Delicatese Literare
Recenzii

Adunarea umbrelor de V.E. Schwab, Editura Nemira – recenzie

Adunarea umbrelor

(A Gathering of Shadows – 2016)

V.E. Schwab

Editura Nemira

Colecția Young Adult

Traducere: Cristina Jinga

Nr. pagini: 608

An apariție: 2018

  • Seria CULORILE MAGIEI

1. Partea întunecată a magiei – A Darker Shade of Magic – 2015 – recenzia
2. Adunarea umbrelor – A Gathering of Shadows – 2016
3. Invocarea luminii – A Conjuring of Light – 2017
„E ca o dependență!“ – Entertainment Weekly
„De citit pe nerăsuflate!“ – NPR
Au trecut patru luni de când Kell a intrat în posesia pietrei negre, de când a cunoscut-o pe Lila, de când i-a înfrânt pe gemenii Dane. Totul pare că a revenit la normal, dar Kell se simte vinovat și bântuit de coșmaruri rău-prevestitoare. În jurul lui, întreagă Londra Roșie se pregătește de Jocurile Elementelor – o competiție internațională de magie, menită să întărească legăturile între statele vecine.
Dar în acest timp, o altă Londra e gata să revină la viață, iar cei crezuți dispăruți pentru totdeauna sunt pe cale să se întoarcă. Până la urmă, o umbră care se stinge noaptea reapare dimineață, iar dacă o Londra se ridică din nou din umbre, o altă trebuie să cadă în locul ei.
„Plin de magie, intrigi și înșelăciuni, chiar câteva aventuri cu pirați, acest roman va fermeca deopotrivă tinerii și adulții pasionați de fantasy.“ – Booklist
Unul dintre lucrurile cele mai entuziasmante la seriile bune fantasy este că încep promițător și continuă uluitor de bine. Așa se întâmplă și cu „Adunarea umbrelor„, a doua carte din seria „Culorile magiei”.
Imaginația autoarei V.E. Schwab din primul volum a fost suficient de productivă și de originală cât să plăsmuiască mai multe Londre situate în lumi paralele, cu grade și tipuri diferite de magie, să contureze doi protagonișți foarte interesanți – un magician antari capabil să traverseze aceste lumi, numit simplu Kell, și o hoață care se luptă pentru supraviețuire în Londra Cenușie, pentru a ajunge implicată în aventuri fascinante – Lila Bard. Alături de ei autoarea a conturat frumos și alte personaje – Holland, magicianul antari al Londrei Albe. Rhy, prințul arnesian, fratele de suflet al lui Kell. Tieren, preotul magic din Londra Roșie. Îi regăsim pe toți în acest volum, într-o acțiune din ce în ce mai trepidantă, încărcată de atmosferă magică și suspans.
Vă spuneam în articolul dedicat primului volum din serie cât de mult mi-a atras atenția Lila Bard, tânăra dură, care este mai mult decât pare, mai mult decât știe ea însăși despre sine. Acum, Lila încearcă să descopere cine este cu adevărat, ce puteri are și cum poate să le folosească. O găsim la bordul Turlei nopții, un vas arnesian de corsari, condus de un căpitan fermecător, maestru în magie și care ascunde propriile taine în unghere ferite: Alucard Emery. Ea aprofundează studiul elementelor sub îndrumarea lui Alucard, fiecare tatonându-l pe celălalt în ideea de a afla mai multe secrete. Cei doi se aseamănă mult, chiar dacă provin din lumi diferite. Iată însă că la palat se pregătește marele turneu magic Essen Tasch, unde magicieni din toate cele trei imperii: Arnes, Vesk și Faro se înfruntă pentru marele titlu. Întrucât campioana en-titre este arnesiană, turneul se desfășoară în Londra Roșie, iar prințul Rhy este cel care se ocupă de eveniment și o face, bineînțeles, în stilul propriu.
Nici Rhy, nici Kell nu au mai fost la fel în urma evenimentelor petrecute când Vitari s-a dezlănțuit în Londra Roșie. Uniți de o legătură extrem de puternică, pe viață și pe moarte, fiecare simte atât plăcerea, cât și durerea celuilalt. Îmi place acest tip de intrigă, pe care l-am mai întâlnit în unele romane fantasy, de exemplu în Academia Vampirilor, de Richelle Mead sau în Roata Timpului lui Robert Jordan. Fiecare dintre cei doi frați este chinuit de propriile gânduri, visuri și așteptări.
Autoarea ne prezintă flash-uri din Londra Albă, unde magia începe să se dezmorțească și să transforme acea lume înghețată și aridă. Fanii lui Holland vor fi bucuroși să îl găsească pe acesta în viață, în postura de rege în Londra Albă. Cum de s-a întâmplat asta, când toate semnele arătau că a pierit, veți descoperi în roman. Dau un singur indiciu: Londra Neagră.
Cu ocazia turneului, protagoniștii se întâlnesc în Londra Roșie: Kell, Alucard, Rhy și Lila – întâlniri cu scântei, atât în arenă cât și în afara ei. Am spus arenă? Da, cei trei magicieni vor participa la turnir, doi dintre ei pe ascuns.
Lila Bard mi-a plăcut și mai mult decât în primul volum. S-ar putea să nu fie un personaj pe gustul tuturor, însă mie îmi place din ce în ce mai tare. Nu așteaptă să fie salvată, își poartă bătăliile, merge înainte chiar și atunci când se îndoiește de ceea ce face. Orgoliul este marele ei dușman, în plus o caracterizează încăpățânarea de a crede doar în propriile forțe, refuzând cu obstinație să creadă în puterea divină sau în destin. Kell se simte din ce în ce mai apăsat de viața pe care o duce, de rolul său în cadrul familiei regale, de atitudinea celor doi monarhi, lucru pentru care are toată simpatia mea. Rhy s-a maturizat destul de mult de când a fost întors din moarte, iar Alucard aduce un strop de farmec, deloc lipsit de tărie însă, în mijlocul acestor personaje încrâncenate.
Ce va aduce turneul Essen Tasch și ce pune la cale Holland, veți afla citind romanul, vă garantez că este fascinant. Sincer, am cam tras de el spre sfârșit, nedorind să îl termin atât de repede, dorind să prelungesc savurarea lui. Din fericire, se pare că nu vom avea mult de așteptat în ceea ce privește volumul următor, ceea ce este foarte bine, având în vedere că avem parte de un final de volum extrem de intens.
Un stil proaspăt, o notă de inedit, o atmosferă vibrantă, un sistem interesant de magie și personaje din ce în ce mai bine conturate. Dacă nu ați citit încă seria Culorile magiei, este un bun moment să o faceți.
„Îi era dor de Aruncătura de Piatră, indiferent de noul ei nume, îi era dor de rezistența modestă a acestui loc, a acestui oraș. Chiar trebuia să se ducă acasă? Și asta era problema chiar aici. Londra Roșie era acasă. Kell nu aparținea acestei lumi. El era o ființă de magie – arnesian, nu englez. Și chiar dacă lumea asta încă mai avea vreo putere (pentru Tieren, nu există niciun loc cu adevărat lipsit de ea), Kell nu-și putea permite să o ațâțe, nu pentru Ned, nici pentru rege, nici măcar pentru el însuși. Deja perturbase două lumi. Nu voia să mai fie făcut vinovat și pentru a treia.”
„Căută prin mulțime cu privirea – erau atât de mulți oameni, atât de mulți ochi îndreptați spre ea. Ca hoț de noapte, Lila Bard știa că a sta departe de lumină era cea mai sigură cale de a rămâne în viață, dar, fără voia ei, se delecta cu trucul ăsta. Să stai drept în fața unei ținte în timp ce-i furi monedele din buzunar. Să zâmbești în timp ce furi. Să-ti privești victima în ochi și s-o provoci să vadă dincolo de înșelăciune. Pentru că trucurile cele mai bune erau cele făcute nu când ținta era cu spatele întors, ci atunci când te privea.
Iar Lila voia să fie văzută.”

Cartea Adunarea umbrelor de V.E. Schwab poate fi comandată pe nemira.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Nemira

 

15 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *