Bradul de Craciun

Bradul de Crăciun

Potrivit tradiţiei, bradul se împodobeşte în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, odată cu așteptarea în seara de Ajun a lui Mos Crăciun cu tolba plină de daruri.

În Europa secolului al XII-lea, bradul de Crăciun era atârnat de tavan cu vârful în jos.

Primele dovezi despre decorarea bradului au fost găsite în Livonia secolului XV – regiune care cuprindea Estonia şi Letonia din ziua de azi. Legenda spune că bradul simboliza prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime.

Prima referire la un brad decorat pentru Crăciun apare la Riga, în Lituania, în 1510.

În 1521, prințesa Helene de Mecklembourg a împodobit primul brad de Crăciun din Paris după căsătoria cu ducele de Orleans.

O altă mențiune scrisă referitoare la împodobirea unui pom de Crăciun, în Germania, datează din 1531.

În 1601, un vizitator al orașului Strasbourg consemnează obiceiul unei familii care decora un copac cu „napolitane și bețe de zahăr aurii răsucite și flori de hârtie de toate culorile”.

Coloniștii germani și mercenarii care au luptat în Războiul de Secesiune au dus obiceiul bradului de Crăciun peste Atlantic. Documentele menționează că, în 1804, soldații americani de la Fort Dearborn au dus copaci din pădure în barăcile lor.

Marea Britanie a făcut cunoștință cu pomii de Crăciun abia în 1841, când soțul german al reginei Victoria, prințul Albert, a dus la castelul Windsor un brad pentru familia regală.

În Rusia, Ajunul Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brazi, unde se alegea cel mai frumos pom dintre toţi şi se decora cu lumânări, bomboane sau jucării.

Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguțe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut de la triburile germanice, care obişnuiau să îşi decoreze casele cu ramuri de brad şi de vâsc. Tot de acolo se trage şi tradiţia coroniţei de brad.
Bradul simboliza prin forma sa triunghiulara Sfânta Treime, pomul vieții, arborele fertilizator, de bun augur, iar podoabele simbolizau bunăstarea și cunoașterea, după pomul sacru din Gradina Edenului, în care se găseau merele, considerate fructele cunoașterii.  Bradul era împodobit în trecut cu fructe, flori, bomboane, turtă dulce, panglici și lumânărele, și în vârf se punea un înger sau o stea (obicei păstrat până în prezent), ce reprezintă îngerii sau steaua de la Betleem. În prezent, podoabele sunt mult mai diversificate.

Natural sau artificial, de la crenguțe împletite  sau un brăduț mic, simbolic, până la unul foarte înalt, cu globuri de sticlă, hârtie sau plastic, podoabe manuale, luminițe și beteală, după gustul și dorința fiecăruia – e frumos oricum – bradul ne împodobește casa în seara de Ajun, o seară magică, plină de semnificații.

Să vedem cum au ales să împodobească bradul de Crăciun o parte din prietenii noștri din minunata lume a cărților, bloggeri sau/și cititori pasionați.

Tyna – Delicatese Literare

Dorina Dănilă – DorinaDanila.com

Mulțumim pentru provocare și ideea acestui articol!

Geo Marcovici – Just Reading My Books

Antoaneta Smaranda – Drumul vietii

Anca Adriana Rucăreanu – Prefață de carte

Ilie Andreea – Praf de stele – bookysme

Nadia Spiridon – The cemetery of books

Dweenie – The Fictional Universe 

Clipa Narcisa Elena

Mirela Nenciu

Fallon

Fratiloiu Dorina Petronela 

Gabriela Calatoarea 

Daniela Cușa

Cristina Maria

Doina Poiana

Anca Mirela

Stirbu Luiza

Alia Ana

Nina Pîrvu

Codruta Pricop

Gabriela Ghergisoara

Dana Petraru

Oana Arion – Seria Nemuritor

Oli – Delicatese Literare

O seară de Ajun minunată și Crăciun fericit, tuturor, alături de cei dragi!