Delicatese Literare
Recenzii

Amintiri de Anna Timotin, Editura Siono – recenzie

Amintiri

Anna Timotin

Editura: Siono

An apariţie: 2021

Nr. pagini: 146

Prin venele Annei Timotin curge Moldova natală și literatura. Urmărind penița fermă, verbul hotărât, onestitatea scriiturii și figurile de stil lejer dantelate, construind povești picturale, e greu să crezi că Amintiri este un volum de debut. Deși trăiește de ani buni în Canada, filonul tradițional nu a cunoscut alterarea înstrăinării, limbajul este dulce și adesea colorat dialectic. Cartea cuprinde douăzeci și nouă de povestiri distincte, însă este un tot unitar, însumând icoanele copilăriei și adolescenței scriitoarei, petrecută parcă într-o altă lume, mult mai simplă și mai curată. Viața își cântă timpul și în satul Puhoi al Moldovei de dincolo de Prut, oamenii trăiesc și visează, soarele răsare și apune, copiii cresc și își urmează destinele, iar nostalgia dulce a autoarei, aflată astăzi la mii de kilometri distanță, își pune amprenta pe fiecare literă.

Născută în primăvara lui 1987, în satul Puhoi din Republica Moldova, Anna s-a desprins de meleagurile părintești când a devenit studentă la Universitatea Liberă Internațională din Chișinău, la secția Engleză-Germană. În 2012 a emigrat în Canada, unde a absolvit cursurile de Resurse Umane ale Universității McGill. Azi trăiește în Montreal, unde lucrează ca analist pentru o companie națională. Îi place ceea ce face, însă adevărată ei pasiune este literatura. Citește cărți într-o rotație de limbi: engleză, franceză, română și rusă. Când scrie, intră într-o lume paralelă.
,,Fiecare dintre noi are frumosul dar dat omului de a-și aminti de momente unice sau fără însemnătate, de lucruri frumoase sau dureroase, să plângă sau să râdă, amintindu-și frânturi de timp trecute, să retrăiască sau să respire o amintire.
Amintirea este un dar frumos dat omului. Cred.”
Frumoase cuvinte exprimate de un suflet călător pe cărările pline de neprevăzut ale vieții purtând mereu, lângă inimă, imagini vii ale unei existențe trecute și totuși mereu prezente!
,,Amintiri” de Anna Timotin este un album colorat și delicat de fotografii ,,sufletești”. Este conștiința a două ființe frumoase: Ana, copila sfioasă din Puhoi, un sătuc din Moldova de dincolo de Prut și Anna, tânăra plecată de acasă în lumea cea mare pentru a-și transforma dorințele în realizări.
,,Am pus în bagaj un pumn de dor, de sat și am plecat în lumea mare.”
Două inimi într-un singur trup! Pagini pline de nostalgie și frumusețe, cuvinte izvorâte din dragoste pentru tot ceea ce a fost. Pentru viață, pur și simplu!
Anna, femeia din prezent, își deapănă amintirile dulci-amare din copilăria și adolescența petrecute în satul mult iubit, ,,un sat ca alte sate, care, adunate grămăjoară, se numesc copiii Moldovei. Și, totuși, un sat mai altfel. Un sat cât o vorbă veche: omul sfințește locul”, un sat orânduit după vechi credințe și obiceiuri.
În o sută patruzeci și șase de pagini și douăzeci și nouă de povestiri unice, dar inseparabile, autoarea se dezvăluie complet, invitând cititorul să-i simtă durerea, dar și fericirea. Fiecare filă, fiecare poveste, fiecare amintire, toate sunt emoții, sunt dor și lacrimi, sunt iubire și bunătate, sunt curaj și temeri, sunt înțelepciune și speranță. Este imposibil să nu simți afecțiunea autoarei pentru pământul natal, pentru natură, pentru profesorii dragi, pentru vechi și nou totodată.
Dar dragostea pentru familia sa este infinită. Pentru mama, cea care înseamnă doar fericire, ,,un diamant neșlefuit din cauza grijilor vieții, din cauza societății în care a crescut, din cauza tatei”, ,,o inimă în care intră un ocean de lacrimi, un ocean de iubire”; pentru tatăl care ,,trăiește într-o continuă nemulțumire de alții și o mulțumire de sine”, care ,,trăiește cu regrete”, care și-a lăsat fiica fără tată; pentru fratele plecat de lângă ea mult prea devreme și a cărui amintire îi aduce lacrimi, cel care i-a lăsat un dar neprețuit, o lectie de viață.
,,Nu viața omului pe pământ trebuie sărbătorită. Amintirea lui vie este o sărbătoare, pe care noi, cei care rămânem pe pământ, trebuie să o celebrăm.”
Autoarea are un stil de scriere sensibil, frumos, corelând trecutul cu prezentul și îmbinând limbajul vechi al Basarabiei natale cu cel modern al Canadei, țara în care trăiește de câțiva ani. Dincolo de acestea, Anna Timotin are capacitatea de a transmite emoții și, nu în ultimul rând, un mesaj. Din suflet, către cititorii săi! Cele douăzeci și nouă de povestiri formează un întreg, o viață, sunt file îmbibate în neputință, melancolie, patimă, credință și iertare, sunt amintiri dragi, suave, dar si amare.
,,Ai rămas la fel, Ana. Părul lung, până la genunchi, pe care îl speli în taz sâmbăta. Un păr care este mândria tatei. Un păr tăiat o singură dată de mama, din cauza păduchilor. Un păr pe care îl ascunzi tot timpul într-un coc la ceafă. Obrajii veșnic roșii ca două mere mășcate, culese toamna târziu, după prima brumă. Îți mai amintești cât de mult îmi era rușine cu obrajii tăi roșii, care ardeau ca o sobă iarna în mijlocul verii?
Îmi amintesc de tine, Ana, în casa mare, într-o zi de vară, să faci baie în taz. După ce te-ai șters cu prosopul, ne-am privit amândouă, Ana și Anna, în oglinda servantului, în timp ce acopereai cu mâna părțile corpului care ai fi vrut să dispară. Erai plinuță, Ana.
Ochii însă ne-au rămas la fel de albaștri. Ochii noștri frumoși, moldovenești. Nu vreau să îi comparăm cu cerul. E o comparație prea banală. Ochii noștri sunt două irisuri de topaz.”
Vă recomand din suflet să citiți ,,Amintiri” de Anna Timotin, un portret înduioșător al unei făpturi ingenue, un tablou literar deosebit din care nu lipsesc peisaje, întâmplări, chipuri umane schimbate de ,,dansul anilor”, trăsăturile lor, toate prezentate într-o manieră care răscolește și trezește sentimente.
Cartea impresionează și prin grafica îngrijită, dar și ilustrațiile pline de duioșie ale pictorului Mihai Ungureanu, ilustrații ce dau o notă aparte fiecărei povestiri și aduc zâmbet și seninătate în sufletul cititorului.
,,Suntem două, cuprinse într-un singur nume de acum înainte. Pe veșnicie. Ana amintirilor mele și Anna de azi.”

12 Comments

Spune-ți părerea!