Anotimpul ploilor de Tatiana de Rosnay, Editura Litera, Colecția Blue Moon – recenzie

12

Anotimpul ploilor

(The Rain Watcher – 2018)

Tatiana de Rosnay

Editura Litera

Colecția Blue Moon

Traducere din limba engleză și note: Mariana Piroteală

Număr de pagini: 272

Plouă fără încetare în Paris, iar familia Malegarde – împărțită între Franța, Anglia și Statele Unite – se reunește pentru prima dată după mulți ani, pentru a sărbători a șaptezecea aniversare a lui Paul, patriarhul familiei și un arboricultor renumit. Dar când acesta suferă un accident vascular cerebral, fiul său, Linden, un fotograf de succes, se găsește blocat într-un oraș amenințat de un dezastru natural uluitor. Iar când Sena inundă străzile, familia va trebui să lupte pentru a-și păstra unitatea pe măsură ce o mulțime de temeri ascunse și de secrete încep să iasă la iveală.
În acest roman profund și intens despre dragoste și ispășire, Tatiana de Rosnay, autoarea bestsellerului Se numea Sarah, își demonstrează încă o dată abilitățile incredibile de povestitoare și de cunoscătoare a sufletului omenesc.
„Am fost fascinată de noul roman al Tatianei de Rosnay. Nu luați această carte cu voi în avion dacă vreți să dormiți! Anotimpul ploilor are câte ceva pentru fiecare: o poveste despre dezastrul pe care îl provoacă Sena când inundă Parisul; o dramă de familie despre secrete de o viață; un avertisment și o scrisoare de dragoste pentru lumea noastră, toate spuse cu rafinamentul și eleganța fără egal ale Tatianei de Rosnay. Captivant, plin de pasiune, amenințător și delicat, Anotimpul ploilor este un roman de neuitat.“ – Jenna Blum
„Anotimpul ploilor este o poveste tulburătoare și emoționantă despre o familie în criză. Pe măsură ce apele Senei inundă Parisul, bărbații și femeile din clanul Malegarde se luptă să nu se afunde sub greutatea propriilor secrete. Prin intermediul personajelor sale, Tatiana de Rosnay demonstrează că – în ciuda greutăților și a suferințelor noastre – ispășirea și vindecarea ne sunt la îndemână.“ – Erika Robuck

Anotimpul ploilor de Tatiana de Rosnay este un roman sensibil și emoționant. Autoarea plasează evenimentele descrise în roman în timpul unui eveniment dramatic – inundațiile care s-au abătut asupra Parisului în ianuarie 2018.
Linden Malegarde, un fotograf renumit, este convocat de către mama sa, Lauren, la o reuniune familială, la care vor mai fi prezenți tatăl său, Paul Malegarde și sora sa, Tilia. Lauren pregătește de doi ani această întâlnire, care serbează atât aniversarea de 70 de ani a lui Paul, cât și punctează celebrarea căsătoriei lor. A planificat minuțios fiecare amănunt, însă nu a luat în calcul forța hazardului, care se face cunoscută prin două aspecte, concomitent.
La scară majoră, asupra Parisului se dezlănțuie fluviul Sena, umflat de ploile neîncetate, care își iese treptat din matcă, transformând Orașul Luminilor într-o metropolă a haosului. La scara intimă a familiei Malegarde, Paul este doborât ca unul dintre copacii pe care îi iubește atât, de un accident vascular cerebral. Este internat în spital, iar membrii familiei sale trebuie să facă față acestui fapt, dar și tuturor rănilor din trecut.
Paul Malegarde este un expert în dendrologie care toată viața s-a luptat pentru salvarea copacilor aflați în pericol. Acesta a fost motorul vieții sale, pasiunea lui cea mare, misiunea lui. Și-a cunoscut soția, pe americanca încântătoare Lauren, pe când se lupta să salveze domeniul său de la Vénozan. Așa au apărut cei doi copii, numiți fiecare după arborele preferat al lui Paul, teiul.
Fiica, Tilia, locuiește în prezent la Londra, alături de soțul Colin, expert în artă și fiica din prima căsătorie, Mistral, o tânără de optsprezece ani. Pe când avea 25 de ani, a trecut prin momente teribile, fiind singura supraviețuitoare a unui groaznic accident de mașină, în care prietenele ei și-au pierdut viața.
Fiul, Linden, trăiește în San Francisco alături de iubitul său, Sacha și pisicile lor. Străbate lumea oriunde îl duc contractele de muncă și a devenit un nume în domeniul fotografiei. Sub toate acestea se ascunde însă durerea unui trecut plin de amărăciune și neacceptare, precum și pierderea în urmă cu șase ani în mod tragic a mătușii Candice, sora mamei, care i-a fost, la rândul ei, ca o mamă.
S-ar zice că reuniunea care ar trebui să îi apropie are loc în cel mai nepotrivit moment, însă destinul îi aduce împreună ca să se poată confrunta, fiecare în parte, cu tot ceea ce a rămas închis, să spargă izolarea dintre acești oameni, membri ai aceleiași familii. Din cauza situației lui Paul, vin din Londra și Colin, soțul alcoolic al Tiliei și energica ei fiică, Mistral.
Autoarea captează atenția cititorului cu multă măiestrie, pe ambele planuri: pe de o parte descrie într-un mod intens dezastrul inundațiilor și impactul pe care îl au asupra capitalei Franței, pe de alta zbuciumul din sânul familiei Malegarde, când viața lui Paul este pe muchie de cuțit și toate vechile angoase se revarsă asupra lor. Este însă o posibilitate către o nouă șansă la deschidere, așa cum chiar și după un potop apare curcubeul.
Linden este personajul central, către el este îndreptată atenția cititorului. Autoarea ne descrie suferința din spatele omului care se știe diferit de ceilalți, încă din copilărie și adolescență, a celui care își caută drumul, simțindu-se în permanență un străin. Mătușa Candy a fost un sprijin remarcabil pentru el, în condițiile în care și ea ascundea propria suferință, de a fi de ani de zile amanta unui bărbat însurat. O femeie deosebită, care merita mult mai mult. Pe de altă parte, Paul și Lauren nu sunt niște încuiați, dar Lauren nu știe cum să facă față asumării sexualității lui Linden, mai ales față de acesta, deși acceptă atât situația, cât și pe Sacha. Se simte parțial vinovată și parțial acuzată de societate pentru homosexualitatea fiului, într-o lume plină de prejudecăți și intoleranță. Nimeni nu știe ce gândește Paul despre toate acestea. El e un om rezervat, care se abadonează proiectelor sale de salvare a copacilor. Pentru el, copacii sunt niște ființe extraordinare, care merită toată considerația. Sincer, mi-a mers la suflet acest lucru, pentru că și eu am sentimente deosebite pentru copaci. Paul ascunde, la rândul lui, amintiri dureroase din frageda copilărie, care se revelează abia spre final, făcând lumină în sentimentele sale privind gardienii naturii.
Descrierile sunt foarte reușite, atât ale Parisului invadat de apa murdară, care pare un oraș bântuit, unde oamenii suferă de lipsuri și de amenințarea violenței și a jafurilor, cât și ale domeniului de la Vénozan, prin comparație un loc idilic, unde natura inspiră pace și lumină.
Chiar și în mijlocul Edenului se poate strecura un șarpe, iar în mijlocul infernului apelor poate răsări un strop de umanitate.
O lectură pe care o recomand călduros, plină de emoție și de intensitate. În ciuda dialogurilor puține, se citește foarte rapid și ține permanent cititorul conectat la povestea familiei Malegarde și a Parisului sub ape. Mi-a plăcut și coperta, un turn Eiffel estompat pe un fundal de nori amenințători, totul văzut ca printr-un obiectiv plin de picături de ploaie.
„Linden se gândește la toate apartamentele goale, la toți cei care au trebuit să plece în grabă, întrebându-se ce să lase și ce să ia cu ei. Sunt multe galerii de artă pe rue Jacob, pe unde trec acum prin aceeași liniște densă. Câte au fost oare afectate? Comandantul spune că până și în cartierele pariziene din nord, care nu s-au inundat, atmosfera este aceeași: par nelocuite, de o tăcere mormântală. S-a terminat cu viața de noapte. Restaurantele sunt tot mai pustii; teatrele și cinematografele au din ce în ce mai puțin public. Parizienii fie părăsesc orașul, fie stau acasă, așteptând să scadă nivelul Senei. Capitala este blocată. Asta pentru a nu a mai vorbi de teama mamelor care trebuie să nască, a celor bolnavi, a vârstnicilor. Electricitatea abia dacă merge în jumătate de oraș. Nu e de mirare că înnebunește toată lumea! Câți oameni sunt înfrigurați, uzi, înfometați și furioși? Sute! Mii! Speră să se oprească în curând. Situația este insuportabilă. Dumnezeu știe ce se va întâmpla dacă va continua.”

Cartea Anotimpul ploilor de Tatiana de Rosnay poate fi comandată pe litera.ro, libris.ro, elefant.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Tatiana de Rosnay

Recenzii și prezentări cărți din colecția Blue Moon

 

About Author

12 comentarii

  1. Mirela Barbălată on

    Îți aşteptam impresiile . Cartea mi-a stârnit interesul de când am văzut-o. Povestea pare interesantă, chiar intensă, iar coperta este faină .
    Felicitări şi mulțumesc pentru recomandare!

  2. Minunată recenzie, foarte sensibilă și emoționantă! |Felicitări! Cred că mi-ar plăcea această carte. Mulțumesc pentru recomandare!

  3. Balan Daniela on

    O autoare care îmi place mult ! Foarte frumoasă ,tentantă și emoționantă recenzia! felicitări ❤️

  4. Pare foarte frumoasa, multumesc pentru recomandare, cred ca mi-ar placea povestea asta. Felicitari, Ana, minunata si foarte expresiva recenzie!

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: