Alo? Albert Einstein la telefon de R.J. Gadney, Editura Humanitas Fiction, Colecția Raftul Denisei – recenzie

Alo? Albert Einstein la telefon

(Albert Einstein Speaking – 2018)

R.J. Gadney

Editura Humanitas Fiction

Colecția Raftul Denisei

Traducere: Mihnea Gafița

Nr. pagini: 304

An apariție: 2019

R.J. GADNEY, scriitor, artist și profesor universitar, s-a născut în 1941 la Cross Hills, în Yorkshire, Marea Britanie. A studiat Literatura Engleză, Artele Frumoase și Arhitec­tura la Colegiul Sfânta Ecaterina de la Cambridge. În 1970 a devenit preparator cu jumătate de normă la Colegiul Regal de Artă, iar mai târziu, cel mai tânăr prorector din istoria Colegiului. A conferențiat la Oxford, Cambridge, Harvard, Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg și Academia de Arte și Științe din Moscova. Este autorul mai multor scenarii pentru televiziune, al unor articole apărute în periodicele Spectator, London Magazine și Evening Standard și a publicat câteva romane polițiste și de aventuri. Bestsellerul Alo? Albert Einstein la telefon (Albert Einstein Speaking; Humanitas Fiction, 2019) a apărut în 2018.
R.J. Gadney a murit în luna mai 2018, la vârsta de șaptezeci și șapte de ani.

Alo? Albert Einstein la telefon este povestea unei prietenii de ordinul fabulosului și a unei vieți memorabile. Acest roman plin de bună dispoziție, farmec și emoție acoperă aproape un secol de istorie a Europei și prezintă sub o altă lumină omul din spatele mitului Einstein.

În ziua în care împlinește șaptezeci și cinci de ani, pe 14 martie 1954, Albert Einstein răspunde la telefon, în locuința sa din Princeton, New Jersey. De la celălalt capăt al firului, o liceeană de șaptesprezece ani, Mimi Beaufort, își cere scuze - „Probabil c-am greșit numărul“. „Nu, deloc, n-ați greșit numărul“, îi răspunde Einstein. Din acest schimb de replici ia naștere o minunată prietenie, care durează până la moartea omului de geniu, survenită după un an. Este doar una dintre prieteniile evocate de R.J. Gadney în romanul de față.
Scriind la timpul prezent și făcând uz de corespondența și fotografiile lui Einstein, R.J. Gadney reușește perfect să contureze viața trecută a fizicianului, universul academic în care acesta se manifesta, să-i redea meditațiile cu privire la bomba atomică și la propriul rol în construirea ei și, desigur, căutările pentru a formula o lege aplicabilă întregului mecanism al universului. De asemenea, îi pune în valoare șarmul considerabil și tandrețea față de prieteni. Este o carte și savantă, și ușor de citit.

Presupun că deja nu mai există prea mulți locuitori ai acestei planete care să nu fi auzit de Albert Einstein. Numele lui este mai vestit decât al multor președinți sau personalități politice ale diverselor națiuni și este echivalentul noțiunii de savant. Ce anume a fost atât de importat pentru societatea umană astfel încât să aibă un asemenea impact la nivel mondial? Numele său este legat în primul rând de teoria relativității, dar și de construirea bombelor atomice americane, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

R.J. Gadney și-a propus, prin intermediul acestui roman – „Alo? Albert Einstein la telefon„, să îl aducă mai aproape de oameni pe cel care a fost Albert Einstein, nu doar savantul, ci omul.

În acest sens, el aplică o tehnică circulară: romanul începe cu Albert la vârsta de 75 de ani, sunat din greșeală de către o tânără pe nume Mimi Beaufort, care caută, de fapt, famacia.

Autorul ne trimite apoi direct într-o călătorie, până în anul 1879, 14 martie. Acest moment marchează nașterea micului Albert, cel care va deveni cândva savantul cunoscut de toți. Mama sa, Pauline, îi remarcă de la început capul neobișnuit de mare, care i se pare problematic. Hermann, tatăl, nu găsește nimic în neregulă la bebeluș. Ușor-ușor, îl urmărim pe Albert pas cu pas prin copilărie și adolescență, în mediul său familial și cel școlar, urmând ca apoi să îl însoțim de-a lungul acestei călătorii literare pe parcursul întregii vieți.

Stilul autorului este lipsit de înflorituri, curgând mai degrabă într-un stil jurnalistic decât romanesc. Dialogurile sunt folosite strict pentru umanizarea și redarea personajelor. El inserează în text diferite citate care îi aparțin autorului, piese de corespondență, fotografii și multe alte date care îi conferă textului autenticitate, acele elemente biografice clasice.

Avem ocazia să descoperim viața intimă a savantului, cele două căsătorii ale sale – cea cu Mileva Maric și cea cu verișoara sa Elsa Einstein, cei trei copii: Lieserl, Hans Albert și Eduard, dar și colaboratori de-ai săi, bărbați și femei cu care, de-a lungul timpului, a fost asociat.

Autorul pune accentul, printre altele, pe antisemitismul care își făcea simțită prezența în comunitatea științifică, încă dinainte de ridicarea lui Hitler. Einstein s-a identificat cel mai mult cu condiția sa de evreu, cu destinul acestui popor răspândit prin lume. Faptul că evreii erau mai mereu găsiți țapi ispășitori îl îndurera pe Albert. A renunțat de două ori la cetățenia germană.

Pe plan personal, Einstein a fost un om ca toți ceilalți, un om care greșește, care uneori spune sau face ce nu trebuie, condus de pasiune pe alocuri, rece în alte privințe. Altfel spus, la capitolul inteligență emoțională nu excela în vreun fel. Fascinat de Mileva, o colegă de la Politehnica din Zurich, una dintre puținele femei fizician și matematician la acel moment, se implică cu aceasta într-o relație, care duce la nașterea primului lor copil, Lieserl, despre a cărei soartă nu se știe mai nimic. Se speculează că a fost dată înspre adopție. Cei doi se căsătoresc și mai au doi fii, dintre care mezinul se va îmbolnăvi, peste ani, de schizofrenie. Mariajul se destramă, iar relațiile lui cu Mileva și fiii devin din ce în ce mai reci, deși continuă să contribuie financiar la necesitățile lor.

Pe măsură ce se îndepărtează de Mileva, el începe o relație cu verișoara sa Elsa, o femeie divorțată cu două fete. Se vor căsători, iar Einstein va forma o familie cu Elsa, Ilse și Margot, fiicele acesteia.

Ascensiunea sa științifică este remarcabilă, deși a avut și momente dificile, majoritatea legate de diverse forme de antisemitism. Cu toate acestea, geniul și ambiția lui îl poartă de la o descoperire la alta, care nu mai pot fi ignorate de nimeni. Astfel, el ajunge una dintre figurile proeminente ale științei europene, devenind mai apoi un savant recunoscut la nivel mondial.

Albert Einstein este descris ca fiind, înainte de toate, un pacifist, în ciuda rolului jucat în crearea puternicei arme de distrugere în masă, bomba atomică. Acuzat uneori de simpatii comuniste, el s-a dezis în permanență de astfel de convingeri. A incriminat deopotrivă nazismul și comunismul, ca fiind două aberații.

Și-a găsit în cele din urmă locul în Statele Unite, la universitatea Princeton. Bucla începută cu telefonul lui Mimi Beaufort este completată, prin intermediul acestei adăugiri ficționale autorul punând în lumină ultimele zile ale savantului.

„Alo? Albert Einstein la telefon” este o lectură pe care o recomand în primul rând admiratorilor marelui om de știință, iar apoi tuturor celor pasionați de biografii.

„Dacă vrem să ne opunem puterilor care amenință cu suprimarea libertăților intelectuală și individuală, trebuie să fim pe deplin conștienți de care este miza și de ce-i datorăm acelei libertăți pe care strămoșii noștri au cucerit-o pentru noi prin lupte grele. Fără o asemenea libertate, n-ar fi existat nici Shakespeare, nici Goethe, nici Newton, nici Faraday, nici Pasteur, nici Lister. N-ar exista case confortabile pentru masele de oameni, n-ar exista nici căi ferate, nici radio, nici protecție împotriva epidemiilor, nici cărți ieftine, nici cultură, nici plăcerea produsă de artă.”

„Cel mai frumos lucru pe care putem să-l trăim este cel misterios. E sursa întregii arte autentice și a științei.”

Alo? Albert Einstein la telefon de R.J. Gadney poate fi comandată pe libhumanitas.ro, elefant, cartepedia.ro, carturesti.ro, librariadelfin.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Humanitas

Recenzii și prezentări cărți din colecția Raftul Denisei