Aleasa dragonului de Naomi Novik, Editura Nemira – recenzie

Aleasa dragonului

(Uprooted – 2015)

Naomi Novik

Editura Nemira

Data publicării: 2017

Nr. pag: 448

Traducător: Oana Ionaşcu

Naomi Novik s-a născut în 1973, la New York, într-o familie de imigranți polonezi. A studiat literatură engleză la Universitatea Brown, pe care a absolvit-o în 1995. A urmat un masterat în informatică la Universitatea Columbia și a lucrat o vreme ca programator. Scris în doar două luni, la începutul anului 2004, primul ei roman, Dragonul Maiestății Sale, care deschide seria Temeraire, a fost publicat în martie 2006. A fost urmat de Throne of Jade (Tronul de jad), Black Powder War, Empire of Ivory (2007) și Victory of Eagles (2008). În iulie 2010 va apărea Tongues of Serpents, urmat de încă trei volume. În anul 2007, Naomi Novik a obținut Premiul John W. Campbell pentru cel mai bun tânăr autor,  precum și premiile Compton Crook și Locus, pentru cel mai bun roman de debut. În același an, a fost nominalizată și pentru Premiul Hugo. Cărțile sale au fost traduse în 23 de limbi și vândute în milioane de exemplare. Încă din anul 2006, Peter Jackson, cunoscutul regizor al trilogiei  Stăpânul inelelor, a achiziționat drepturile de adaptare cinematografică pentru seria Temeraire. Naomi Novik locuiește în Manhattan, împreună cu soțul ei, scriitorul și editorul Charles Ardai, și cu un număr impresionant de computere – opt până în prezent.

Agnieszka își iubește satul, pădurile și răul strălucitor, aproape de care pândește însă o prezență malefică. Singurul ajutor poate veni din partea Dragonului, dar prețul lui este unul îngrozitor: o fată pe care să o țină prizonieră zece ani în Turnul sau.

Agnieszka și ai ei știu că o va alege pe draga ei prietenă, frumoasă, grațioasa și curajoasa Kasia. Și nu o pot salva. Numai că Dragonul va face altă alegere.

„O poveste încântătoare și seducătoare, care ajunge direct la rădăcinile periculoase ale suferinței și ale răzbunării.“ – Robin Hobb

„Un roman care îți taie respirația… Novik născocește cu elegantă o poveste amplă și omenesc de umilă în același timp, care te trimite cu gândul la basmele Fraților Grimm, dar e ingenioasă, originală, irezistibilă. O lectură obligatorie pentru fanii genului fantasy.“ – Publishers Weekly

„Un roman fantasy foarte reușit, care are aerul unui clasic modern.“ – New York Times Book Review

Am iubit de când mă știu poveștile, le iubesc și acum, iar cărțile inspirate din basme se află în topul preferințelor mele. După ce am fost încântată de Argintul preschimbat, inspirată din basmul Fata morarului, mi-am dorit neaparat să citesc și cealaltă carte apărută la noi a lui Naomi Novik, Aleasa dragonului. Cartea, apărută în 2017, nu se găsește prea ușor, așa că m-am bucurat când am descoperit-o pe Cartepedia.

Îmi place stilul autoarei, cu multe descrieri și puțin dialog, atenția la detalii, universul migălos conceput, atmosfera medievală și de basm și construirea personajelor. Am remarcat în poveste numeroase elemente din folclorul rusesc. De asemenea, povestea m-a dus pe undeva cu gândul la basmele ”Rapunzel” și ”Frumoasa și bestia”.

Aleasa dragonului e o poveste plină de aventură, neprevăzut, suspans și magie, cu un personaj feminin  puternic, foarte bine și frumos conturat. Mi-a plăcut foarte mult faptul că una din temele cărții e cea a prieteniei, a devotamentului și puterii sacrificiului pentru cei dragi.

Acțiunea ne poartă într-un ținut dominat de un codru adânc. Satele aflate de-a lungul Văii ce se află la granița cu acest Codru erau în permanență amenințate de acesta, care este de-a dreptul personaj în poveste, un personaj înfricoșător, malefic, plin de mistere întunecate. Pe parcursul întregii povești răul ce emană dinspre Codru e atât de bine surprins și transmis încât îl simți aproape fizic. Singura pavăză, protecție, pe care o aveau oamenii în fața acestuia era Dragonul.

Citind titlul cărții, m-am dus cu gândul la un dragon ”adevărat”, dar nici vorbă de așa ceva! Dragonul era un om, dar nu un om ca oricare altul, ci un vrăjitor puternic și nemuritor, Sarkan pe numele lui de vrăjitor.

”Numele lui avea gust de foc și de aripi, de fuioare de fum, de ceva delicat și puternic totodată – șoapta aspră a unor solzi în mișcare.”

”Dragonul nu mănâncă fetele pe care le ia cu el, în ciuda poveștilor care se spun la noi în vale. Le auzim uneori de la călătorii care ne calcă pragul. Vorbesc de parcă noi am face sacrificii umane, iar el ar fi un dragon adevărat. Bineînțeles că nu-i așa: o fi el vrăjitor și nemuritor, dar tot om rămâne.”

Însă prețul pentru ajutorul lui era pe măsură: odată la zece ani, alegea o fată dintr-unul din sate, o fată născută în ”anul dragonului”, care împlinea 17 ani la vremea alegerii. Aleasa era ținută zece ani în Turnul său, ca servitoare – se bănuia că era mai mult decât doar servitoare, dar acelea erau doar zvonuri -, după care era eliberată. Tânăra respectivă putea să se întoarcă la familia sa din Vale, dar alegea de fiecare dată să nu o facă, plecând și stabilindu-se în altă parte. De ce? E un mister la care vom afla răspunsul pe parcurs.

Fata aleasă era, invariabil, cea mai specială dintre toate cele care aveau vârsta potrivită: cea mai frumoasă, sau mai talentată, sau mai harnică, sau cu un anume har. În anul respectiv, toată lumea era convinsă că aleasa va fi Kasia, chiar ea și familia ei crezând acest lucru și fiind de mică crescută în această idee. Era de o frumusețe fără seamăn, o fire blândă și o gospodină desăvârșită. Era cea mai bună prietenă a Agnieszkăi, cele două crescând împreună. În schimb, Dragonul a ales-o pe Agnieszka, spre uluirea ei și a familiei ei!

”Agnieszka și ai ei știu că o va alege pe draga ei prietenă, frumoasa, grațioasa și curajoasa Kasia. Și nu o pot salva. Numai că Dragonul va face altă alegere.”

Agnieszka, personajul narator al cărții, e o tânără cu un caracter puternic, curajoasă, idealistă, loială și plină de inițiativă, dar și foarte încăpățânată. E un spirit liber, neîmblânzit, foarte băiețoasă. De mică îi plăcea să se cațere în copaci și să umble brambura cât era ziua de lungă. E în același timp foarte zăpăcită și incapabilă de a-și păstra ținuta în ordine, fiind tot timpul murdară și cumplit de dezordonată, însă această latură a ei o face cu atât mai ușor de simpatizat.

Inutil să vă mai spun cât de debusolată a fost fata odată ajunsă la Turnul Dragonului. Nu se pregătise sufletește pentru asta și, din nefericire, nu era nici pricepută în ale gospodăriei, așa că era probabil cea mai incompetentă servitoare pe care o avusese Dragonul vreodată. Iar felul lui extrem de rezervat și distant, de-a dreptul morocănos, de a fi nu făcea nicicum lucrurile mai ușoare. Acum, fie vorba între noi, Dragonul era și cam bădăran, că din ”cretină”,  ”proastă”, ”inutilă” și alte asemenea nu o scotea… Noroc că tânăra noastră nu s-a lăsat copleșită de acest fel al lui de a fi, văzând dincolo de suprafață. Era precum câinele care latră, dar nu mușcă, iar cu timpul relația dintre ei s-a schimbat semnificativ și vom avea parte de o neașteptată poveste de iubire între cei doi.

Agnieszka se va obișnui cu greu cu noua ei viață, mai ales că nu înțelegea de ce Dragonul a ales-o pe ea, care era un dezastru ambulant, și nu pe perfecta Kasia. Se pare însă că alegerea ei nu fusese deloc întâmplătoare.

”- Aș fi fost încântat să te las să-ți irosești viața în sătucul tău cât o monedă, însă din păcate opțiunile mele au fost dureros de limitate.

Am făcut ochii mari, iar el a continuat, cu o expresie crâncenă întipărită pe chip:

– Cele care au harul trebuie învățate.”

Și Dragonul va începe să o învețe să facă vrăji. La început mici și inofensive, dar suficient cât să-i trezească harul. Iar Agnieszka se va dovedi foarte înzestrată, cu un potențial enorm. Mi-a plăcut ideea cu jurnalul Babei Yaga (personaj de basm la care s-a făcut referire și în Argintul preschimbat), de unde a învățat Agnieszka cele mai puternice vrăji.

Codrul răpea mereu pe câte cineva, iar aceștia dispăreau fără urmă, sau, dacă ieșeau cumva de acolo, erau de nerecunoscut, posedați.

”Singura îndurare pe care le-o poți arăta posedaților este o lamă foarte ascuțită.”

Vă dați seama de disperarea Agnieszkăi atunci când află că prietena ei, Kasia, a fost înghițită de Codru! Bineînțeles, că, împotriva oricăror șanse, va porni să o salveze! Dar oare va reuși?

Pe lângă captivantele lecții de magie, vom avea parte și de lupte pentru putere și intrigi de culise la curtea regelui și vom face cunoștință cu vrăjitorii de la curte, dar și cu familia regală, între care prințul Malek ocupă un rol important. Nu mi-a plăcut deloc acest personaj, iar obsesia lui în privința Codrului care îi răpise mama pe când era doar un copil, îl va face să pornească o acțiune fără sorți de izbândă, obligând-o pe Agnieszka să fie în prima linie. Dacă vor reuși să o găsească pe regină și care va fi prețul plătit, vă las să descoperiți.

E extraordinar descrisă lupta împotriva Codrului, vrăjitori și soldații regelui pe de o parte, creaturi nemaivăzute și nemaiîntâlnite, care de care mai înspăimântătoare, pe de altă parte. Această parte a cărții, deși m-a ținut cu sufletul la gură, mi-aș fi dorit să fie un pic mai scurtă și mai puțin sângeroasă, mai ales că multe situații aparent fără ieșire se rezolvau pe neașteptate cu ajutorul magiei. În schimb, mi-aș fi dorit ceva mai mult la final. Însă povestea cu totul m-a încântat, începând de la subiect, personaje, stil de scriere. Și am fost fermecată de legenda copacilor-inimă. Nu vă dau mai multe amănunte, ci vă invit să citiți cartea.

E un fantasy medieval excepțional, minunat construit decor cu decor și scenă cu scenă, o poveste care te atrage în universul ei și îți rămâne în minte mult timp după ce ai terminat-o de citit. O recomand cu drag tuturor iubitorilor acestui gen!

Cartea Aleasa dragonului de Naomi Novik poate fi comandată pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Nemira

Recenzii și prezentări cărți fantasy