Aproape căsătoriți de Jane Costello, Editura Litera – recenzie

Aproape căsătoriți

Jane Costello

Editura Litera

382 pagini

Titlul original: The Nearly-Weds

Traducere: Simona Toroscai și Oana Cristea

An apariție în România: 2011

Aproape căsătoriți este o carte foarte amuzantă, romantică și relaxantă, care a primit de altfel și premiul pentru Cea mai bună comedie romantică 2010, oferit de Romantic Novalists’ Association.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Zoe Moore, o tânără de douăzeci și opt de ani, care încearcă să-și pună viața în ordine după șocul suferit în momentul în care a fost lăsată baltă în ziua nunții de către logodnicul ei, Jason, fără nici o explicație, după o relație de șapte ani de zile.

După ce totul s-a dus de râpă, ca să scape de creditul uriaș pe care-l făcuseră pentru cheltuielile de nuntă, au vândut casa în care locuiseră.

”Casa era una, dar să scăpăm de toate celelalte a fost mai mult decât o provocare. Când ai cumpărat 122 de pungi de mătase cu migdale trase în zahăr, douăsprezece ornamente de masă și un tort de trei etaje din ciocolată albă, credeți-mă, e o problemă.

Și, deși m-am bucurat că verișoara mea, Tanya, și Daren, noul ei prieten, s-au simțit bine în luna noastră de miere de cinci stele din Mauritius, aș fi preferat o contribuție bănească în locul tricoului Ralph Lauren pe care mi l-a trimis drept mulțumire.”

Înduioșător este faptul că, deși cei din jurul ei, familia și prietenii apropiați, au răbufnit cu toții împotriva lui Jason, Zoe nu zicea nimic rău de el, întrucât îl iubise din tot sufletul, iar sentimentele nu dispăruseră peste noapte, în ciuda trădării lui.

Nemaiputând suporta compasiunea celor din jur și dorind să dea un nou sens vieții sale aflate în derivă, Zoe ia hotărârea să renunțe la slujba de îngrijitoare la o grădiniță din Liverpool și să plece în America pentru a se angaja ca bonă a unor copii. Agenția prin care aplicase pentru job o repartizează la doamna R. Miller, o mamă singură cu doi copii – Ruby de șase ani și Samuel ce tocmai împlinise trei ani. Din păcate, în timpul călătoriei cu trenul de la aeroport spre Boston, destinația ei, vecina ei se dezechilibrează în momentul unei zdruncinături și varsă sticla de rachiu pe care o avea în mână peste Zoe, conținutul acesteia stropind-o peste față și peste haine, părând să-i intre instantaneu prin toți porii.

”Sunt uimită și incapabilă să înțeleg mai mult decât că acum miros de parcă m-aș fi spălat la subsuoară cu rachiu întreaga mea viață de adult.”

Disperată să nu se prezinte în fața noii ei angajatoare duhnind a pușcărie, singura opțiune este să se schimbe în singurele haine pe care reușise să le scoată din bagaj…

Primul șoc este să descopere că, de fapt, doamna R.Miller era de fapt Ryan Miller, un bărbat superb, cu păr blond-închis, ochi albaștri pătrunzători și un corp bine lucrat, pe fața căruia citește imediat îngrijorarea, deloc de mirare ținând cont cu ce era îmbrăcată – cu niște pantaloni de pijama din poliester cu carouri roz neon și un top argintiu care arăta cândva bine pe ea, dar acum ținând cont că se îngrășase pe fond nervos în urma despărțirii de Jason, arăta de parcă era înfășurată într-un sul de aluminiu.

Deși Ryan Miller este ursuz, iar tot timpul până acasă nu face decât să împartă ordine prin telefon subalternilor săi, copiii săi sunt adorabili și politicoși. Samuel o declară imediat pe Zoe ”cea mai bună pletină” a lui, lucru care o încântă peste măsură până când descoperă că și tati, și Ruby și tot cartierul, inclusiv dentistul sunt tot cei mai buni ”pletini”. Pentru Ruby, tatăl ei e un fel de zeu, tot drumul turuind despre cât de grozav este el.

”În ochii lui Ruby, Ryan Miller, Superman, Dumnezeu și Zâna Măseluță sunt una și aceeași persoană.”

În momentul în care ajung acasă, Ryan o părăsește fără nici un fel de ceremonie, spunându-i că el trebuie să plece la serviciu, nedând vreun semn că ar realiza că ea era groaznic de obosită și nedormită după o călătorie de peste douăzeci și patru de ore.

Intrând în casă, Zoe își aduce aminte de expresia mamei ei când se referea la o locuință ce avea nevoie de o curățenie temeinică – ”locuită”.

”Casa asta e atât de ”locuită”, încât pare că a fost invadată de extratereștri.”

Jucării, cărți, resturi de mâncare și suc, ambalaje de la fast-food aruncate pe jos, mizerie peste tot, mobila stil uzată de era bună de aruncat, tablourile atârnând haotic pe pereți de parcă ”ar fi fost aranjate de un cimpanzeu hiperactiv”, într-un cuvânt casa arăta de parcă trecuse printr-un bombardament.

Mai mult, copiii nu aveau stabilită vreo o oră de culcare, constată Zoe cu surprindere, astfel că deși cu trecerea timpului deveneau tot mai nervoși și mai agitați, refuzau să se culce, insistând să se uite la televizor, astfel că Zoe a reușit cu multă greutate să-i adoarmă la 12.30 noaptea, după care, nesuportând mizeria cumplită ce o înconjura, a făcut o curățenie temeinică până la 3.30, iar la puțin timp a sosit și Ryan, amețit bine și morocănos, neobservând nimic din eforturile ei, deși totul sclipea de curățenie.

De la Trudie, bona copiilor de peste drum, Zoe află mai multe amănunte. Ryan își pierduse soția, pe care o iubise nespus, imediat după nașterea lui Samuel și suferise enorm, nerevenindu-și complet nici până în prezent. Avusese nenumărate relații cu diverse femei, fără a se implica serios în vreuna, iar pentru copii, deși îi iubea foarte mult, era prea prins în propria nefericire, fiind un tată puțin spus iresponsabil. Astfel, Ruby și Samuel crescuseră fără o regulă clară de comportament și fără să se implice activ în educația lor și fără să petreacă prea mult timp cu ei.

Spre deosebire de Ryan, Barbara, vecina lui de peste drum, avea reguli de fier, inflexibile, privind educația propriilor copii. Aceștia aveau o oră strictă de culcare, iar mâncarea trebuia să fie numai organică, sănătoasă, fără nici o abatere de la regulă. Astfel că, atunci Barbara se întoarce pe neașteptate acasă, Trudie, Zoe și Amber, o altă bonă cu care se împrieteniseră, intră într-o panică nebună. Convinse că aceasta avea să vină mult mai târziu, puseseră de o mică petrecere în casa Barbarei și, deși cu toate erau responsabile și grijulii cu copiii, consideraseră că nu le-ar strica, din când în când, câteva gustări pline de grăsimi saturate, lucru pe care copiii îl apreciaseră din plin, sătuli și bine dispuși. Când s-a auzit ușa de la intrare, mâncarea nesănătoasă a dispărut ca prin farmec, fiind înlocuită într-o goană nebună cu fructe și legume.

”Îmi arunc gogoașa și mâncarea de-a valma în cel mai apropiat coș de gunoi, spre uimirea copiilor.

– Chestia verde din farfuriile copiilor… pronto!

Trudie aruncă o pungă de lăptuci spre Amber, care o prinde cu stângăcie.

Toate trei ne-am transformat într-o echipă de desant a SAS.

– Zoe, niște mere. Repede! strigă Trudie, la fel de convingătoare ca un comandat suprem.

Iau la întâmplare niște fructe dintr-un castron mare aflat în mijlocul mesei și trântesc repede câte unul în farfuriile copiilor.”

Încetul cu încetul, Zoe începe să impună regulile și în casa lui Ryan, reușind să disciplineze copiii, care o adorau. Față de Ryan, deși nesuferit și dificil, simte o atracție irezistibilă, acceptând să-i spele rufele, deși acest lucru nu intra în atribuțiunile ei, iar el nici măcar nu se obosește să-i mulțumească.

Într-o seară, într-un gest de revoltă față de comportamentul lui necioplit și complet nerecunoscător, Zoe vrea să-și impună și ea în sfârșit punctul de vedere și, pentru a fi cât mai convingătoare, lovește cu putere cu palma în masă, convinsă că acest lucru, împreună cu privirea ei autoritară și dură, îl va face să își ceară scuze. Din păcate, uitase de farfuria cu paste a lui Ryan aflată pe masă.

”Când mâna atinge masa, farfuria și toate fundițele de tagliatelle cu roșii sunt aruncate în aer și zboară prin cameră ca niște artificii, ca acelea pe care le-am văzut la ultima ceremonie a Jocurilor Olimpice.”

”Zoe, adună-te. Gândește-te la o strategie inteligentă cu care să răspunzi la toate astea. Să-mi cer iertare, poate? Să mă prefac că aveam, oricum, de gând să redecorez pereții în seara asta? Să fug?”

Dar tocmai atunci observă ceva uluitor: Ryan, cu o pată de roșii pe nas, fusese redus la tăcere. Ba mai mult, în seara respectivă a făcut el însuși curățenie după dezastru. Se pare că reușise să-i atragă atenția, în sfârșit.

La scurt timp după aceea, Ryan o ia complet prin surprindere cerându-i o favoare. În seara respectivă urma să aibă loc o importantă cină oficială, iar persoana cu care trebuia să se ducă tocmai îl lăsase baltă și el nu avea timp să găsească o înlocuitoare. În momentul în care ea îi spune că nu are cu ce să se îmbrace, Ryan o liniștește, spunându-i că rezolvă el, moment în care imaginația lui Zoe și începe să zburde, văzându-se deja ca Julia Roberts în filmul Pretty Woman, când Richard Gere o duce pe Rodeo Drive și cheltuie o avere pe ea. Tocmai își alegea mental culorile în care să se îmbrace, când vocea lui Ryan o trezește brusc la realitate, auzindu-l cum tocmai o ruga pe Barbara să îi împrumute o rochie. Astfel că pleacă amândoi la petrecere, el arătând super sexy în smoching, întruchiparea perfecțiunii masculine de-a dreptul, iar ea încălțată într-o pereche de pantofi cu un numar mai mare, groaznic de incomozi, și îmbrăcată cu o rochie galben canar, mult prea scurtă și strâmptă, care o face să se simtă ca vedeta unui bar de streaptease.

”Pe lângă pantofii nepotriviți, trebuie să mă lupt și cu cea mai meschină rochie pe care am văzut-o în viața mea, o rochie care ar fi prea mică să acopere un porcușor de guineea bulimic, ca să nu mai vorbim de mine și de cele șaptezeci și patru de kilograme ale mele.

Mi-am dat seama de asta în timp ce mă pregăteam, rochia dezvăluia prea multe ca eu s-o port în starea ei inițială, așa că am adaptat-o cu ajutorul câtorva ace de siguranță, de care spânzură acum niște bucăți de material, ca eu să pot păstra măcar o urmă de decență.”

Pentru a nu se mai simți atât de stânjenită, Zoe se încurajează cu câteva pahare de vin. Are norocul să găsească un bărbat a cărui mamă era din Liverpool și cu care conversează lejer despre bătrânul Liverpool, simțindu-se în largul ei, moment în care vine Ryan și o lămurește cu cine stătea de vorbă – Gerald Raven, președintele companiei, practic cea mai importantă persoană din companie.

Zoe, relaxată complet în urma vinului ce îi curgea prin vene, are cea mai lungă și interesantă conversație cu Ryan de până atunci, moment în care vine Gerald și o invită la dans, iar ochii tuturor se ațintesc asupra lor.

”Cu siguranță, ne pricepem amândoi pentru că, privind în jur, îmi dau seama că n-am putea beneficia de mai multă atenție nici dacă Gerald ar executa niște figuri complicate de break-dance.

– Ești o dansatoare foarte bună, zâmbește Gerald.

– O, chiar crezi? îi răspund eu cu modestie, țopăind ca un miel tânăr care tocmai a descoperit la ce-i folosesc picioarele. Simțindu-mă în culmea fericirii, mă pregătesc să execut o figură în mare viteză, de care și Ginger Rogers ar fi mândră, care implică o îndepărtare de partener, apoi revenirea în brațele lui.”

Din păcate, unul din acele de siguranță s-a prins de costumul lui Gerald, iar ea rămâne lipită de el, în timp ce toată sala era adunată în jurul ringului de dans și îi aclama. La o mișcare amplă a lui Gerald, rochia se rupe în sfârșit.

”Ceea ce ar trebui să fie de bine. Doar că atunci când se întâmplă asta, eu tocmai trag atât de puternic încât, în loc să mă rotesc grațios, sunt catapultată cu spatele, cu forța unei rachete Apollo la lansare”

Trece în viteză pe lângă Ryan și toți colegii lui, ca în final să cadă grămadă, cu picioarele în toate direcțiile, rochia săltată, iar boxerii ei Wonder Women expuși în toată splendoarea.

Toată lumea amuțise, iar Ryan arăta de parcă era gata să o strângă de gât.

A doua zi, Zoe este groznic de jenată și este convinsă că va fi dată afară, dar Ryan o linișteste, spunându-i că nu are nici o intenție să o concedieze.

”- Doar că nu te voi mai scoate la vreun eveniment de genul ăsta.

Îmi cobor privirile rușinată.

– Cel puțin, nu înainte de a te trimite să-ți cumperi o lenjerie mai de doamne-ajută!”

Atracția dintre ei crește exponențial și, după mai multe momente – unele care îți stârnesc ilaritatea – mă durea burta de atâta râs la unele faze, iar altele de-a dreptul dramatice, când Samuel, într-o clipă de neatenție, cade în lac și, deși Ryan îl scoate foarte repede, nu respira iar Zoe îl salvează acordându-i primul ajutor – cei doi ajung iubiți, împărtășind clipe fierbinți împreună, departe însă de ochii copiilor.

Ambii vor trebui să-și clarifice însă sentimentele și încurcăturile din viața personală. Ryan primea scrisori de la o fostă iubită obsedată de el, care îi reproșa modul în care o părăsise. În momentul în care misterioasa persoană descoperă legătura dintre el și Zoe, trece la amenințări.

Zoe nu era sigură de poziția ei în viața lui Ryan – dacă era doar una din nesfârșitul șir de iubite ale lui, sau însemna ceva mai mult pentru el. Poziția lui era ambiguă și îi transmitea semnale contradictorii. În același timp, Jason o caută cu insistență, dornic s-o convingă să-i mai acorde o șansă, după dovada crasă de imaturitate și iresponsabilitate, când o părăsise în fața altarului, iar Zoe trebuie să se lămurească în privința sentimentelor amestecate față de el.

Mi-a plăcut mult de Zoe, este atât de bună, de inocentă, de plină de răbdare și de optimism în ciuda multor lovituri primite pe neașteptate! Iar Ryan, atât de urâcios și nesimțitor la început, se transformă încetul cu încetul, devenind cald, iubitor și înțelegător la sfârșit.

În final, amândoi vor realiza adevăratele priorități din viața lor, luând deciziile potrivite la momentul oportun, Zoe dându-și seama clar spre cine se îndreptau adevăratele ei sentimente, iar Ryan va ieși complet din starea de amorțire în care intrase după moartea soției, învățând din nou să râdă și să se bucure de viață.

”Tu m-ai salvat. Tu mi-ai salvat copiii. Tu m-ai învățat să râd din nou. Tu m-ai făcut să mă bucur că mă trezesc în fiecare dimineață. Tu mi-ai redat viața, Zoe.”

Vă invit să citiți această carte, plină de umor, dar, în același timp, romantică și înduioșătoare, relaxantă și care te lasă cu o stare de bine la final.

Am inclus cartea în Top 10 cărți romantice contemporane cu mult umor

Cărțile autoarei Jane Costello pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, carturesti.ro, librarie.net