Castelul din nori s-a sfărâmat de Stieg Larsson, seria Millennium, Editura Trei – recenzie

Castelul din nori s-a sfărâmat

(The Girl Who Kicked the Hornets’ Nest – 2010)

Stieg Larsson

Editura Trei

Născut în 1954, jurnalistul Stieg Larsson a scris mai multe eseuri cu caracter economic şi reportaje despre războaiele din Africa. A fost redactor-şef al revistei suedeze Expo, care în romanul de faţă se regăseşte sub numele simbolic de Millennium. A murit brutal în 2004, înainte de a-şi vedea publicat primul roman din seria Millennium, care ar fi trebuit să aibă 10 volume. O serie captivantă, care combină elemente de roman de spionaj şi carte poliţistă, dar mai ales un thriller politic care se foloseşte de mijloace narative pentru a dezvălui secrete de stat, detalii jurnalistice neortodoxe şi o conspiraţie ce a luat naştere chiar în sânul serviciilor secrete suedeze.

Trilogia Millennium a înregistrat vânzări de peste 13 milioane de exemplare în întreaga lume.

În 2013, David Lagercrantz a semnat un contract cu editura Norstedts pentru a scrie continuarea trilogiei Millennium a lui Stieg Larsson.

Castelul din nori s-a sfărâmat este cartea a treia din seria Millenium.

• Seria Millennium

1. Bărbați care urăsc femeile – Editura Trei – The Girl with the Dragon Tattoo – 2005 – recenzie vol.1, recenzie vol.2

2. Fata care s-a jucat cu focul – Editura Trei – The Girl Who Played with Fire – 2006 – recenzie

3. Castelul din nori s-a sfărâmat – Editura Trei – The Girl Who Kicked the Hornet’s Nest – 2007

4. Prizonieră în pânza de păianjen – Editura Trei – The Girl in the Spider’s Web – 2015

5. Dinte pentru dinte – Editura Trei – The Girl Who Takes an Eye for an Eye – 2017

6. Fata care trebuia să moară – Editura Trei – The Girl Who Lived Twice – 2019

De partea binelui, putem conta pe Mikael Blomkvist care, pe de-o parte ține foarte mult la Lisbeth, deși nu are voie să o vadă în starea în care ea se află, pe de altă parte, încearcă să aducă la lumina o conspirație și un secret de stat care, odată revelate, ar dovedi nevinovăția acesteia. Întrebarea este: mai poate Mikael conta pe prietena lui, Erika Berger, acum când aceasta devine redactor-șef al unei publicații concurente? Lisbeth Salander – o tânăra hackeriță genială, dar și puțin stranie – și Mikael Blomkvist – jurnalist seducător care reușește să scoată întotdeauna la iveală subiecte încinse (un fel de alter ego al autorului) – sunt personajele principale ale trilogiei Millennium.

În primul volum, Bărbați care urăsc femeile, cei doi rezolvă un caz misterios: Harriet Vanger, moștenitoarea uneia dintre cele mai bogate familii din Suedia, a dispărut cu 40 de ani în urmă. Un scenariu fascinant care combină misterul unei crime, saga unei familii, o poveste de dragoste și o intrigă financiară.
Volumul 2, Fata care s-a jucat cu focul, se centrează pe Lisbeth Salander care devine brusc ținta unei conspirații, la baza căreia se află o facțiune ultramisterioasă a serviciilor secrete suedeze. Salander este vânată de poliție, Blomkvist aduce la lumina o afacere murdară în care, în spatele comerțului cu prostituate, se ascunde de fapt un secret de stat. Lisbeth Salander este împușcată în cap, umăr și picior.

Corupție, trafic de influență, prostituție: intrați în lumea lui Stieg Larsson și veți deveni captivi. – Le Nouvel Observateur

„Lisbeth Salander stătea pe marginea patului, privind pe fereastră .(…) Considera că viața ei era treaba ei personală. Nu era greșeala ei că taică-sau era un sadic patologic și un criminal. Nu era vina ei că frate-sau era un ucigaș în serie. Și, slavă Domnului, nimeni nu știa că-i era frate, altminteri și asta ar fi atârnat  probabil tot pe umerii ei, în expertiza psihiatrică ce se va face mai devreme sau mai târziu. Nu ea îi ucisese pe Dag Svensson și Mia Bergman. Nu ea își numise un tutore care s-a dovedit a fi un porc care o violase. Și totuși, viața ei avea să fie întoarsă pe față și pe dos și va fi obligată să dea explicațîi și să ceară iertare pentru faptul că se apărase. Voia să fie lăsată în pace. (…)  Afurisitul de Kalle Blomkvist se află undeva, afară (…)  Nu se aștepta ca acesta să facă prea multe eforturi pentru ea (…) Se întreba ce simțea ea însăși pentru propria-i persoană și ajunsese la părerea că propria ei viață îi provoca mai ales indiferență.”