Brisbane de Evgheni Vodolazkin, Editura Humanitas Fiction – recenzie

10

Brisbane

(Brisbane – 2018)

Evgheni Vodolazkin

Editura Humanitas Fiction

Colectie: Raftul Denisei

An apariție: 2019

Nr. pagini: 376

Traducere și note de Adriana Liciu

Premiul Cartea Anului 2019
EVGHENI VODOLAZKIN s-a născut în 1964 la Kiev, unde și-a făcut studiile universitare. Este doctor în științe filologice, specialist în literatura rusă veche. Din 1990 devine cercetător la Institutul Literaturii Ruse (Puskinskii Dom) din Sankt-Petersburg. Este autorul a peste o sută de lucrări științifice, a contribuit la elaborarea enciclopediei Cântec despre oastea lui Igor și a Bibliotecii literaturii Rusiei Vechi, precum și a lucrării Cuvioșii Kiril, Ferapont și Martinian din Belozersk. În 1992, la invitația Universității din München, și-a aprofundat studiile de medievistică occidentală, ținând și cursuri de literatură rusă veche. În 1998 a organizat conferința internațională „Cultura mânăstirească: Orient și Occident“. În perioada 1998-2002 a fost (cu întreruperi) bursier al Fundației Alexander von Humboldt, desfășurând o activitate de cercetare și publicând, în 2000, la München monografia Istoria universală a Rusiei Vechi. Din anul 2012 este redactor-șef al revistei Text și tradiție, editată de institutul său. În paralel, începe să scrie literatură. Debutează în 2005 cu romanul Răpirea Europei. În 2009 publică romanul Soloviov și Larionov, care se bucură imediat de succes, fiind nominalizat la premiile Andrei Belîi și Bolșaia Kniga (Marea Carte). În 2011 îi apare culegerea de studii și eseuri Instrumentul limbii. În 2012 publică romanul Laur (Lavr; Editura Humanitas Fiction, 2014), care devine revelația literară a anului 2013 în Rusia, fiind dublu câștigător al Premiului Bolșaia Kniga – Premiul întâi și Premiul cititorilor – și câștigător al Premiului Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi). Tot în 2013, romanul a fost nominalizat pe lista scurtă la premiile Naționalnii Bestseller (Bestsellerul Național) și Russkii Buker (Booker Rus). Publicat în 2016, Aviatorul (Aviator; Humanitas Fiction, 2017) s-a aflat pe lista scurtă a principalelor premii literare din Rusia, câștigând un dublu Bolșaia Kniga – Premiul al doilea și Premiul cititorilor, Locul al treilea. Romanul Brisbane (Brisben, 2018; Humanitas Fiction, 2019) se află actualmente pe lista scurtă la Bolșaia Kniga. Cărțile lui Evgheni Vodolazkin sunt traduse în peste 30 de ţări.
În noul lui mare roman, Evgheni Vodolazkin rămâne fidel universului său literar, continuându-și într-un mod sclipitor meditația asupra timpului, memoriei și iubirii, și își păstrează capacitatea de a-și surprinde mereu cititorul în alt fel, de aceea am putea afirma că LaurAviatorul și Brisbane alcătuiesc o trilogie.
La 50 de ani, Gleb Ianovski, un virtuoz al chitarei recunoscut internațional, născut la Kiev, cu studiile făcute la Sankt-Petersburg și care cunoaște succesul la München, e diagnosticat cu boala Parkinson. Un autor rus întâlnit întâmplător vrea să-i scrie biografia, și astfel Gleb pornește pe firul amintirilor, în încercarea de a găsi un nou sens existenței sale. Tot întâmplarea îi prilejuiește întâlnirea cu Vera, fiica de 13 ani a unei iubite din tinerețe, și ea extrem de talentată la pian, și ea măcinată de o boală gravă. Conceput pe două voci, a muzicianului și a biografului său, pendulând între prezent și trecut, Brisbane e un roman simfonic în care moartea e învinsă nu prin muzică, nici prin iubire, ci prin puterea memoriei și a cuvântului. „Cu orașul Brisbane propriu-zis romanul meu nu are nici o legătură; altfel nu i-aș fi dat acest titlu“, declara Vodolazkin într-un interviu. Și totuși Brisbane e cheia întregii povești.
„Cred că mesajul romanelor mele este acesta: «Nu te lăsa pradă disperării». El se aude şi în Brisbane, în care eroul principal pierde sensul vieţii; dar viaţa e mai cuprinzătoare decât sensul ei.“ – Evgheni Vodolazkin

Romanul „Brisbane„, de Evgheni Vodolazkin este ca o călătorie. Nu, nu este nicicum un jurnal de călătorii, dar prilejuiește cititorului ocazia de a îl însoți pe protagonist, chitaristul de renume mondial Gleb Ianovski, de-a lungul momentelor care i-au marcat existența, momente care se împletesc atât cu istoria popoarelor de care aparține, fiind jumătate ucrainean, jumătate rus, dar și cu propriile experiențe.
Îl întâlnim pe Gleb într-un avion, după un concert la Paris, concert în care, pentru prima dată, a simțit că mâna nu îl ascultă. Acolo face cunoștință cu Nestor, un scriitor rus care dorește să îi scrie biografia. Inițial, ideea nu îl mișcă pe muzician, ulterior însă revine asupra deciziei. Astfel, ia naștere o narațiune plasată pe două planuri: unul al prezentului, cu dată exactă și locație, narat la persoana I din perspectiva lui Gleb și un altul din trecut, marcat pe ani, un bildungsroman pe bucăți narat de această dată la persoana a treia.
Autorul ne trece cu dibăcie dintr-un plan în altul, accentuând atât nivelul personal al prezentului, foarte important ca rezultat al celorlalte drumuri din trecut, o devenire continuă. Prin intermediul lui Gleb Ianovski luăm contact cu mentalitatea autorului însuși.
Rapid după concertul de la Paris, Gleb este nevoit să dea piept cu realitatea: suferă de boala Parkinson. Dincolo de suferința în sine pe care o aduce acest diagnostic, pentru Gleb e o lovitură dublă. Știe că va pierde o parte extrem de importantă a vieții lui, ceva definitoriu pentru el, capacitatea de a cânta. Înșiruirea evenimenelor din trecut începe cu figurile părintești: tatăl, ucraineanul Feodor, la rândul său muzician, care îl pornește pe micul Gleb pe această cale, deși nu este convins că va ajunge departe; mama, Irina, rusoaică, o femeie mai puțin profundă, înclinată spre fel de fel de planuri și visuri, inclusiv cel de a pleca la Brisbane, un loc văzut ca un echivalent al paradisului pe pământ. Mariajul celor doi se destramă, iar Gleb rămâne mai mult în grija bunicii, Antonina Pavlovna. Aceasta și bunicul patern, Mefodii, își pun amprenta serios asupra formării tânărului Gleb. Planul din trecut redă traseul acestuia de la un școlar stângace, la un adolescent care caută să se cunoască pe sine, la un tânăr student gata să ia viața în piept, toate sub imperiul muzicii, al descoperirii, al morții, al primilor fiori de iubire stârniți de Anna Lebed și al iubirii mature, profunde, începută încă din anii studenției alături de nemțoaica pe nume Katerina, care va deveni tovarășa sa de viață.
Destinul său muzical este sinuos, cu multe întreruperi. Nu merge la Conservator, în ciuda tuturor așteptărilor, ci urmează facultatea de litere. Acolo o cunoaște pe Katia, femeia vieții sale. Povestea de iubire a celor doi este impresionantă, la fel și acuratețea cu care autorul surprinde gândurile și frământările interioare ale lui Gleb. În parcursul lui au un rol determinant, în egală măsură, destinul și alegerile.
În planul prezent, continuă lupta, tristețea de a fi pus în fața unui verdict implacabil, dar și amărăciunea Katiei de a nu avea copii. Această stare de fapt se schimbă, într-o zi. Gleb primește un e-mail de la fosta sa iubită din adolescență, Anna, ajunsă între timp o femeie dărâmată, cu probleme psihice, văduvă cu o fiică, Vera, bolnavă de cancer. Vera este o pianistă extraordinar de talentată, care va îmbogăți viața lui Gleb și a Katiei. Ce surprize aduce acest fir epic, vă las să descoperiți. Totodată, veți înțelege și metafora acestui Brisbane, un fel de miraj despre viitor, o Fata Morgana care poate duce la cele mai nefaste consecințe. Prin înțelepciunea bunicului Mefodii, autorul transmite mesajul său: prezentul e cel care modelează viitorul, transformându-se în trecut.
O zonă ceva mai gri este cea a sentimentelor de identitate națională. Gleb, întocmai ca autorul, este născut la Kiev, plecat apoi la studii în St. Petersburg. Având în vedere relațiile reci dintre Rusia și Ucraina, putem numi acest subiect unul delicat, pe care el îl tratează în stilul propriu.
Un roman elegant, cu multe trimiteri muzicale, povești de viață și un protagonist bine conturat, „Brisbane” este o lectură care îndeamnă la meditație.
„Gleb se adresa acestei matrițe cerești cu care era modelată muzica pe care o cânta el. O astfel de modelare nu poate fi ideală, deoarece ideală este doar matrița. Zumzetul lui Gleb reconstituia locurile neprescrise de compozitor și făcea lucrarea mai profundă și mai bogată în conținut. Era, de fapt, o polifonie, dar una neobișnuită: ea nu se baza pe complicatele reguli ale muzicii polifonice – dar Gleb nici nu le cunoștea. După ani, criticii au presupus că magia ciudată a acestor sunete era dată nu atât de armonia muzicală, cât de o asociere unică a timbrelor – al chitarei și al vocii. Ceea ce mută interpretarea lui Gleb în domeniul irepetabilului – în acel sens restrâns că pentru repetare trebuie chiar aceeași voce care a sunat. Dreptate au avut totuși cei care au preferat să explice fenomenul Ianovski printr-un alt fel de cântat pe două voci. Era vorba despre o polifonie mistică, asociind în muzică ceea ce a fost revelat de compozitor cu ceea ce nu i s-a dezvăluit din modelul ceresc.”

Brisbane de Evgheni Vodolazkin poate fi comandată de pe libhumanitas.ro, elefant, cartepedia.ro, carturesti.ro, librarie.net, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Humanitas

Recenzii și prezentări cărți din colecția Raftul Denisei

About Author

10 comentarii

  1. Mirela Barbălată on

    Mulțumesc pentru recomandare! .
    Recunosc că nu mă atrage cartea deși recenzia denotă multă profunzime. Felicitări!

  2. O recenzie foarte frumoasă și convingătoare! Pare o carte deosebită. Cred că mi-ar plăcea și mie. Mulțumesc mult pentru recomandare! ❤

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: