Delicatese Literare
Recenzii

Bună seara, Melania! de Rodica Ojog-Brașoveanu, Seria Melania Lupu, Editura Nemira – recenzie

Bună seara, Melania!

Rodica Ojog-Brașoveanu

Editura Nemira

Seria Melania Lupu

Colecția Suspans

Nr. pagini: 240

An apariție: 2019

Al doilea roman din seria MELANIA LUPU

Peripetiile Melaniei Lupu si ale motanului Mirciulica continua la un an de la „operatiunea tablourile furate“. De data aceasta, Melania ravneste la Femeia cu evantai, tabloul semnat de Goya, si nu trebuie decat sa orchestreze o misiune-fulger de spargere a unui muzeu. Ocazie cu care strange laolalta un mic grup infractional pestrit, totul chiar sub nasul maiorului Cristescu, asistat de locotenentul Azimioara. Ce urmeaza este o combinatie savuroasa de tragicomic, suspans si burlesc, cum numai Rodica Ojog-Brasoveanu stie sa scrie!

  • Seria Melania Lupu

1. Cianură pentru un surâs – recenzie

2. Bună seara, Melania!

3. 320 de pisici negre – recenzie

4. Anonima de miercuri – recenzie

5. Dispariția statuii din parc – recenzie

6. O toaletă a la Liz Taylor – recenzie

Bună seara, Melania!” de Rodica Ojog-Brașoveanu este un roman polițist extraordinar și mărturisesc, cu mâna pe inimă, că sunt iremediabil îndrăgostită de stilul autoarei, de protagonista Melania Lupu, vedeta acestei cărți și serii de excepție, dar și de Maiorul Cristescu, „ghimpele” din călcâiul Melaniei.

Melania este un personaj cu totul și cu totul special, pe care eu o compar cu un tablou deosebit, care, indiferent din ce unghi îl privesc, mă frapează, mă atrage, mă farmecă. Grațioasa doamnă este o aventurieră fără egal, posesoarea unei imaginații debordante și a unei personalități de excepție. Adoră să elucideze enigme, gândește profund și disecă cu finețe și precizie aspectele psihologice ale naturii umane și nu numai! Acaparează toate privirile, uimește cu perspicacitatea ei, iar la final te declari veșnic îndrăgostit și mare admirator.

În jurul ei, Rodica Ojog-Brasoveanu construiește, cu multă măiestrie, scenarii din cele mai fanteziste, țese intrigi, creionează secrete și mistere. Melania Lupu rezolvă cazuri complicate de asasinat, colaborând, sub pseudonimul „Abatele Brown”, cu un inspector de la Interpol, folosindu-se doar de logică, instinct, capacitate de deducție și informațiile relatate din presa! Nici nu m-aș fi așteptat la altceva din partea ei decât să fie strălucitoare și uimitoare, așa cum nici Maiorul Cristescu nu poate să nu se gândească decât la acest personaj plin de imaginație atunci când descoperă cu stupoare încă o latură a complexității acestei tonice doamne, campioană absoluta la categoria „disimulare”.

Doar pentru că poate și pentru că vrea dar și de amorul aventurii, Melania imaginează și pune în aplicare situații dintre cele mai nebunești, mai ales atunci când obiectul pasiunii ei pare de neatins, iar una dintre dorințele arzătoare ale ei este „Femeia cu evantai”, tablou pictat de Goya, aflat în custodia Muzeului Chiusbaian. Și iată cum, năzdravana femeie pune la cale o drăcovenie – furtul picturii lui Goya, având drept ajutoare trei bărbați pe ale căror „talente” mizează: Raul Ionescu, escroc căutat de miliție, Nucu Scarlat, neliniștit, aventurier evadat din penitenciar și Dascălu, un tip ciudat, cu o nebunie înfiorătoare.

Jucăușa Melania adoptă pentru acest plan ge-ni-al una dintre măștile personalității ei, aceea de femeie dură, capabilă să controleze totul, mai ales o lovitură de asemenea anvergură, construind „dosarul” fiecăruia, culegând informații despre vietile acestora, creionandu-și o aură plina de mister, contactadu-i și dezvăluind amănuntele acțiunii, culmea ironiei, într-un confesional, fapt care îi lasă perplecși pe cei trei infractori.

Ce plan fantezist pune la punct Melania pentru a întra în posesia picturii care o obsedează? Luare de ostatici – patru bătrâni -, în casa cea mai apropiata de muzeu, săparea unui tunel din subsolul casei până în subsolul Muzeului și, voilà!, pătrunderea în lăcașul de cultură și substituirea celebrei pânze.

Eeee, dar ce nu știu cei trei hoți este că ostaticii, pe care gașca de tâlhari trebuie să-i rețină, sunt prietenii Melaniei: Florence Miga – veșnic nemulțumită de viata ei, dolofanul soț al acesteia, Șerban Miga, profesorul Ioniță Dragu, eternul îndrăgostit de Florence și… surpriză!… Melania Lupu în persoană, cu toții aflați în vizită la familia Miga pentru o seară veselă petrecută ca între prieteni!

Pot să vă spun că au avut parte de o seara furtunoasă și o noapte zbuciumată, desprinse parcă din filmele SF, cu scene din cele mai nebunești, de neimaginat! Un scenariu în care fiecare amănunt reprezintă o piesă importantă, cu momente care frizează absurdul, întorsături de situație și suspans, un joc de șah cu o încărcătură emoțională teribilă și doi competitori de calibru: Melania Lupu, care-și gândește mutările la fata locului, din interior, și Maiorul Cristescu, cel care rămâne fără suflu, mutând piesele de la distanță. Un personaj fără de care cartea și seria nu ar mai avea același farmec, Maiorul Cristescu, obsedat de multiplele personalități ale aparent inocentei Melania, cunoaște culmea depresiei și chiar se îndoiește de talentul său detectivistic în momentul în care intuiește că tot acest caz are drept sursă mintea ascuțită și capacitatea extraordinară de a pune la cale scenarii șocante ale unicei Melania.

Care este aventura pe care deosebita doamnă Melania Lupu o pune la cale, ce final are ea și ce evenimente le rezervă soarta tuturor celor implicați, vă invit să aflați, citind acest mistery de înaltă clasă, în care răsfățatul motan Mirciulică, prietenul de suflet al Melaniei, cu a lui curiozitate pisicească, se va dovedi a fi trimisul destinului…

Fragment:

„Își luă mâinile din dreptul gurii și rosti încet:

– Caută-mi, te rog, telefonul Melaniei Lupu.

Locotenentul Azimioara îl privi surâzând:

– Personajul vă obsedează.

– Îhî… Dacă aș fi fost mai tânăr mi-e teamă că m-aș fi îndrăgostit de ea.

Azimioara examină amuzat chipul maiorului. Fuma dus pe gânduri, ochii înguști zâmbeau.

– Ea, vreți să spuneți…

– Nu, nu, dragul meu, vorbeam despre mine. Încep să cred că olandezul avea dreptate. Pentru Melania, vârsta rămâne un amănunt lipsit de semnificație. (…). Nu mă crezi, râse maiorul. Ești prea tânăr pentru ca frăgezimea obrajilor să nu conteze enorm deși, întâmplător, ai Melaniei sunt foarte proaspeți. Femeia are un farmec de o esență cu totul specială. (…) Cred că secretul ei stă în candoare. O candoare sinceră altoită pe o fantezie de gangster.”

 

Cartea Bună seara, Melania! de Rodica Ojog-Brașoveanu poate fi comandată pe nemira.ro, elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro, librarie.net, carturesti.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Rodica Ojog-Brașoveanu

Recenzii și prezentări cărți autori români

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți Editura Nemira

14 Comments

Spune-ți părerea!