Adâncuri sălbatice de DeSales Harrison, Editura RAO – recenzie

Adâncuri sălbatice

(The Waters & The Wild – 2018)

DeSales Harrison

Editura RAO

Traducere: Graal Soft

Nr. de pagini: 320

An apariție: 2019

DESALES HARRISON este profesor asociat la catedra de poezie a Colegiului Oberlin din Ohio, Statele Unite ale Americii, unde predă Creative Writing. A debutat cu cartea The End of the Mind: The Edge of the Intelligible in Hardy, Stevens, Larkin, Plath, and Glück şi a colaborat la diverse publicaţii cu articole despre poezia modernă contemporană.

Liniştea lumii lui Daniel Abend, un psihanalist de succes din New York este perturbată când una din tinerele lui paciente se sinucide. Moartea fetei, explicată prin depresie şi dependenţă de droguri, devine punctul de plecare al declinului protagonistului. Fin psiholog, autorul exploatează tenebrele minţii umane, fineţea pârghiilor care declanşează viaţa sau moartea.

APRECIERI CRITICE: ”Acest thriller orbitor cu tentă gotică ne introduce într-un labirint de secrete, minciuni şi înşelătorii.“ – New York Times

Adâncuri sălbatice de DeSales Harrison

Vă invit să citiți un thriller psihologic intens care sondează adâncurile psihicului uman, diversitatea trăirilor, emoțiilor și sentimentelor, cauzele și efectele dependențelor, spaimele și dorințele înghesuite în colțurile cele mai ascunse ale creierului uman.

Părintele Nelson Spurlock este rector într-o parohie apatica, ușa bisericii fiind mereu deschisă pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care nu au un adăpost deasupra capului, abuzați, dependenți sau cerșetori. În corespondența sa, primește într-o zi un plic pe numele Clementine Abend și din neatenție desface micul pachețel citind actele din el pe nerăsuflate pentru că fără voia lui devenise  executor testamentar al psihiatrului Daniel Abend. Acesta indicase, prin testament, ca locul corespondenței pentru fiica lui, Clementine, plecată de acasă, sa fie adresa bisericii unde părintele practica. De ce părintele Spurlock? Pentru ca el oficiase  slujba de înmormântare a uneia dintre  pacientele  doctorului Daniel Abend, Jessica Burke, doctorul văzând în preot ceva ce putini reușiseră sa observe. Așadar, pe lângă informarea ca devine executorul testamentar al lui Daniel Abend, în plic  preotul găsește și confesiunea acestuia. Sa fie vina? Sa fie păcatul? Cere mântuire, iertare?

”În acel moment, fata a fost cea care a vorbit prima:
– „Padre“ înseamnă că sunteți… făcu o pauză și își drese glasul, de parcă nu era obișnuită cu sunetul propriei sale voci. Superiorul?
Până în acel moment, profilul chipului ei proiectase o severitate subliniată de puntea înaltă a nasului, de sprâncenele subțiri. Acum, că se întorsese spre el, chipul ei părea mai tânăr, buzele pline și țuguiate exprimând incertitudine. Încurcat, găsindu-se obiectul acelei priviri, el depistă undeva în ea o nuanță de auriu, un nit sau un inel care îi străpungea septul sau sprânceana, sau oare era lobul urechii? Mai degrabă o tortură a cărnii decât o podoabă. Cât de insuportabilă e propria lor frumusețe pentru tineri, se gândi el.
– Superiorul? Îmi place cum sună, spuse el, arătând amabilitate.
Ea nu-i întoarse zâmbetul, așa că el continuă:
– Da, eu sunt rectorul aici, Nelson Spurlock. Cu ce vă pot ajuta?
Nu avea să uite niciodată ce a spus ea atunci: „Cred că aveți ceva pentru – pentru Clementine Abend. Ceva ce v-a trimis tatăl meu“.
Tatăl ei? A cui fiică era? Oare îl confundase cu altcineva? O întâlnise undeva și uitase? Dar își dădu repede seama că era imposibil.
Imposibil să poată uita vreodată un chip ca acesta.
– Nu înțeleg, tatăl dumneavoastră? V-a trimis ceva? spuse el.
– Poate o scrisoare. Nu știu exact. Poate niște hârtii.
– Tatăl dumitale este paroh?
– Nu, este… era psihanalist. Dar cred că o pacientă de-a lui… Cred că ați făcut ceremoniile funerare pentru o pacientă de-a lui, o persoană pe numele Jessica Burke.
Jessica Burke. Bineînțeles că își amintea. A fost prima înmormântare pe care a făcut-o după „instaurarea“ lui ca rector. Jessica Burke avea douăzeci și opt de ani când a murit de o supradoză, nu cu mult mai tânără decât chiar Spurlock la vremea aceea. Nu o cunoscuse niciodată, dar sacristanul pusese o fotografie pe un mic șevalet lângă sicriu. Era un autoportret realizat de artista necunoscută, Jessica Burke în oglindă, stând în spatele unei camere foto compacte scumpe, un Hasselblad sau Rolleiflex, cu fața îndreptată spre vizor, cu un braț subțire, puternic tatuat, în spatele capului, cu care ținea părul să nu îi acopere fața. Imaginea dădea impresia că Jessica Burke venise ca fotograf la propria ei înmormântare, îmbrăcată nepotrivit, neimplicată, enervată că trebuia să muncească într-o dimineață de sâmbătă.
– Tatăl dumitale mă știa numai pentru că am îngropat o pacientă de-a lui?
Fata întinse o hârtie scrisă de mână pe bufetul dintre ei.
– El spune aici, începu ea, dar se întrerupse. Acest document, reîncepu ea, este un testament, o diată sau cel puțin o parte din el.”

Viața lui Daniel Abend a început sa fie cu adevărat mistuitoare din momentul în care, tânăr bursier, și-a petrecut un an la studii medicale în Paris unde a cunoscut-o pe Miriam, dragostea și blestemul vieții lui, o persoană fragilă psihic, care s-a sinucis prin înec în urma unei depresii. Dragostea lor a fost scurtă, dar intensă, „arzând rapid ca o țigară” din care nu a mai rămas decât scrumul.

Jessica Burke a fost pacienta doctorului Abend timp de doi ani. Dependentă de heroina, el o consilia și credea ca progresele muncii lor încep sa se vadă. Jessica se înscrisese la o școală de desen, începuse să picteze, își reluase legăturile cu familia, mergea la terapie, dar „lumina” ei s-a stins prea brusc, vestea morții fiind un adevărat șoc pentru doctorul Abend.

Însă, înainte de a muri printr-o supradoză de heroina, Jessica trimite doctorului un plic în care se găsea o cheie de la o căsuță poștală și un poem-mesaj care s-a dovedit a fi un adevărat testament, anunțându-și astfel sinuciderea. Iar el, Daniel Abend, fusese părtaș la suicid, prin meseria lui.

Corespondența nu se oprește odată cu decesul Jessicai! Urmează noi  scrisori cu același poem criptic și fotografii cu Jessica decedată, în care doctorul observa detalii ce fac diferența între suicidul prin injectare de heroina și omorul prin asfixiere. Iar din acest moment, toate evenimentele se desfășoară asemenea unui tăvălug pentru că acel cineva care a ucis a vrut ca Daniel să știe.

Plicurile  misterioase continuă să sosească împreună cu același poem ale cărui versuri și strofe scad odată cu fiecare scrisoare primită, ca un fel de ceas cu numărătoare inversa. Fire încordată și temătoare, lui Daniel îi este frică, deși scrisorile nu formulau o amenințare concreta la adresa fiicei lui, Clementine, și simte ca această corespondență este țintită spre fiica lui, așa cum s-a întâmplat și în cazul Jessicai. Pe de altă parte, relațiile dintre el și fiica lui sunt  tot mai încordate pentru că lumea interioara a Clementinei este  plină de furtuni emoționale și totodată ea simte ca tatăl ei îi ascunde adevărul despre mama ei și despre originile ei.

Teama ca fiica lui să nu pățească nimic și corespondența misterioasă primită de la urmăritorul lui fac din Daniel un tată disperat și sufocant determinând-o pe Clementine să plece de acasa, în Franța, să descopere singură povestea mamei ei și împrejurările în care aceasta s-a sinucis!

Care este adevărata poveste de viață și de dragoste a lui Daniel și Miriam și care sunt motivele deceselor lor? Cine este cu adevărat Clementine?  Și ce va face Daniel pentru a-și apăra copilul? Iar oare acest copil este cu adevărat în siguranță și nu poate fi răpit sau ucis? Iată câteva mistere pe care le puteți descoperi citind acest thriller psihologic deosebit!

Cartea Adâncuri sălbatice de DeSales Harrison poate fi comandată pe raobooks.com, libris.ro, librarie.net, carturesti.ro, librariadelfin.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura RAO

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți cu mister