Cetatea Rasnov

21
Aflaţi în vacanţă în Zona Bran-Moeciu, după ce am vizitat Castelul Bran, ne-am îndreptat spre următorul obiectiv turistic pe care doream de mult să-l vizităm: Cetatea Râșnov
Aceasta se află lângă orașul Râșnov/ județul Brașov, fiind unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania, poziționată pe un deal stâncos, împrejmuit de pǎdure, unde singura cale de acces este dinspre est.
Am găsit cu greu loc de parcare la poalele dealului pe care se află cetatea. Aici este o parcare mare, într-adevăr, dar era arhiplină. Spre Cetate se poate urca pe jos, pe un drum prin pădure de cca 30 de minute, dar noi am preferat, întrucât era foarte cald, să luăm minicarul cu vagonete descoperite ce face regulat curse între Cetate și parcarea de jos. Vă sfătuiesc să vă luați dinainte sticle cu apă, întrucât la chioșcurile din zonă se practică prețuri ”turistice”.

rasnov

Istoria Cetații Râșnov
Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de cetatea Râșnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.
În anul 1427 împăratul Sigismund de Luxemburg a vizitat cetatea Râșnov și a trecut-o în administrarea comunității locale, căreia i-a acordat rangul de târg.
Înfățișarea cetății a cunoscut pânǎ în prezent numeroase modificǎri. Imaginea de azi pǎstreazǎ însă elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificații care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusǎ de-a lungul timpului. Materialele folosite la fortificații au fost piatra și cǎrămida, fortificații încadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.

r2

Accesul în cetatea propriu-zisă se face printr-o incintǎ înconjuratǎ de un zid de piatrǎ, aflatǎ în prezent în ruină, având în extremitatea de rǎsărit un turn de plan dreptunghiular, din care se păstrează numai parterul, iar din celelalte trei laturi zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o înălțime de aproximativ 150 m. Accesul în cetate este cea mai veche parte a cetății, fiind construită din piatrǎ. Cetatea are douǎ curți: exterioară și interioarǎ. În curtea exterioară (“curtea din fața cetății“ sau “grădina cetății”), situatǎ în partea esticǎ, erau adăpostite vitele. Curtea exterioară are o intrare pentru armament și alimente, și o alta, pe sub turnul pǎtrat, pentru vite. În incinta cetății (curtea interioară) erau căsuțele locuitorilor, care serveau ca adăpost și cămară în timpul asediilor. Încăperile poartă denumiri pe care le regăsim și la alte cetăți țǎrǎnești: „a școlii”, „a preotului”, etc. Pe vârful colinei a fost construită o școală și în anul 1650 a fost ridicatǎ o capelă ale cǎrei ziduri se mai vǎd și astăzi. Neajunsul principal al acestei așezări din cuprinsul cetății, l-a constituit lipsa unui izvor de alimentare cu apǎ. Când atacurile se prelungeau, iar rezervele de apǎ erau pe sfârșite, refugiații din cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apa de la un izvor știut numai de ei. Atunci când aflau de apropierea unei armate dușmane sau de izbucnirea unui incendiu paznicii alarmau populația târgului prin bǎtǎile clopotului din turnul de pază.
În anul 1612 cetatea a fost ocupată de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura dată când cetatea Râșnov s-a predat. Deși tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetății, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor cetății la izvorul tăinuit de unde se aprovizionau cu apă. Râșnovul a reluat stăpânirea cetǎții în iunie 1613, în urma unei înțelegeri cu Gabriel Bathory prin care sașii plǎteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3.000 florini pentru predarea cetăților Râșnov și Bran.
Fântâna cetății a fost săpată până la urmă, în perioada 1623 -1640. Deși există legenda sǎpǎrii fântânii de cǎtre doi prizonieri turci, cǎrora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrǎrii, fântâna a fost amenajată de către meșteri sași tocmiți de primăria Râșnov.
Perioada 1658-1661, campania trupelor turcești, însoțite de armata lui Constantin Brâncoveanu din 1690, răscoala “curuților”, au marcat pentru râșnoveni o cronică neagră în care scenariul era același: refugierea în cetate și apoi refacerea așezării. Mai mult, în anul 1718, Râșnovul a fost afectat de o puternică epidemie de ciumă. Au murit, conform listelor magistratului brașovean, 1.161 persoane. Râșnovul a fost depǎșit doar de Brașov ( 4.509), Prejmer ( 1.871) și Săcele (2.961). În același an, un incendiu a distrus întregul oraș și a ajuns până la cetate, distrugând case din curtea interioarǎ și capela. După reparare, cetatea a mai fost folositǎ în secolul al XVIII – lea, dar în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.
Ultima “pagină de arme“ a cetății Râșnov avut loc în timpul revoluției din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost străbătută de armatele revoluționarilor maghiari, dar și de trupele imperiale austriece și țariste, râșnovenii au preferat sǎ se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetății. În această perioadă, curtea exterioară a fost folositǎ și ca loc de instruire al gărzilor naționale sǎsești.
În a doua jumătate a secolului al XIX – lea, cetatea a fost pǎrǎsită și a ajuns în paragină. În cetate era ținut doar un singur paznic care trebuia să anunțe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. (Sursă informații: Wikipedia, ghiduri turistice).

rasnov1

Ca o informație foarte interesantă, aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului „Nemuritorii” – (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu, „Dacii”, „Mihai Viteazul”, sau „Columna”, orașul câștigându-și astfel titlul de cetate a filmului istoric românesc. În 2002, zona Râșnovului ajungea celebră după ce regizorii americani au ales să filmeze pelicula „Cold Mountain”, în care protagoniști au fost Jude Law și Nicole Kidman și care a fost premiată chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase la Cetate.
Am rămas impresionată de această experiență, impresia de întoarcere în timp e mai pregnantă ca la Bran. Prin Cetate erau figuranți îmbrăcați în portul de acum câteva sute de ani, cu arbalete și sulițe, care dădeau o frumoasă impresie de autenticitate.

r4r5

Am vizitat de asemenea, în interiorul Cetății, Muzeul de artă feudală, în care sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocǎ, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. Sunt expuse și cateva obiecte inedite, și anume, o mască de tortură și un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

r3

În casele ocupate de vechii locuitorii ai Râșnovului cu secole în urmă, s-au amenajat buticuri de unde se pot achiziționa diferite suveniruri, pietre semi-prețioase, obiecte de artă, cǎrți în care sunt prezentate istoria și tradiția locului, vederi, obiecte tradiționale de îmbrăcăminte. Străduța pe care se află acestea e deosebit de pitorească!

 

r6

About Author

21 de comentarii

  1. Eu nu o vizitasem pana anul trecut, si chiar m-a impresionat! Impresia de „teleportare” in timp e foarte puternica.
    Inca ceva interesant: in cel mai inalt punct al cetatii e un telescop, bagi o moneda si te uiti prin el, poti vedea toata panorama de jur imprejur, se vede foarte frumos de acolo, de sus!

  2. barbalata mirela on

    Din pacate nu am putut ajunge anul acesta la cetatea Rasnov dar avem de gand pe viitor 🙂 .
    Oricum zona este superba din ce am vazut 🙂

Lasă un răspuns