Cioplitorul în piatră de Camilla Läckberg, Seria Fjallbacka, Editura Trei – recenzie

11

Cioplitorul în piatră

(Stenhuggaren /The Stonecutter – 2005)

Camilla Läckberg

Editura Trei

Colecție: Fiction Connection

An apariție: 2011

Nr. pagini: 608

Traducere din suedeză și note: Simona Țentea

Seria Fjallbacka/ Fjällbacka Series:

1. Prințesa ghețurilor – Isprinsessan/ The Ice Princess – 2004 – recenzie 
2. Predicatorul – Predikanten/ The Preacher – 2004 – recenzie 
3. Cioplitorul în piatră – Stenhuggaren /The Stonecutter – 2005
4. Piază rea – Olycksfågeln – 2006 – prezentare
5. Copilul german – The Hidden Child – 2007
6. Sirena – Sjöjungfrun/ The Drowning – 2008
7. Paznicul farului – Fyrvaktaren – 2009
8. Făuritoarea de îngeri – Änglamakerskan – 2011
9. Îmblânzitorul de lei – Lejontämjaren – 2014
10. Vrăjitoarea – Häxan – 2017
După Prinţesa gheţurilor şi Predicatorul, regina romanului poliţist suedez revine cu o nouă poveste ce îţi îngheaţă sângele în vine.

Combinând elemente ale şcolii clasice de literatură poliţistă cu o sensibilitate nordică, Cioplitorul în piatră, al treilea thriller psihologic al Camillei Läckberg, aduce din nou în prim-plan cuplul Patrik Hedström, ambiţiosul poliţist din Fjällbacka şi Erica Falck, care a devenit mamă şi trebuie să facă faţă provocărilor pe care le presupune acest statut.
Acţiunea romanului este plasată, şi de data aceasta, în staţiunea turistică de pe coasta Suediei, locul de naştere al autoarei. Comunitatea din Fjällbacka se confruntă cu o tragedie: o fetiţă a fost găsită înecată în mare, prinsă în năvodul unui pescar. Deşi la început pare un accident, medicii legişti descoperă că plămânii fetiţei nu conţin apă sărată. Patrik Hedström îşi dă seama că are de-a face cu o crimă, însă îi e greu să înţeleagă ce motive ar fi putut sta în spatele acestei fapte abominabile. Deşi e un caz delicat pentru el, dat fiind că tocmai a devenit tată, Patrik, împreună cu colegii săi, începe să cerceteze fiecare pistă posibilă. Pe măsură ce ancheta înaintează, ies la iveală secretele întunecate ale micii comunităţi din Fjällbacka, iar atmosfera idilică în care orăşelul părea învăluit se risipeşte.
O autoare pe care am trecut-o în rândul autoarelor mele preferate de cărți polițiste, Camilla Läckberg, o serie care m-a prins definitiv în mrejele ei, Seria Fjallbacka, și o nouă poveste care m-a ținut cu sufletul la gură de la prima până la ultima pagină – Cioplitorul în piatră!
Acțiunea cărții de față, ca a tuturor romanelor seriei, după cum ne arată și numele acesteia, se petrece în Fjalbacka, un orășel pitoresc aflat pe malul oceanului, pe coasta de vest a Suediei, locul de naştere al autoarei.
Povestea ne aduce din nou în prim-plan cuplul Patrik Hedström, inimosul poliţist din Fjällbacka şi Erica Falck, partenera sa de viață. 
Volumele seriei prezintă fiecare câte un caz de sine stătător, având propria finalitate, însă în fundal urmărim poveștile de viață ale unor personaje cunoscute din volumele anterioare, povești cu continuitate de la volum la volum. Astfel, dacă în ”Predicatorul” Erica era însărcinată în luna a opta și suporta foarte greu neplăcerile gravidității, în acest volum e deja mama unei fetițe, bebelușa Maia, şi trebuie să facă faţă provocărilor pe care le presupune viața de mămică, luptându-se în primul rând cu o cruntă depresie post natală. De asemenea, o reîntâlnim pe sora Ericăi, Anna, și pe abuzivul ei soț, Lucas, la care femeia avusese proasta inspirație să se întoarcă, împreună cu copiii, după ce reușise să-l părăsească în volumul trecut. Iar decizia de a reveni ”acasă” i-ar putea fi fatală… Iar la finalul cărții vom avea un șoc în ceea ce îi privește pe Anna și Lucas. 
Subiectul cărții are ca punct de pornire descoperirea cadavrului unui copil: o fetiţă a fost găsită înecată în mare, prinsă în năvodul unui pescar, iar ceea ce la prima vedere păruse un accident, s-a dovedit a fi o crimă! Raportul medicului legist a scos la iveală că fetița fusese ucisă înainte de a fi aruncată în mare. Cumplit caz, victima fiind o copilă, cu atât mai mult cu cât Patrik Hedström, ce a preluat cazul, devenise între timp tată și nici nu voia să-și închipuie prin ce trec părinții victimei. Ba, mai mult, cunoștea fetița moartă, Sara, și familia acesteia, mama copilei fiind prietenă cu Erica, având și ea însăși un bebeluș, frate cu fetița ucisă.
Dacă în volumul precedent acțiunea se petrecea în plin sezon turistic, într-o vară neobișnuit de caniculară, acum e toamnă, o toamnă rece, umedă și cețoasă. E excepțional de bine surprinsă atmosfera micului orășel zgribulit în frigul toamnei.
Acțiunea cărții se ramifică pe mai multe fire. Pe firul principal urmărim ancheta care se desfășoară, anchetă condusă de Patrick, ajutat de Martin Molin, un polițist tânăr și singurul pe care se putea baza.  A, nu, se putea baza și pe competenta Annika, secretara secției de poliție. În rest, cu toată miza enormă a cazului, forțele polițienești implicate lăsau mult de dorit ca și dedicare, dar și ca profesionalism. Goana după funcții, preferisme, neimplicare, gafe de serviciu cu urmări grave, cam asta îi caracteriza pe șeful lui Patrick, Mellberg – care avea cu totul alte preocupări, fiind pus în fața unui situații personale care l-a dat peste cap – și pe ceilalți doi polițiști de la secție, Gösta și Ernst, despre care știm ce le poate pielea din volumele precedente.
Pe parcursul anchetei facem cunoștință și aruncăm o privire în viețile celor intervievați, posibili martori sau suspecți, căci toată lumea pare a avea ceva de ascuns, suspansul și misterul atingând cote înalte. Și vă mai dezvălui ceva, un indiciu absolut surprinzător care a ieșit la iveală: câteva fire de cenușă, o cenușă cu o compoziție ciudată, care părea veche de zeci de ani, și pe care fetița se pare că fusese obligată să o înghită!
Charlotte și Niclas, părinții Sarei, locuiau împreună cu mama lui Charlotte, Lilian, un personaj extrem de antipatic, și cu soțul suferind al acesteia. Pe Charlotte am îndrăgit-o și m-a emoționat cu suferința ei, dar în privința atrăgătorului și adulterinului Niclas, am avut rezerve, mi s-a părut un bărbat cu un caracter slab. Însă m-a impresionat ceea ce avusese de îndurat în copilărie, din cauza habotnicului său tată.
Până la un punct m-a amuzat războiul ce se ducea între Lilian și vecinul ei, de ani de zile, pe diverse pretexte, însă când acesta s-a dovedit membru al unei rețele de pornografie infantilă, se schimbă datele problemei.
Cartea abordează o serie de teme sensibile, cum ar fi depresia postnatală, provocările statutului de părinte, familiile disfuncționale, adulterul, violența domestică, fanatismul religios, pornografia infantilă, suferințe precum DAMP, ADHD (de care suferea Sara), sau sindromul Asperger, din sfera autismului, de care suferea genialul, dar complet inadaptatul Morgan, băiatul vecinilor.
În paralel cu acțiunea din prezent, avem și un plan în trecut, din anii 1920, în  care urmărim o frumoasă, rea și manipulatoare tânără, crescută de un tată înstărit care i-a făcut toate voile. Însă când aceasta are, dintr-un capriciu, o aventură cu un tânăr cioplitor în piatră, rămânând gravidă, este forțată de tată să se căsătorească cu acesta, fiind alungată de acasă. Sărăcia și lipsa prestigiului social o vor afecta profund, iar acțiunile ei vor fi incalificabile. Despre ce e vorba și care este legătura cu cazul de față, rămâne să descoperiți.
„Într-un final, ea avusese ultimul cuvânt. Cutia albastră din lemn și conținutul ei serveau drept aducere-aminte că ea singură își controla destinul. Și că erau permise orice mijloace.”
Finalul e bulversant, și, cu toate că la un moment dat am bănuit încotro se îndreaptă mersul anchetei, tot am avut parte de o lovitură de teatru privind identitatea criminalului.
Ca să închei pe o notă pozitivă, vă dezvălui că, spre final, vom fi martorii și unei cereri în căsătorie care mi-a adus zâmbetul pe buze.
Un roman captivant, foarte bine construit, un thriller psihologic pe care l-am citit cu sufletul la gură, și al cărui sfârșit m-a pus pe jar, făcând trecerea spre volumul următor, Piază rea, care din fericire a fost reeditat de curând, căci nu se mai găsea, și pe care abia aștept să-l citesc!
Fragment din Cioplitorul în piatră:
„- Bună ziua, suntem de la poliție. O căutăm pe Charlotte Klinga.
– E fiica mea. În legătură cu ce anume?
Vocea îi era puțin cam stridentă pentru a fi plăcută. Patrik auzise de la Erica destule despre mama lui Charlotte, pentru a-și da seama cât de epuizant trebuia să fi fost s-o asculte cât era ziua de lungă. Însă asemenea chestiuni triviale erau pe cale de a-și pierde orice fel de importantă.
– V-am fi recunoscători dacă i-ați spune că dorim să discutăm cu ea.
– Bineînțeles, dar în legătură cu ce anume?
Patrik insistă.
– Am dori să vorbim mai întâi cu fiica dumneavoastră. Dacă nu vă deranjează…
Fu întrerupt de sunetul pașilor pe scări, iar o clipă mai târziu văzu apărând în cadrul ușii figura familiară a lui Charlotte.
– Ca să vezi, bună, Patrik! Ce plăcere să te văd! Ce faci aici?
Deodată, îngrijorarea i se întipări pe chip.
– I s-a întâmplat ceva Ericăi? Am vorbit de curând cu ea și mi-a părut în regulă…
Patrik ridică mâna ca s-o oprească. Martin îi stătea alături tăcut, cu privirea ațintită spre un nod dintr-o scândură a podelei. De obicei își iubea slujba, însă în momentul acela, blestemă ziua în care hotărâse să devină polițist.
– Pot intra?
– Patrik, acum chiar că-mi dai emoții. Ce s-a întâmplat? (…)
Cum nici Charlotte, nici mama să nu păreau în stare să se miște din loc, Patrik preluă inițiativa și le conduse pe cele două în bucătărie, cu Martin încheind cortegiul. Observă, absent, că nu se descălțaseră, spunându-și că lăsau, cu siguranță, urme umede de pași. Însă puțin noroi nu avea să mai conteze în situația de față.
Le făcu semn lui Charlotte și Lilian să ia loc în fața lor, la masă din bucătărie, iar acestea i se supuseră, tăcute. Patrik și Martin se așezară pe partea opusă.
– Îmi pare rău, Charlotte, însă am vești îngrozitoare, spuse el, ezitând.
Vorbele îi ieșiră anevoios din gură. Deja i se păru că alesese cuvintele nepotrivite, dar există oare un mod bun de-a spune ce avea de spus?
– În urmă cu o oră, un pescar de homari a găsit o fetiță înecată. Îmi pare atât de rău, Charlotte…”

Cartea Cioplitorul în piatră de Camilla Läckberg poate fi comandată de pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Trei

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți cu mister

About Author

11 comentarii

  1. familiasimionescuyahooro on

    Excelenta recenzia, Oli., o adevarata tentatie! ❤ Ai surprins perfect atmosfera
    romanului. Imi place mult cum scrie autoarea iar acesta serie e printre favoritele mele in ceea ce priveste mistery-crime. Felicitari si multumesc pentru deosebita recomandare❤

    • Multumesc mult, Carmen! ❤ O serie pe care o recomand calduros! ❤ Datorita tie am descoperit aceasta autoare, odata cu „Colivia de aur”, prima carte a ei pe care am citit-o si care m-a facut sa vreau sa citesc in continuare cartile ei. Imi place foarte mult cum scrie si apreciez in mod deosebit cadrul actiunii.

  2. Mirela Barbălată on

    O serie foarte lăudată, pe buna dreptate !
    Se simte din recenzie cât de mult ți-a plăcut. Felicitări!

    M-ai tentat enorm cu această serie .

Spune-ți părerea!