dragostea sortită eşecului face parte din viaţă.

– Nu sunt îndrăgostită, repet eu.

– Şi nu te-ai îmbolnăvit, mi-o întoarce ea. Aşa că nu ai niciun motiv să-ţi faci griji.

Restul dimineţii sunt prea distrasă că să citesc sau că să-mi fac temele. Deşi Carla mă tot asigura că nu sunt pe cale să mă îmbolnăvesc, mă surprind acordând prea multă atenţie corpului meu şi felului în care îl simt. Simt cumva furnicături în vârfurile degetelor? Simt de obicei asta? De ce mi se pare că nu pot să-mi recapăt suflul? Câte tumbe poate să facă un stomac înainte să se înnoade fără scăpare? O rog pe Carla să-mi mai verifice o dată toată funcţiile vitale şi rezultatele ies normale.

Până după-amiază devin conştientă că e foarte că dreptatea să fie de partea Carlei. S-ar putea nu să mă îndrăgostesc, dar să-nceapă să-mi placă de el.”

Cartea a fost ecranizată şi vom putea viziona filmul în curând pe marile ecrane.

Recenzii și prezentări Editura Art