Aprilie – semnificație, simboluri, credințe și obiceiuri

Aprilie sau prier este a patra lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Aprilie începe (astrologic) cu soarele în semnul Berbecului și sfârșește în semnul Taurului. Din punct de vedere astronomic, luna aprilie începe cu soarele în constelația Peștilor și se sfârșește cu soarele în constelația Berbecului. Semnele zodiacale al lunii aprilie sunt Berbecul (până la 19 aprilie) și Taurul (de la 20 aprilie).

La începutul lunii aprilie soarele răsare la ora 06:57 și apune la ora 19:43, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 06:08 și apune la ora 20:19.

Fazele Lunii în aprilie:

• la 3 aprilie – Luna la Primul Pătrar 21:39
• la 11 aprilie – Lună Plină (Luna începe să descrească) 09:08
• la 19 aprilie – Luna la Ultimul Pătrar 12:57
• la 26 aprilie – Lună Nouă (Luna începe să crească) 15:16.

Aprilie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și iulie în toți anii și ca ianuarie în anii bisecți!

Semnificația numelui

Numele lunii aprilie (latină: Aprilis) vine de la cuvântul latinesc aperio, ire, care înseamnă «a deschide», deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor.

Înainte de anul 700 î.Hr., luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman și avea 29 de zile. După ce Iuliu Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna aprilie avea 30 de zile și devenea a patra lună a anului. (Wikipedia)

Aprilie – Les Très Riches Heures du duc de Berry

Grecii numeau luna aprilie Mounichion. Numele popular al lunilor are la bază un fond mitic plin de alegorii. În România, luna aprilie, popular, se numește prier (deschizător), florariu (înfloritor), sau traista-n băț deoarece în aceasta lună vremea poate fi înșelătoare pentru agricultori, cu timp friguros si secetos pentru semănături. Într-o altă variantă, se presupune că denumirea de aprilie ar avea la bază numele grecesc al zeiței Afrodita, „Aphros ” sau cel etrusc, Apru, cu atât mai mult cu cât luna aprilie era dedicată în Roma antică zeiței frumuseții, al cărei festival se desfășura în prima zi a acestei luni.

Legende

Legendele spun că Solomon a făcut ca luna aprilie să fie jumatate caldă și jumătate friguroasă, jumătatea caldă fiind pentru ca agricultorii să-și poata continua semănăturile de primăvară, si să pornească rodul pomilor. De ce o fi dat și jumătatea friguroasă, oare? Capricioasă lună! Se spune, de asemenea, că dacă zilele Babelor țin mai mult de douăsprezece zile, aceste zile se numesc zile împrumutate sau împrumuturi și adesea acestea trec si în luna lui Prier, fiind zile păguboase pentru pomii înfloriți, și pentru lucrările de sezon, de unde proverbul din popor: ”Prier priește, dar și jupuiește!”.

Datini, îndeletniciri și obiceiuri

În aprilie se continuă semănăturile de primăvară, se închid țarinele pentru pășunatul liber, se formează turmele, se tund oile care urmează să fie urcate la munte, se construiesc sau se repară țarcurile pentru animale.

Se spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă, în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. În luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii, luînd astfel naștere o serie de superstiții:

• dacă în aprilie este vreme călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece
• dacă în aprilie este vreme închisă si rece, atunci luna mai va avea vreme frumoasă și călduroasă
• dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu avem motive să ne temem de ger în perioada următoare
• dacă în aprilie este vreme frumoasă, atunci vom avea parte de o vară furtunoasă

Sărbători în luna aprilie:

• 1 aprilie – Ziua Păcălelilor
• 7 aprilie – Ziua internationala a sănătății
• 15 aprilie – Ziua mondială a Artei

Sărbători religioase:

• 23 aprilie – Sfântul Gheorghe
• Duminica Floriilor
• Paștele

Ziua Păcălelilor

Ziua de 1 Aprilie e un prilej de distracție şi, cum e sănătos să râzi, să ne distrăm şi noi când avem prilejul. Se fac glume, oamenii se păcălesc unii pe altii și spun minciunele cu care îi prind în plasă pe cei naivi sau chiar mai puțini naivi, depinde de ”calitatea” păcălelii . Originile acestei zile se pierd în cele mai vechi timpuri. Se pare că datează, ca multe alte obiceiuri, de la schimbarea calendarului gregorian, când mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Astfel, aceștia se păcăleau și sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie, fiind numiți „nebuni de Aprilie”. Obiceiul s-a perpetuat până-n prezent, pierzându-şi semnificația inițială, rămânând doar… nebunia! Ziua de 1 aprilie era consemnată în calendarul popular ca fiind și Ziua nebunilor.

Ziua Păcălelilor este un obicei foarte răspândit în toată lumea: în Statele Unite, în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Suedia, Norvegia, dar și la noi. Cei păcăliţi erau porecliţi în Franţa „poisson d’Avril”, în Anglia „noddy”, în Scoţia „cuc de Aprilie”.

Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, păcălelile de după această oră aducând ghinion. Se mai spune că că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că ori acestea nu durează, ori soţul va fi ținut „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la următorul 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit! Oare așa o fi?! Mai bine să nu riscăm și să păcălim neaparat pe cineva!

Cele mai nostime păcăleli au fost făcute… pe cale oficială, prin mass-media! Câteva din acestea:

• În 1955 „Irish Times” anunţa că Disneyland negociază cu guvernul rus aducerea lui… Lenin în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris!
• În 1957 postul britanic BBC a difuzat o știre în care prezenta mai mulți elevi elvețieni culegând paste din copaci, explicând că ”fenomenul” e posibil datorită unei buruieni, însă ascultătorii au luat liniile telefonice cu asalt cerând detalii despre copacii cu spaghete!
• În 1980, BBC a anunțat că legendarul Big Ben va fi înlocuit cu un ceas electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această schimbare!
• În anul 1983 ”Associated Press” anunţa că, conform cercetărilor unui profesor, „întemeietorul” păcălelilor de 1 Aprilie ar fi împăratul Constantin, care, chipurile, pe 1 Aprilie şi-ar fi pus măscăriciul să fie împărat pentru o zi. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană şi abia mai târziu s-a aflat că profesorul respectiv făcuse o glumă!
• În 1986 „Le Parisiene” anunța că celebrul Tour Eiffel va fi dezmembrat, provocând rumoare în masă!
• În 1998 un ziar din Alabama anunţa, foarte serios, rotunjirea constantei Pi (3,14…) la … 3 fix!  Asta e simpatică foc!

Ziua de Sf. Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, născut în Capadocia, din părinti creştini, a trăit în secolul al IV-lea în timpul împăratului Diocleţian. Datorită calităţilor sale, ajunge în slujba împăratului, ca militar, şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor, începute în anul 303. Sfântul Gheorghe îşi mărturiseşte credinţa în Histos şi va fi întemniţat, din cauza convingerilor sale. În încercarea de a-l abate de la credinţa sa, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie, care rămâne ziua sa de prăznuire. În iconografie, el apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur – ipostază ce ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie (agrointel.ro)

Ziua Sfântului Gheorghe marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, această zi are semnificații multiple: agrare, pastorale, divinatorii. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru. Apa, focul şi ramurile înverzite sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, acestea având calităţi purificatoare şi stimulatoare.

Este obiceiul ca în ziua Sf. Gheorghe să fie împodobite casa şi anexele cu simboluri vegetale ce marchează renaşterii naturii. Legenda spune că Sfântul Gheorghe vine pe pământ și își leagă calul de un stâlp al porții pentru a paște iarbă.

În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor.

În credinţele populare româneşti Sf. Gheorghe e numit și „capul primăverii” și se crede despre acesta că poate învinge vrăjitoarele și zădărnici vrăjile, sau că poate arăta comori celor aleşi. Este chezaşul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale.

Există numeroase orașe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe și chiar unul din cele trei brațe ale Dunării poartă acest nume. Sfântul Gheorghe este totodată ocrotitorul Armatei Române. De asemenea, foarte mulți români își serbează în această zi onomastica. Pe lângă ”Gheorghe” și ”Gheorghița”, sărbătorim și pe: George, Georgeta, Gelu, Geta, Georgiana, Gherghina, Gică, Gina.

Simbolurile lunii aprilie

• Pietrele lunii aprilie sunt diamantul și safirul. În Grecia antică, diamantelor erau atribuite proprietăți de asigurare a invincibilității, motiv pentru care erau purtate pe scuturile războinicilor.
  Filozoful grec Platon descria diamantele ca făpturi vii, întrupând spiritele celeste. Safirul, al cărui nume înseamna în limba latină “albastru”, a fost considerată, de-a lungul vremii, ca un remediu de vindecare a minții si un ameliorator al procesului gândirii. Potrivit persanilor antici, pămantul este așezat pe o gigantică piatră de safir, bolta cerească fiind o reflectare a albastrului acestei geme.
• Florile lunii aprilie sunt margareta și floarea de mazăre sau sângele voinicului. Margaretele, apărute, potrivit legendei, din lacrimile Fecioarei Maria, au fost asociate în antichitate cu zeița Venus și sunt folosite, până în zilele noastre, pentru ghicitul destinului îndrăgostiților prin ruperea petalelor conform ritualului:  “mă iubeste/nu mă iubeste”.
  Aceste flori au fost utilizate în ritualurile magice pentru incantații meteorologice sau de onorare a soarelui. Sângele voinicului sau floarea de mazăre este asociată în limbajul florilor cu plăcerea fericirii supreme, plăcerea delicată, plecarea, despărțirea, adio-ul sau  “multumesc pentru timpul plăcut petrecut împreună”.
• Copacii lunii aprilie: nucul, arțarul, scorușul de munte. Nucul este arborele regalitatii si profetiei. Anticii credeau că nucile sunt un dar adus de către zei. Nucul era considerat în vechime un copac sacru pentru spiritele nopții și vrăjitoare. Scorușul de munte sau scorusul păsăresc (fructele lui roșii sunt o sursă de hrană pentru păsări în timpul iernii) este un arbore despre care se crede că are calitatea de a proteja împotriva vrăjilor. Fructele scorușului conțin pe coajă o mică pentagramă (simbol al protectiei), motiv pentru care scorușul de munte este numit și copacul vrăjitoarelor. de unde și simbolismul acestui arbor, de apărare contra forțelor magiei, dar și de putere vizionară, vindecare, forță și succes. (diane.ro)

Citate despre luna aprilie

I.L.Caragiale spunea în Calendar despre luna aprilie: Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister cu un buget de 15.576.315 lei noi pe an.

1 aprilie este ziua care ne aduce aminte cum suntem în celelalte 364 de zile ale anului. – Mark Twain

Aprilie este cea mai crudă lună a anului, scoţând la iveală liliacul din pământul mort, amestecând memoria cu dorinţa, răscolind rădăcini apatice cu ploi de primăvară. – T.S. Eliot

Aprilie este o promisiune ce trebuie ţinută de către luna mai. – Hal Borland

Soarele era cald, dar vântul înghețat încă. Știi cum este o zi de aprilie. – Robert Frost

Aprilie așează spiritul tinereții în tot ce ne înconjoară. – William Shakespeare

Aversele dulci ale lui aprilie dau nastere florilor din mai.  – Thomas Tusser

Lunga și furtunoasa vreme a primăverii, umedul și gâlcevitorul aprilie, iarna înfrigurând debutul fiecărei luni mai; dar, în cele din urmă, vara trebuie să sosească. – Thomas Carlyle 

„În aplecare, tâmplă după tâmplă
Ochii albaștri, ochii mei ca mierea.
Aprilie ne dăruie vederea,
Ceea ce am uitat, din nou se-ntâmplă.” – Constanța Buzea