Belgravia de Julian Fellowes, Editura Nemira, Colectia Babel

1

Belgravia

Julian Fellowes

Editura Nemira

Colectia Babel
An aparitie: 2017
Numar pagini: 456
Traducerea: Adriana Voicu
Titlu original: Belgravia
Povestea unui caz scandalos din Londra anilor 1840, scrisă de creatorul celebrului serial DOWNTOWN ABBEY.
Autorul serialului de succes Downtown Abbey, care a adus epoca victoriană din nou la modă, revine cu o poveste despre societatea britanică de secol XIX, plină de eleganţă și pasiuni nebănuite.
Pe 15 iunie 1815, înalta societate britanică participă la balul ducesei de Richmond – care va rămâne cunoscută drept una dintre cele mai tragice petreceri din istorie. Pentru că are loc în seara de dinaintea asediului de la Waterloo, iar mulți dintre tinerii domni de la bal vor ajunge a doua zi direct pe câmpul de luptă.
Pentru frumoasa Sophia Trenchard atunci se schimbă totul, dar povestea continuă peste 25 de ani, odată cu mutarea familiei Trenchard în noua zona rezidențială Belgravia.
A citi Belgravia e ca şi cum ai vizita o reconstituire modernă a unei case victoriene, unde fiecare cornişă e perfectă, însă e o casă victoriană cu instalaţii de secol XXI si wi-fi.“ The New York Times

Fragment:

Trecutul, ni se spune adesea, e o ţară străină, unde totul este diferit. Ar putea fi adevărat – și chiar este când vine vorba de moravuri sau tradiţii, de rolul femeii, de guvernarea aristocraţiei și de mii de alte aspecte ale vieţii noastre cotidiene. Dar există și asemănări. Ambiţia, invidia, furia, lăcomia, generozitatea, altruismul și, mai presus de toate, dragostea au fost mereu, la fel ca azi, motive puternice ale alegerilor pe care le facem. Aceasta este povestea unor oameni care au trăit acum două veacuri; cu toate acestea, multe dintre năzuinţele și resentimentele lor și patimile care le clocoteau în inimi erau aidoma dramelor pe care le trăim în felul nostru, în vremurile noastre…
Nu părea deloc un oraș aflat în pragul războiului; cu atât mai puţin capitala unei ţări care fusese smulsă dintr-un regat și anexată altuia cu nici trei luni înainte. În iunie 1815, orașul Bruxelles părea en fête, cu dughene aglomerate și pestriţe în pieţe și cu calești deschise, vopsite în culori aprinse, care lunecau iute pe drumurile largi, purtându-și poverile de înalte doamne, însoţite de fiicele lor, către grabnice îndatoriri de societate. Nimeni n-ar fi ghicit că împăratul Napoleon mărșăluia spre oraș și își putea așeza tabăra la marginea acestuia dintr-un moment în altul.
Nimic din toate astea nu era însă de mare interes pentru Sophia Trenchard în timp ce-și făcea loc prin mulţime cu o hotărâre care nu prea era pe potriva celor optsprezece ani ai ei. Ca orice tânără de familie bună, mai cu seamă într-o ţară străină, era însoţită de camerista ei, Jane Croft, care, la douăzeci și doi de ani, era, deci, cu patru ani mai vârstnică decât stăpâna ei. Cu toate astea, dacă s-ar fi putut spune că una din ele o apăra pe cealaltă de a fi vătămată într-o ciocnire cu un alt trecător, aceea ar fi fost Sophia, care părea gata de orice. Era frumușică, chiar foarte frumușică, în stilul acela clasic englez, cu păr blond și ochi albaștri, dar expresia tăioasă a gurii arăta limpede că fata nu ar fi avut nevoie de permisiunea mămicii ca să se arunce într-o aventură.
– Hai, grăbește-te, că altfel o să plece să ia prânzul și degeaba vom fi bătut drumul până acolo.
Era în acea perioadă a vieţii prin care trebuie să treacă aproape toată lumea, atunci când se duce copilăria și o falsă maturitate, neînfrânată de experienţă, îţi dă sentimentul că orice este posibil, până când sosirea adevăratei maturităţi dovedește în mod concludent că nu este așa.
– Merg cât de repede pot, domnișoară, a îngăimat Jane și, ca să-i întărească parcă vorbele, un husar grăbit a îmbrâncit-o înapoi, fără să se oprească măcar să vadă dacă a păţit ceva.
– E ca un câmp de luptă aici.
Jane nu era o frumuseţe, ca tânăra ei stăpână, dar avea o faţă vioaie și rumenă, cu trăsături puternice, deși se potriveau mai bine cu uliţele din sat decât cu străzile orașului.
Era și ea destul de hotărâtă în felul ei și tânăra stăpână o plăcea pentru asta.
– Nu mai fi așa de neajutorată.
Sophia aproape că ajunsese la destinaţie și părăsise strada principală pentru a da într-o curte care ar fi putut să fie odată un obor de vite, dar care era acum rechiziţionat de armată pentru ceva ce arăta ca un depozit de provizii. Din niște căruţe mari se descărcau cutii și saci și lăzi care erau transportate la magaziile din jur și în preajmă părea să fie un flux constant de ofiţeri din toate regimentele, care discutau și uneori se certau pe când se plimbau încolo și încoace în grupuri. Sosirea unei tinere distinse, împreună cu servitoarea ei, a atras, firește, oarece atenţie și, pentru un moment, conversaţia a scăzut și aproape că a încetat de-a binelea.” (Blog Nemira)

Julian Fellowes s-a născut în 1949 la Cairo, dar a urmat școala în Marea Britanie. A devenit cunoscut în toată lumea pentru scenariul filmului Gosford Park – care a câștigat Oscarul pentru Scenariu Original în 2002 – și pentru regia și scenariul Downton Abbey, serial de epocă extrem de popular și apreciat de critică. Pasionat de lumea victoriană, cele mai multe proiecte literare, cinematografice sau pentru micul ecran ale autorului au ca subiect această perioadă (cele mai cunoscute sunt Separate Lives în 2002 sau The Young Victoria în 2009). În 2010 a semnat scenariul pentru The Tourist, cu Angelina Jolie și Johnny Depp. În literatură a debutat în anii ’70 sub pseudonimul Rebecca Greville cu mai multe romane de dragoste. A semnat cu numele lui romanele Snobs (Snobii – Nemira, 2009) și Past Imperfect în 2009.
Şi pentru că tot am făcut referire la serialul Downtown Abbey, vă invit să vizionaţi un minunat trailer al filmului! Poate că aţi văzut deja serialul:

About Author

Un comentariu

Lasă un răspuns