Cădere liberă de Jessica Barry, Editura RAO – recenzie
Cădere liberă
(Freefall – 2019)
Jessica Barry
Editura RAO
An apariție: 2020
Nr. pagini: 416
De aceeași autoare: ”Nu privi în urmă”
Jessica Barry este pseudonimul Melissei Pimentel. A crescut într-un orășel din Massachusetts, după care a urmat Universitatea din Boston, unde s-a specializat în Engleză și Istoria Artei, înainte de a se muta la Londra în 2004 pentru a urma un master la University College London. Locuiește cu soțul ei, Simon, și cu cele două pisici ale lor, Roger Livesey și BoJack Horseman. Cădere liberă este romanul său de debut.
Când viața e o minciună, adevărul te poate ucide.
Când avionul privat al logodnicului ei se prăbușește în munții Colorado, Allison Carpenter supraviețuiește miraculos. Dar lupta pentru supraviețuire abia începe.
De ani întregi, Allison trăiește cu un secret teribil, pentru care oameni puternici ar ucide ca să-l îngroape pentru totdeauna. Dacă află că trăiește, vor veni după ea. Trebuie să ajungă acasă.
În orășelul Owl Creek din Maine, Maggie Carpenter află că singurul ei copil este considerat mort. Însă autoritățile nu i-au găsit trupul – dându-i lui Maggie un strop de speranță.
Pe când Allison se zbate să supraviețuiască în sălbăticia trădătoare a munților, Maggie pleacă în căutarea disperată a unor răspunsuri. Nu știe nimic despre viață fiicei ei de peste doi ani, dar, pătrunzând în viața lui Allison, descoperă o mondenă alunecoasă care ascunde secrete întunecate.
De ce anume fugea Allison – și poate Maggie să descopere adevărul la timp pentru a o salva?
Cartea Cădere liberă de Jessica Barry poate fi comandată de pe libris.ro
Cădere liberă de Jessica Barry este un foarte promițător roman de debut, un thriller foarte antrenant, o carte care se citește usor, o lectură cu un ritm alert, care păstrează suspansul la cote înalte pe tot parcursul acțiunii. O lectură rapidă, intensă și captivantă, cu răsturnări de situație. Povestea este redată, alternativ, la persoana întâi, din punctul de vedere al două personaje principale – tânăra Allison Carpenter, supravietuitoarea miraculoasă a prăbușirii unui avion – avionul privat al logodnicului ei, un important om de afaceri din industria medicamentelor – și Maggie Carpenter, mama lui Allison, care se străduiește să descopere adevărul.
Carte începe ”în forță” cu prăbușirea avionului. Allison este unica supraviețuitoare, pilotul fiind mort, și este singură în munți cu foarte puține provizii. Rănită fiind, are de înfruntat sălbăticia, foamea, setea și vitregiile naturii, iar tot ceea ce se întâmplă este descris pas cu pas, detaliat. Chinul prin care trece Allison este aproape palpabil. Viața pe care și-a construit-o pentru sine – logodnicul ei perfect, lumea lor de lux – a dispărut într-o clipă. Acum trebuie să fugă, nu numai pentru a scăpa de secretele întunecate din trecutul ei, ci și pentru că cineva o urmărește necruțător. Pe măsură ce o urmărim încercând să supraviețuiască și să iasă la un liman, avem flash-back -uri cu instantanee din viața ei, suntem martorii evenimentelor care au adus-o în acest punct, consecințe ale alegerilor sale. Deși ambele fire pe care se derulează acțiunea sunt la fel de interesante, cel cu Allison este mai palpitant, ai în permanență senzația de pericol iminent.
În cealaltă parte a țării, mama lui Allison este disperată să afle vești despre fiica ei, după ce aceasta este dată dispărută, presupusă moartă. Maggie refuză să accepte că Allison nu mai este, mai ales că nu fusese găsit cadavrul acesteia, și pornește să descopere adevărul. Totul este cu atât mai bulversant cu cât, de la moartea dureroasă a tatălui lui Allison, de care aceasta fusese foarte atașată, cele două femei, mamă și fiică, nu au ținut legătura deloc, iar Maggie nu știe efectiv de unde să înceapă să caute să afle ceva, orice, despre viața fiicei sale din ultimii doi ani. Nu știuse nici măcar că e logodită, iar ceea ce descoperă, treptat, îi arată o altă Allison, pe care are impresia că nu o cunoștea deloc.
Mama și fiica trebuie să lupte – pentru supraviețuire și pentru a-și găsi drumul – printr-o rețea încâlcită de minciuni și secrete întunecate și să se întoarcă una la alta, înainte să fie prea târziu… Maggie și Allison sunt disperate să se reîntâlnească, iar în căutarea și supraviețuirea lor, legătura specială și complexă dintre mamă și fiică este foarte frumos explorată.
O minunată poveste de supraviețuire, cu două personaje feminine extrem de puternice și rezistente, o poveste despre relații complicate dintre mamă și fiică, despre iubire și trădare, înșelăciune și corupție, despre iertare și speranță. Despre alegeri și consecințele acestora. O carte care mi-a plăcut și pe care o recomand călduros! O autoare pe care o voi urmări cu siguranță, mai ales că și următoarea ei carte apărută la noi, de asemenea la Editura RAO, ”Nu privi în urmă”, mi-a plăcut foarte mult, așa că îi aștept cu nerăbdare următorul roman.
Fragment din carte:
”Respiră. Respiră.Deschid ochii. Deasupra, frunzișul arborilor. Un stol de păsări privește în jos înainte și-și ia zborul.Am supraviețuit.Poate și el.Trebuie să văd. În picioarele goale, îmi croiesc drumprintre resturi. Unde îmi sunt pantofii? Nu contează. Peste tot sunt bucăți de metal contorsionat.Una din aripi s-a înfipt în V-ul unui arbore din apropiere.Peste crengi e inșirată o rolă de hârtie igienică, iar cabina arată ca o cutie de conserve despicată, expunând două rânduri de scaune crem, din piele. Fac un pas mai aproape și mă uit înăuntru.E acolo, cu pieptul lăsat peste aparatele de bord.– Hei? Vocea îmi răsună în urechi. Mă auzi? Tăcere.Motorul șuieră. Benzina picură în iarbă. În cabină. Evit marginea zimțată. Încă ține în mână transmițătorul radio, dar cablul este tăiat. Îl împing, ușor.Trupul cade pe marginea cabinei.Este desfigurat.Afară. Afară.Îmi vine să vomit, apoi mă așez. Concentrează-te.Cum stau lucrurile: sunt singură. Sunt pe un munte.Avionul in care mă aflam s-a prăbușit. Sunt plină de vânătăi și tăieturi, iar la piciorul stâng am o rană care se va infecta in curând dacă nu o curăț. Am degetul sucit sau rupt și se umflă repede. Am foarte puțină mâncare și apă. Soarele este încă sus pe cer, dar se va întuneca în câteva ore și singurul meu adăpost este o bucată de metal contorsionat care ar putea, în orice clipă, să explodeze.Mi se face rău de frică. Vreau să mă intind pe iarbă și să îmi las pleoapele grele să se închidă. Mă întreb cum ar fi să mor. Va fi ca atunci când adorm? Va urma o lumină după aceea, sau doar întunericul?”
4 Comments
Tyna
Foarte frumoasă și convingătoare recenzie! Vreau să citesc și eu cartea. Mulțumesc mult pentru recomandare!
Oli
Multumesc! ❤ Ti-o recomand calduros, e foarte captivanta!
Mirela Barbalata
M-ai facut tare curioasa! O sa tin cont de carte. Multumesc pentru palpitanta recomandare!
Oli
Cu mare drag, Mirela! ❤