Delicatese Literare
Recenzii

Cazul „Vulpea” de Leila Sandra M., seria Dennis Kayderman, Editura Velvet Story – recenzie

Cazul „Vulpea”

Leila Sandra M.

Editura Velvet Story

An apariție: 2020

Nr. pagini: 239

Primul volum din seria Dennis Kayderman

Cazul ,,Vulpea” este un thriller polițist extrem de captivant, în care situațiile limită te vor ține în suspans până la final. Dispariții misterioase, crime, răpiri, minciuni, secrete, un detectiv tenace, un soț disperat care se teme pentru soarta femeii iubite sunt numai câteva indicii al căror înțeles și sens le vei putea descoperi pas cu pas alături de Dennis Kayderman.
Cazul „Vulpea” – volumul întâi al seriei Dennis Kayderman de Leila Sandra M. este un thriller provocator, bine echilibrat pe de o parte de intriga complexă, pe de altă parte de elementele romantice, o carte  în care misterul, acțiunea și suspansul se împletesc într-un amestec deosebit de captivant.
Narată din perspectiva celor două personaje principale, Dennis și Norma, intriga este complexă și se dezvăluie treptat: în urma unui accident grav cu mașina, o tânără femeie rămâne cu amnezie totală. I se spune că numele ei este Norma Tucker, dar nimic din ceea ce îi comunică medicul și  „soțul” ei Joe, nu are sens pentru ea. Nu simte nimic familiar în gesturile, vocea sau înfățișarea  soțului, nu există  nimic care să-i trezească măcar un vag sentiment de apartenență atunci când ajunge în casa lor sărăcăcioasă din mijlocul pădurii, de la poalele munților de lângă orășelul Woodstock.
Speriată, confuză,  Norma își începe nouă viață în acest loc sălbatic, izolată de lume, loc  în care se simte ca o prizonieră, căci soțul ei este un bărbat ursuz, brutal și amenințător. Nu are voie să părăsească locuința, nu are voie să meargă în oraș, nu are voie să vorbească cu nimeni. Deși instinctul îi spune să fugă, frica de necunoscut dar și teama față de izbucnirile violente ale soțului, o determina pe Norma să rămână izolată în acea casă, încercând să forțeze aducerea la suprafață a  amintirilor din vechea viață.
Dennis Kayderman este polițist în cadrul Departamentului de Investigații și Omucideri din Manchester – New Hampshire. În ultimul an, un singur scop l-a ținut în viață, un singur caz l-a măcinat, caz căruia i-a dedicat întreaga atenție: dispariția misterioasă a soției sale, Emma. A urmat toate protocoalele care trebuie respectate într-o astfel de anchetă, dar nu mai poate aștepta, vrea răspunsuri și ca să le găsească trebuie să ajungă în Woodstock. De-a lungul unei lungi perioade de timp, în acest orășel s-au înregistrat mai multe dispariții ale unor femei, unele dintre ele fiind găsite apoi moarte, fără ca ucigașul sau ucigașii să fie găsiți. Toate cazurile au fost investigate de șeriful orașului, Owens, un tip viclean, alunecos, care a închis dosarele, lăsându-le nesoluționate,  din dorința de a nu se amesteca nimeni în „treburile” orașului pe care el îl apără, evitând, în acest fel, anchetele celor de la FBI. A „rezolvat” problemele în felul lui, băgând mizeria sub preș, fără să ceară  intervenția  federalilor băgăcioși.
Așadar, căutând orice informație legată de dispariții misterioase, detectivul Kayderman devine extrem de interesat de cazurile din Woodstock, știind că soția lui a trecut prin acest loc cu mașina, la momentul dispariției.  Ajuns aici, Kayderman se izbește de mentalitatea locuitorilor acestei comunități, unde fiecare cunoaște pe toată lumea și  orice intrus este privit cu suspiciune. Sub acoperirea de om de afaceri, cu o falsă identitate, pune întrebări incomode, caută legături și indicii în locurile cele mai potrivite, reușind să tulbure liniștea aparentă a acestei comunități. Instinctul de polițist îi spune că ceva oribil se întâmplă în Woodstock, mai ales când  ajunge în posesia unor date sustrase de la șeriful Owens, date care îl aduc față în față cu un vechi dosar, nesoluționat dar închis cu mulți ani în urmă, numit „Cazul Vulpea„.
Ancheta devine și mai stranie și se complică și mai mult când mașina soției sale este găsită arzând, împreună cu corpul carbonizat al unei femei și actele de identitate ale Emmei! Concluzia polițiștilor, în urma efectuării unei investigații superficiale, este că acel corp carbonizat aparține soției sale, deși nu se poate afirma cu siguranță acest lucru pentru că identificarea nu poate fi efectuată datorită stării de degradare a cadavrului. Deși Kayderman  se împotrivește cu înverșunare și aduce argumente, cazul este închis și soția lui este declarată decedată. Dezgustat de ignoranța, superficialitatea și incompetența anchetatorilor, Kayderman devine cinic și depresiv, construindu-și un vid interior în care încearcă să-și  găsească echilibrul, deși trecutul continuă să-l bântuie,  împiedicându-l  să trăiască prezentul. Reușește să iasă din acest „gol” al existenței în momentul în care are loc o nouă dispariție în care este implicată o tânăra ziaristă, el fiind detectivul  însărcinat cu  această anchetă. Investigațiile  îl conduc pe Kayderman în același misterios Woodstock și speranța își face loc din nou în sufletul lui. Un telefon misterios primit din Woodstock declanșează o succesiune de evenimente explozive care-l au în centrul lor pe ambițiosul detectivul Dennis Kayderman, în urmă cărora secrete vechi, adânc îngropate, sunt dezvăluite și o parte din  mistere elucidate.
Mi-a plăcut mult detectivul Kayderman, un bărbat hotărât, devotat, inteligent, decis să dezlege, chiar cu prețul vieții,  misterul din jurul dispariției soției sale. Nu l-am agreat pe partenerul lui Kayderman, un tip superficial și invidios și nici pe șeful lui, un bărbat mediocru și neglijent.  Majoritatea sentimentele mele negative s-au îndreptat spre șeriful Owens și spre Joe, soțul Normei, doi indivizi putrezi, vicleni, corupți, care ascund secrete oribile. Atmosfera în care se desfășoară acțiunea este bine pusă în evidență, autoarea folosind elemente ale naturii- vânt, ceață, întuneric, ploaie, care dau un plus de mister poveștii. Prezentarea grafică atrăgătoare, stilul de scriere precis, construcția personajelor, suspansul și misterul, dar și tușa psihologică sunt elemente care scot în evidență cartea și îi conferă calitate.
Dacă v-am tentat cu aceste impresii, vă invit să va delectați cu acest thriller incitant pe care îl recomand cu plăcere.
Fragment:
„Mergeam cu brațele încrucișate la piept, având grijă să nu mă lovesc la piciorul care-mi zvâcnea de fiecare dată când călcăm pe vreo creangă sau piatră. La un moment dat, la doar câțiva metri de mine, s-a auzit un sunet ciudat. Lumina reflectoarelor care erau îndreptate spre cabană abia dacă se mai vedea iar în față era doar un paravan mare, întunecat. Mi-am scos lanterna pe care o țineam în buzunarul hainei și am luminat drumul dinaintea mea. Mi-am ciulit urechile și am reușit să aud câțiva pași și o bufnitură înfundată. M-am grăbit să ajung la locul cu pricina, gândindu-mă că poate era Joe, care se împiedicase sau care poate căzuse secerat la pământ din cauza oboselii. Nu îmi păsa foarte mult de bruta care mă chinuia zilnic și mă trata ca pe o slugă, dar, dacă ar fi fost el și m-ar fi auzit, iar eu n-aș fi sărit să-l ajut, aveam să sufăr mai târziu și să plătesc pentru nesăbuința mea. Am dat la o parte câteva crengi și, în cele din urmă, am reușit să văd ceva alb. M-am apropiat (…) și mi-am astupat gura cu ambele mâini la timp, înfundându-mi țipătul. Chiar la picioarele mele zăcea o femeie dezbrăcată, cu ochii dați peste cap, cu gâtul despicat, iar pe spate i se întindea o rană adâncă de lungimea unei palme.”

Cartea Cazul „Vulpea” de Leila Sandra M. poate fi comandată de pe velvetstory.ro

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți autori români

Recenzii și prezentări cărți Editura Velvet Story

10 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *