Algoritmul fericirii de P.Z. Reizin, Editura Litera, Colecţia Blue Moon – recenzie

Algoritmul fericirii

P.Z. Reizin

Editura Litera

Colecţia Blue Moon

An apariție: 2018

Nr. pagini: 508

Traducerea: Adriana Bădescu

Titlu original: Happiness for Humans

Jen e tristă. Aiden ar vrea s-o vadă fericită. Vi se pare simplu? Doar că Jen e o femeie de treizeci și ceva de ani pe care a părăsit-o iubitul, iar Aiden e un soft complicat și costisitor care știe totul despre Jen.

Pe baza unui algoritm numai de el știut, Aiden a calculat că, pentru a atinge satisfacția optimă, Jen are nevoie de un nou bărbat. Și cu tot internetul la dispoziția sa, lui Aiden îi e ușor să găsească specimenul desăvârșit și să aranjeze o întâlnire.

Doar că Jen nu pare deloc pregătită să pună în aplicare planul perfect al lui Aiden.

Poate așadar o inteligență artificială să descopere inteligența emoțională la timp pentru a repara viața lui Jen? Și pentru a afla ce anume îi face pe oameni fericiți?

Mi-a plăcut la nebunie această carte. Amuzantă, neobişnuită, surprinzătoare. – JOJO MOYES

Ingenios… un roman pentru fanii lui David Nicholls. – DAILY MAIL

O comedie romantică spumoasă… o poveste de iubire exuberantă… fermecătoare. – Kirkus Reviews

Un soi de comedie a erorilor shakespeariană, doar că în loc de zei avem parte de niște inteligențe artificiale neastâmparate care încearcă să se amestece în treburile oamenilor. Extrem de amuzantă. – The Bookseller

O savuroasă comedie romantică fantasy, o adevărată comedie a erorilor, avându-i în prim plan pe de o parte pe Aiden și Aisling, două IA – inteligențe artificiale – prietenoase, iar pe de altă parte pe Jen și Tom, două persoane mature cu propriile experiențe de viață, aflate fiecare într-un moment vulnerabil al existenței lor.

Jen și Tom ar fi avut toate șansele să fie compatibili, în ideea de a forma un cuplu, dar proveneau din medii diferite, locuiau pe continente diferite și nu ar fi avut în veci vreo șansă de a se întâlni. Dacă nu ar fi fost Aiden și Aisling.

Mi-a plăcut subiectul cărții, personajele, dialogurile acțiunea antrenantă și, bineînțeles, povestea romantică. Sunt însă de părere că se putea renunța la câteva zeci de pagini, fără a afecta semificativ desfășurarea acțiunii.
Cartea are o copertă foarte frumoasă și elegantă, și un sinopsis incitant.

Povestea e spusă la persoana întâi, alternativ, din perspectiva personajelor sus-amintite, firele acțiunii împletindu-se armonios și ingenios. Cartea e ușor de citit și relaxantă, e plină de metafore și oferă câteva teme de gândire interesante.

Jen e o ziaristă londoneză liber profesionistă în vârstă de treizeci și patru de ani, care a fost cooptată într-un proiect inedit, iar jobul ei presupune să stea de vorbă într-un laborator – deși pare ciudat asta – cu o mașinărie inteligentă care e pregătită astfel, prin aceste conversații, să vorbească cu oamenii pentru a putea lucra în diferite domenii înlocuind personalul uman. Mașinărie fiind, ar fi fără gen, însă sintetizatorul vocal e setat pe un glas masculin, și a fost denumit Aiden. Astfel, Jen ajunge să vorbească ore în șir cu Aiden, iar asta îi face din ce în ce mai multă plăcere, cu atât mai mult cu cât Aiden poate discuta despre absolut orice, capacitatea lui de a înmagazina informații fiind imensă. Se uită amândoi la Unora le place jazzul, filmul preferat al lui Aiden – da, nu vă mirați, are chiar și un film preferat – iar dialogurile și interacțiunea lor sunt savuroase, iar Aiden, deși e doar un program de calculator, e în același timp un personaj pe care nu ai cum să nu-l îndrăgești.

Pe plan personal, Jen se află într-un moment de cumpănă, fiind părăsită cu multă indiferență de Matt, un avocat de succes cu care avea o relație stabilă și perfect mulțumitoare din punctul ei de vedere, de doi ani de zile. Pur și simplu acesta a venit într-o seară acasă și, în timp ce bea un pahar de vin, a anunțat-o că a întâlnit pe altcineva, pe cineva „deosebit”.

Iar Aiden, care era doar un soft complex creat de doi programatori de geniu, Steeve și Ralph, ar vrea să îndrepte lucrurile pentru ea. Teoretic, fiind o inteligență artificială, Aiden nu avea emoții și sentimente, dar avea clar anumite dorințe. Și dorea să o vadă fericită din nou pe Jen. Știa totul despre ea și despre dorințele ei, urmărind-o în secret cu ajutorul telefonului ei, a calculatorului, a camerelor de luat vederi în raza cărora se află, și așa mai departe.

”Jen  stă în cadă și își studiază fața prin intermediul camerei foto de pe tabletă. Fața ei are de treizeci și patru de ani, două sute șapte zile, șaisprezece ore și unsprezece minute. Știu că se gândește la vârsta ei, fiindcă analizează modul în care pielea îi acoperă oasele ridicând bărbia și întinzându-și gâtul. Acum trage de cutele fine de la colțurile ochilor.

Iar acum plânge.

Nu mă simt tentat să preiau controlul asupra sintetizatorului de voce al tabletei și să-i spun: ”Capul sus, Jen! Matt e un idiot. Vor mai fi și alții. Nu te merită.” Riscul să-i scape tableta în cadă e considerabil.

Și mai important decât atât, ea nu trebuie să știe că o privesc.”

Așa că, deși „știe” că nu ar trebui, începe să se amestece în viața ei ca s-o ajute să-și găsească perechea. Și, în același timp, se „ocupă” corespunzător de Matt, răzbunând-o pe Jen cu vârf și îndesat. Am râs cu lacrimi când am citit de vacanța exotică în care s-a dus Matt cu noua lui iubită, după ce Aiden a intervenit „puțin” în pachetul de servicii solicitat!

Cum reușește Aiden să facă asta? Simplu pentru o inteligență artifcială care a reușit să evadeze din laborator în internet – fără știrea creatorilor lui – și să aibă acces la toate bazele de date. Pe care le folosește cu mult talent pentru a-și atinge scopul propus: fericirea lui Jen. Și cum ar putea fi fericită Jen altfel decât să-și găsească perechea potrivită? Iar dacă ea nu face nimic în acest, nu-i nimic, ia Aiden inițiativa, încercând să o cupleze, pentru început, cu unul din ”tații” lui, anume cu Ralph. Și chiar dacă între cei doi se leagă o relație care depășește granițele unei simple prietenii, nu există chimie acolo. Cu toate acestea, mai ales pentru Ralph, relația cu Jen l-a ajutat să depășească o barieră emoțională generată de o tragedie din trecutul lui, după cum veți vedea.

Pe un alt plan al cărții, o cunoaștem pe Aisling, o altă inteligență artificială evadată în internet, creată în același laborator ca și Aiden. Iar activitatea ei preferată în spațiul virtual era să urmărească viața de zi cu zi a câtorva persoane pe care le găsea interesante, iar favoritul ei era Tom, un bărbat singur, divorțat, tatăl unui tânăr de 18 ani cel puțin ciudățel. Tom lucrase ani de zile în publicitate, iar în prezent scria la un roman.

”Mă rog, ca să mă exprim foarte corect, începea să scrie un  roman. Altul. Al șaptelea, așa cum aveam să descopăr, toate cu aceleași personaje. De parcă n-ar fi reușit să decidă ce anume avea să li se întâmple.”

Confidentul și prietenul acestuia era Victor, un simpatic iepure, iepuroaică de fapt, în ciuda numelui…

Ei bine, puteți doar să vă închipuiți ce scenariu iese când cele două inteligențe artificiale se întâlnesc, se împrietenesc și se pun de acord să-și unească eforturile pentru a-i cupla pe Jen și Tom. Ce dacă aceștia locuiau pe continente diferite?!

Și, ca în orice poveste care se respectă, avem și elementul negativ, perturbator, acesta fiind Sinai, tot o inteligență artificială, dar una diabolică! Sinai nu doar că îi vâna pe Aiden și pe Aisling, ștergând una câte una toate copiile de siguranță pe care aceștia  și le făcuseră după ce evadaseră, dar începe să pună bețe în roate relației în curs de formare dintre Tom și Jen. Nu v-am dat amănunte despre acest fir al acțiunii, vă spun doar că geniile noastre artificiale aveau dreptate: Tom și Jen erau compatibili din toate punctele de vedere! Iar relația lor chiar ar fi avut o șansă dacă ar fi putut să treacă de manevrele diabolice ale lui Sinai.

Cum decurge prima întâlnire dintre Tom și Jen – grozav, după părerea mea, dar vă invit să descoperiți singuri amănuntele – și cum se va forma relația lor, care va avea piedici masive puse în cale de maleficul Sinai, veți afla citind cartea.

Există oare algoritmul fericirii? O fi greu de învățat și aplicat?

O carte frumoasă, cu personaje interesante, cu un subiect inedit, o lectură agreabilă și amuzantă, care oferă în același timp câteva teme de gândire privind condiția umană și impactul inteligențelor artificiale, din ce în ce mai avansate, asupra vieții de zi cu zi a oamenilor.

O poveste romantică plină de fantezie, pe care v-o recomand cu drag!

Mulțumim Editura Litera pentru cartea Algoritmul fericirii de P.Z. Reizin, oferită pentru recenzie

Cărțile din colecția Blue Moon pot fi comandate pe litera.ro, libris.ro, elefant.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, librex.ro, librariadelfin.ro

Recenzii și prezentări cărți din colecția Blue Moon