Căderea uriașilor – vol. 1 din Trilogia secolului de Ken Follett, Editura RAO – recenzie

Căderea uriașilor

(Fall of Giants – 2010)

Ken Follett

Editura RAO

Traducere: Bogdan Olteanu, Alexandru Hristache

Nr. de pagini: 952

An apariție: 2020

Ken Follett s-a născut în 1949 la Cardiff, în Ţara Galilor. Licenţiat în filosofie la University College din Londra, a lucrat ca ziarist la Evening News, în Londra, precum şi ca director de editură la Everest Books.

Primul său bestseller, The Eye of the Needle, a obţinut premiul Edgar pentru cel mai bun roman, din partea Mystery Writers of America.

Follett este membru al mai multor organizaţii active în domeniul culturii: în Comitetul consultativ al Reading Is Fundamental (RIF) din Marea Britanie, membru al Royal Society of Arts, National Literacy Trust şi al Academiei din Ţara Galilor, precum şi membru în Comitetul director al Academiei Naţionale a Scriitorilor.

• Trilogia secolului (The Century Trilogy)

1. Căderea uriașilor – Editura RAO – Fall of Giants – 2010
2. Iarna lumii – Editura RAO – Winter of the World – 2012 – recenzie
3. Capătul veșniciei – Editura RAO – Edge of Eternity – 2014 – recenzie

Această epopee de calibru - marcată de dragoste, ură, război şi revoluţii - urmăreşte vieţile câtorva familii prin tulburările şi drama Primului Război Mondial, a revoluţiei bolşevice şi a luptei femeilor pentru dreptul de vot. În Anglia anului 1911, în timpul domniei regelui George al V-lea, iubirea şi duşmănia leagă două familii cât se poate de diferite: familia Williams, simpli mineri galezi, şi familia Fitzherbert, proprietarii aristocraţi ai unei mine de cărbune. Lady Maud Fitzherbert se îndrăgosteşte de prietenul fratelui său, Walter von Ulrich, diplomat şi ataşat militar la ambasada germană de la Londra. Destinul lor aparent potrivnic se împleteşte cu cel al unui consilier ambiţios al preşedintelui american Woodrow Wilson şi cu cel al fraţilor ruşi orfani Lev şi Grigori Peshkov, ale căror planuri de a emigra în America sunt date peste cap de izbucnirea războiului, de recrutare şi de revoluţia bolşevică. Dând dovadă de o complexitate fascinantă, Căderea uriaşilor izbuteşte să facă o trecere fără cusur de la Washington la Sankt Petersburg, de la Londra la Berlin, de la murdăria şi primejdia minelor de cărbune la candelabrele strălucitoare ale palatelor, de pe culoarele puterii în dormitoarele celor puternici.

Nu am cuvinte să exprim cât de mult mi-a plăcut această carte!

Ken Follett este un maestru al ficțiunii istorice și un povestitor fascinant, efectiv nu simți când trec cele 952 de pagini!

Căderea uriașilor, primul volum din Trilogia secolului, este un roman de mare complexitate. Cu o muncă de documentare enormă și o mare atenție la detalii, Căderea uriașilor ne oferă o radiografie fascinantă a societății de dinainte, din timpul și după Primul Război Mondial, îmbinând magistral ficțiunea cu realitatea istorică.

Căderea uriașilor nu se referă doar la căderea unor capete încoronate, a unei întregi clase aristocratice, decăderea unei națiuni și modificarea balanței de puteri mondiale, ea prezintă și schimbarea unor mentalități și principii învechite. Nimic nu a mai fost la fel după Primul Război Mondial. Familii s-au dezbinat, prieteni vechi s-au învrăjbit, silul de viață s-a schimbat, prioritățile s-au rearanjat, inclusiv moda nu a mai fost la fel. Este ironic să constați că efectele au fost diametral opuse celor dorite de cei care s-au avântat în război, respingând categoric tentativele de pace.

Decizând implicarea în război, țarul Nicolai al Rusiei și-a condamnat propriul popor la foamete și sărăcie, stârnind o revoltă care avea să ducă la prăbușirea imperiului rus și nimicirea familiei regale.

Din orgoliu și aroganță, Germania s-a implicat într-un război sângeros, care în final a dus la colapsul său economic și ascensiunea politică a lui Hitler.

Conservatorii din Marfea Britanie s-au plasat de partea războiului, sperând ca astfel să frâneze progresul și să păstreze valorile tradiționale, efectul însă a fost unul diametral opus.

Ca de obicei, când unii se prăbușesc, alții se ridică.

Astfel, asistăm la ascensiunea Statelor Unite ale Americii către o mare putere mondială, iar oportuniștii de peste tot s-au grăbit să profite.

Ken Follett demonstrează magistral că, în orice perioasdă a istoriei, marile transformări nu au fost decise doar de clasele conducătoare. Oameni obișnuiți, din toate clasele sociale, au devenit din pioni piese importante pe tabla de șah a momentului, influențând din umbră persoane importante sau opinia publică, oferind informații vitale care au provocat decizii cruciale, iar în unele cazuri chiar contribuind la nașterea unor revoluții.

Căderea uriașilor urmărește destinul a cinci familii – de nobili englezi, de aristocrați nemți, de diplomați americani, de muncitori ruși și de mineri galezi -, ale căror destine se vor intersecta și care vor avea un rol important în scrierea noii istorii.

Romanul începe cu un prolog – Inițierea -, în care îl cunoaștem pe Billy Williams, în vârstă de treisprezece ani, fiul liderului de sindicat, mergând să lucreze în prima sa zi în mina de cărbune de sub orașul fictiv Aberowen din Țara Galilor, în 1911.  Pe lângă condițiile inumane de lucru, noii recruți erau obligați să suporte și răutatea minerilor mai vechi în funcție, Billy fiind nevoit să lucreze, în prima sa zi, într-un întuneric ca-n iad, doar credința în Isus ajutându-l să reziste, motiv pentru care și-a și căpătat porecla Billy-cu-Isus. Îl vom regăsi pe Billy în multe din momentele cheie ale romanului, remarcându-se prin mult curaj și chiar eroism pe câmpul de luptă.

Trei ani mai târziu, începe povestea principală, prin prima parte – Cerul întunecat. Contele Edward „Fitz” Fitzherbert, care deținea o moșie de țară Ty Gwyn (Casa Albă) în Aberowen și încasa o redevență pentru terenul pe care este construită mina de cărbune, găzduiește o petrecere pentru mai mulți oameni puternici din întreaga lume, printre care:

• Regele George V, regele Imperiului Britanic  și soția sa
• Bea Fitzherbert, soția lui Fitz, o prințesă rusă, cu înfățișare de înger, dar temperament de demon.
• Lady Maud Fitzherbert, sora lui Fitz, mult mai liberală în opinii decât fratele ei conservator, fiind o adevărată sufragetă. Mi-a plăcut mult acest personaj. Departe de frivolitățile care le preocupau pe tinerele din clasa sa socială, Maud era inteligentă, ambițioasă, bine informată despre realitățile politice, empatică și altruistă, implicându-se în mai multe campanii umanitare.  M-a surprins plăcut la sfârșitul romanului prin capacitatea ei nesfârșită de iubire și puterea ei de adaptare.
• Walter von Ulrich, un nobil german și fost coleg de școală al lui Fitz. Cu această ocazie, între el și Maud începe o idilă fierbinte, atracția lor reciprocă mocnind de ani de zile.  Mi-a plăcut foarte mult această poveste romantică, care părea practic imposibilă după încedperea războiului, însă fiecare dintre ei era dispus la sacrificii majore de dragul persoanei iubite. Walter este un personaj de mare caracter, prins însă în menghina unor vremuri potrivnice.
• Contele Robert von Ulrich, vărul homosexual austriac al lui Walter.
• Gus Dewar, un american cu studii superioare de drept, de asemenea un consilier apropiat al președintelui Woodrow Wilson .

Ken Follett reliefează foarte bine contrastul dintre viața amărâtă a minerilor, care trăiau în case sărăcăcioase și opulența izbitoare din conacul Ty Gwyn.

Organizarea impecabilă a recepției a fost posibilă și datorită lui Ethel Williams, sora lui Billy, care a promovată ad-hoc menajeră șefă întrucât persoana care îndeplinise până atunci această funcție s-a îmbolnăvit subit.

La doar o scurtă privire asupra discuțiilor purtate la acea masa, care au reușit totuși să rămână în limite amiabile și cordiale, realizezi că întreaga lume era ca ca un cazan sub presiune, oriunde putându-se o explozie cu consecințe dramatice.

Recepția de gala a fost umbrită de un accident produs la mina de cărbuni, mai mulți mineri pierzându-și viața în urma unei explozii în subteran, dovedindu-se cu acest prilej că nici măcar măsurile minime de siguranță nu fuseseră asigurate de conducerea minei…

Deși regele și regina, la sugestia lui Ethel, și-au asigurat un capital de simpatie vizitând văduvele acelor mineri și arătându-și compasiunea, nu au mai reacționat în niciun fel când, câteva săptămâni mai târziu, aceleași văduve disperate le-au cerut ajutorul, fiind evacuate fără milă din casele lor, împreună cu numeroșii lor copii…

În ceea ce o privește pe Ethel, prestația ei impecabilă i-a atras admirația lui Fitz, dar nu numai aceasta. Măgulită de interesul contelui, puternic atrasă de acesta, Ethel a lăsat deoparte orice urmă de prudență și toate sfaturile primate de la părinții ei rigizi în concepție și s-a aventurat într-o relație ilicită cu acesta. Din păcate, câteva luni mai târziu, doar ea a suferit consecințele. Rămânând însărcinată, Ethel a fost trădată dureros de iubitul ei conte, care i-a propus cinic o tranzacție printr-un avocat, propunându-i o sumă modică pe lună, mult mai mica decât salariul ei, cu condiția ca ea să plece de la conac și să nu-l mai deranjeze niciodată. Deși Fitz era un lord, iar Ethel era o simplă muncitoare, ea a fost cea cu un comportament nobil.

Fitz este un personaj destul de controversat. Dacă în prima parte i-am apreciat câteva calități, inclusiv la începutul războiului, ulterior l-am detestat, întrucât a devenit arogant, superficial sau chiar obtuz în gândire, egoist, răzbunător și nemilos, chiar față de propria soră.

În schimb, Ethel s-a perfecționat în permanență și și-a depășit mult condiția. Este deosebit de sugestivă scena de la final, în care Fitz și Ethel se întâlnesc pe scările Parlamentului, unul membru în Camera Lorzilor, celălalt în Camera Comunelor. Pe când Fitz cobora, Ethel urca…

Acțiunea se mută în Rusia, unde îi cunoaștem pe Grigori și Lev Peshkov, doi orfani ruși care lucrează într-o fabrică de locomotive. Cei doi au motive personale întemeiate să o urască pe Prințesa Bea și pe restul familiei regale ruse. Pe când Grigori avea 11 ani, iar Lev șase, tatăl lui Grigori și Lev a fost executat de familia aristocratică a lui Bea doar pentru că acesta își lăsase vitele să pască pe pământul familiei lui Bea, care, de altfel, nu era lucrat de nimeni la acea dată. Cinci ani mai târziu, mama celor doi frați a fost împușcată mortal în fața Palatului de Iarnă în timp ce protesta pentru condiții decente de viață. De atunci, Grigori devenise și mamă și tată pentru Lev.

Ajunși la maturitate, Grigori era serios și responsabil, pe când Lev era fermecător și năbădăios. Deși semănau fizic foarte mult între ei, fetele cădeau ca muștele în fața lui Lev, pe când pe Grigori îl tratau cu indiferență. Astfel, când Grigori s-a îndrăgostit nebunește de Katerina, o tânără țărancă pe care o salvase din mâinile unui polițist crud, Plinsky, transformându-și-l într-un dușman de temut, aceasta l-a dat uitării într-o clipă atunci când l-a întâlnit pe carismaticul Lev. Însă Grigori l-a iertat pe nestatornicul lui frate și de această dată și peste patru luni, când Lev i-a năruit într-o clipită visul de a emigra în America, cerându-i să-i cedeze biletul de vapor, în caz contrar fiind pasibil de pedeapsa cu moartea pentru o crimă săvârșită într-o încăierare. Bineînțeles că Grigori s-a mai sacrificat încă o dată, așa cum făcea de peste nouă ani, rămânând să strângă cioburile în urma fratelui său iresponsabil, având grijă inclusiv de Katerina, pe care Lev o lăsase însărcinată.

Asistând la viața din Rusia de dinainte și din timpul războiului prin ochii lui Grigori, care va deveni un personaj cheie în rândul bolșevicilor, înțelegem cauzele care au făcut posibilă revoluția din Rusia, precum și cât de entuziaști și încrezători au fost muncitorii în corectitudinea noii orânduiri, dar și întrezărim începutul unei noi ere întunecate, marcate de abuzuri.

În ceea ce-l privește pe Lev… Aproape că mă pufnește râsul amintindu-mi de acest personaj, un fel de Hopa-Mitică – îl pui jos și se ridică! Lipsit  de principii morale, neținând cont de ”fleacuri” precum onorarea unei promisiuni, remușcări sau mustrări de conștiință, Lev nu se dădea la o parte de la nimic pentru a-și croi drum prin jungla vieții, asigurându-și totodată și maximum de plăceri. Boacănele făcute de el au fost uriașe și ar fi putut avea consecințe extrem de grave sau chiar mortale de mai multe ori, dar, cum-necum, Lev ieșea de fiecare dată basma curată. Spre sfârșitul cărții, chiar am crezut că i s-a înfundat, părând că nu ar mai putea să mai scape după acea faptă teribilă. Nu numai că a scăpat, a devenit mai înfloritor ca oricând!

Revenind la firul acțiunii, după ce toate eforturile de a preîntâmpina războiul au eșuat, începe a doua parte și cea mai consistentă a romanului – Căderea uriașilor.

Cu o acuratețe tragică, Ken Follett trece în revistă haosul, mizeria și suferința soldaților de pe câmpul de luptă. Morți stupide, unele înainte de a se trage primul foc, în urma unor ordine stupide date de superiori sau altele cu câteva secunde înainte de a se da ordinul de încetare a focului, înfometare, tranșee săpate în condiții inumane, răpăit de mitraliere, frig, gaz otrăvitor, suferință și deznădejde…

”- Războiul e război. Nu există o cale sigură de a-l purta.”

Pe măsură ce războiul continuă, mii de oameni sunt uciși, însă liderii se încăpățânează să continue lupta din tot felul de motive absurde.

”Luptăm pentru că suntem prea orgolioși ca să admitem că am făcut o greșeală.”

Autorul surprinde foarte bine și modul în care a fost manipulată opinia publică, prezentându-se știri false.

”- Stai să pun astfel problema, zise el. Nu crezi ce scrie în zire, cum că germanii sunt oameni răi care violează călugărițe, nu?

– Nu, zise Billy. Ziarele nu spuneau decât minciuni despre mineri, deci nu cred că spun adevărul nici despre germani.”

De-a lungul romanului, mai multe capitole sunt dedicate luptei pentru câștigarea drepturilor femeilor în Marea Britanie, evidențiindu-se rolul Partidului Laburist în schimbarea unor concepții învechite și promovarea progresului.

Ultima parte a cărții, Refacerea Lumii, se concentrează pe efectele imediate de după război, mergând până în anul 1923.

Pe parcursul cărții, mai multe personaje feminine rămân însărcinate și dau naștere mai multor copii, care vor deveni protagoniștii celei de-a doua cărți a seriei, Iarna lumii, pe care abia aștept să o descopăr!

Cartea Căderea uriașilor de Ken Follett poate fi comandată pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura RAO

Recenzii și prezentări cărți Ken Follett

Recenzii și prezentări cărți istorice