Delicatese Literare
Recenzii

Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani de Alexandra Potter, Editura Corint – recenzie

Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani

(Confessions of a Forty-Something F**k Up – 2020)

Alexandra Potter

Editura Corint

Traducere: DORINA TĂTĂRAN

Nr. de pagini: 560

An apariție: 2020

ALEXANDRA POTTER a visat din copilărie să devină scriitoare. După ce a absolvit Liverpool University cu o diplomă în literatura engleză, a lucrat la numeroase reviste, printre care și Vogue, ediția din Australia. Primul roman, What’s New, Pussycat?, l-a publicat în 2000. De atunci au urmat alte douăsprezece cărți, inclusiv Me and Mr. Darcy, volum pentru care a câștigat Best New Fiction Award la Jane Austen Regency World Awards, și Love From Paris, roman nominalizat la The Romantic Comedy Novel Award.

Puteți citi mai multe despre autoare și despre cărțile ei aici: www.alexandrapotter.com

Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani reprezintă o lectură plăcută și liniștitoare pentru orice persoană – de patruzeci, de paisprezece sau de optzeci și patru de ani – care simte că viața nu a urmat calea pe care și-o dorea.” 

Când afacerea lui Nell Stevens dă faliment – iar logodna cu șarmantul chef american Ethan DeLuca se desface –, visul ei la o dragoste ca în povești se încheie dezastruos, așa că se vede nevoită să se mute din însorita Californie, înapoi la Londra cea înnorată. Însă multe s-au schimbat în cei zece ani de când Nell a plecat. Toate prietenele ei, pe vremuri singure și amuzante, sunt acum căsătorite și au copii, iar chiriile au crescut atât de mult, încât doar o camera își mai poate permite. Într-o lume plină cu vieți perfecte expuse pe Instagram, Nell Stevens se simte ca o ratată. Mai rău, ca o ratată trecută de patruzeci de ani. Jobul neconvențional pe care îl găsește – acela de a scrie necrologuri– îi aduce și o prietenie neașteptată. Cricket, o văduvă charismatică de optzeci și ceva de ani, se dovedește a fi exact leacul de care avea nevoie. Împreună, cele două femei reușesc să treacă peste pierderile suferite și îi dau curaj să se aventureze din nou în căutarea fericirii.

„Alexandra Potter a găsit formula câștigătoare pentru romanele ei; sunt amuzante, scrise cu inteligență și într-un ritm alert.” – The Times

„Am adorat cartea asta! Este foarte nostimă, dar și dureros de adevărată. Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani reprezintă o lectură plăcută și liniștitoare pentru orice persoană – de patruzeci, de paisprezece sau de optzeci și patru de ani – care simte că viața nu a urmat calea pe care și-o dorea.” – CHRIS MANBY, autoarea romanului Căsătorie din interes

„O poveste plină de haz și de personalitate, care se învârte în jurul unei protagoniste inteligente și ireverențioase.” – MIKE GAYLE, autorul romanelor My Legendary Girlfriend și Turning Thirty

„M-a făcut să râd, să plâng și să o încurajez pe eroina – am adorat-o!” – HERMIONE LEE, critic literar, profesor de literatură engleză la University of Oxford

Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani de Alexandra Potter este o carte dulce-amăruie care te amuză, înduioșează și emoționează, dar te și pune pe gânduri, provocându-te să-ți pui propriile întrebări.

Cred că toți, când eram la vârsta de douăzeci de ani, am visat cum o să arate viața noastră, însă sunt convinsă că la nimeni nu s-a îndeplinit exact ceea ce a sperat cândva. Poate, la cei mai fericiți, realitatea a depășit așteptările, însă sunt convinsă că cei mai mulți am avut propriile doze de dezamăgiri.

Sentimentul este cu atât mai amar cu cât ai impresia că toți cei din jur au reușit mai bine decât tine în realizările lor. Așa să fie oare? Realitatea ne demonstrează, ca și cartea de față, că aparențele înșală adeseori, că ceea ce este strălucitor la suprafață poate fi sec și întunecat la interior. Greșeala cea mai mare pe care o putem face este să ne conducem viața după ceea ce așteaptă ceilalți de la noi și nu după ceea ce simțim noi cu adevărat. Iar când nu reușim, disimulăm realitatea și pozăm în soția perfectă, mama perfectă, femeia de carieră perfectă, nerealizând că astfel adăugăm o presiune suplimentară și ne sporim senzația de nefericire. Pentru că poți minți pe oricine, dar nu pe tine însăți… Adevărata fericire se poate obține doar când ai curajul să-ți arăți adevărata față, să te accepți așa cum ești, cu toate defectele tale, și să-ți trăiești viața după propriile principii. Pentru că, așa cum bine remarca la un moment dat personajul principal, de multe ori nu noi ținem un secret, ci secretul ne ține pe noi…

Nell Stevens, din perspectiva căreia este scrisă cartea la persoana întâi, a trecut binișor de patruzeci de ani și se consideră o ratată desăvârșită. Cândva, a avut o gașcă de prieteni și o carieră de editor de carte în ascensiune, apoi a plecat în America, iar cariera ei a continuat să crească. Din păcate, nu și situația ei amoroasă. Apoi, aproape de vârsta de patruzeci de ani, l-a cunoscut pe Ethan DeLuca, un bucătar de origine italiană, sexy și amuzant, despre care a crezut atunci că era sufletul ei pereche, alături de care avea să-și petreacă restul vieții. Din păcate, cinci ani mai târziu, afacerea pe care au început-o împreună a dat faliment, iar relația dintre ei s-a destrămat, lăsând răni adânci în sufletul lui Nell.

Reîntoarsă la Londra, Nell încearcă să-și găsească un nou ritm, lucru cu atât mai dificil cu cât se consideră o ratată desăvârșită: nu are un loc propriu unde să locuiască, nu are soț, nu are copii, nu are o carieră, nici măcar un loc de muncă, singura sursă de finanțare fiind un împrumut dat de tatăl ei. Încercând să se automotiveze, Nell începe, la sfatul unui psiholog celebru, să noteze în fiecare zi câteva gânduri de mulțumire. Mi-au plăcut foarte mult aceste cugetări ale ei, notate la sfârșitul fiecărui capitol. Poate cu toții ar trebui să-i urmăm exemplul și, dacă nu să notăm, măcar mental să ne formulăm propriile motive de mulțumire la sfârșitul fiecărei zile…

O veche cunoștință, pe care o ajutase cândva, îi oferă o nesperată mână de ajutor, oferindu-i oportunitatea să câștige câțiva bani compunând necrologuri. De fapt, nu banii câștigați au fost adevăratul beneficiu al lui Nell, ci faptul că a cunoscut-o pe Cricket, văduva în vârstă de optzeci de ani a lui Monty, un regizor celebru care murise de curând și al cărui necrolog îl întocmise Nell. Am adorat-o pe Cricket, un adevărat izvor de înțelepciune, la ale cărei sfaturi ar fi bine să medităm fiecare dintre noi.

Pe mine m-a impresionat, în mod deosebit, unul dintre ele:

Nu lăsa Mai binele să devină dușmanul Binelui”.

De câte ori, în goana după perfecțiune, nu am distrus ceea ce era deja bine? Eu una mă recunosc vinovată… Vă las plăcerea să descoperiți toate sfaturile lui Cricket, precum și contextul în care au fost acordate.

Dorind să-și câștige măcar o fărâmă de independență, Nell a decis să plece din casa părintească și să-și găsească un loc al ei. Din păcate, micile surse de venit nu-i ofereau opțiuni prea multe, așa că Nell a ajuns să fie colocatară cu Edward, patronul unei firme de IT, care îi lăsa locuința la dispoziție cinci zile pe săptămână, venind doar în weekend. Asta la început, întrucât ulterior Edward apărea în cele mai nepotrivite momente… 😊 În plus, în lipsa lui Edward, Nell trebuia să aibă grijă și de Arthur, câinele extrem de temperamental al acestuia. Edward era însurat cu Sophie, franțuzoaică la origine, și aveau doi fii adolescenți. Sophie avea alergie la câini, de aici apăruse și nevoia lui Edward de a ține acest apartament.

Sunt de-a dreptul spumoase interacțiunile dintre Nell și Edward. Dacă doar m-am amuzat la războiul termostatului și la bătălia mașinii de spălat vase, am râs în hohote la războiul hârtiei igienice . Vă las plăcerea să descoperiți singuri în carte despre ce este vorba.

Dacă la început Nell se abținea cu greu să nu-l sugrume pe Edward, pe măsura trecerii timpului a început să-i cunoască adevărata față, Edward dovedindu-se un adevărat prieten în anumite momente cheie pentru Nell.

Interacțiunea lui Nell cu vechii ei prieteni nu a avut darul de a o liniști, ci din contră. Cu toții păreau mult mai realizați decât ea, având copii, o casă de vis și o carieră înfloritoare.

Fiona, cea mai bună prietenă a ei dintotdeauna, era căsătorită cu David, un bancher de succes, avea o casă ca din reviste și doi copii minunați, Izzy și Lucas. Nell era nașa lui Izzy, pe care o adora, însă, de la întoarcerea ei în Londra, avea impresia că se află într-o competiție continuă pentru prietenia lui Fiona cu Annabell, un model de perfecțiune și o mămică super sexy a unei fetițe, Clementine, colegă cu Izzy.

Holly, prima colegă de serviciu a lui Nell, era căsătorită cu Adam, cu care părea că are o căsătorie de vis, și aveau împreună o fetiță adorabilă, Olivia, a cărei nașă era, de asemenea, Nell.

Max, iubitul lui Nell din tinerețe, cu care petrecuse cândva, pe când aveau amândoi douăzeci de ani, o vacanță memorabilă în insulele grecești, era acum căsătorit cu Michelle, aveau trei copii și al patrulea pe drum.

Pe măsură ce acțiunea avansează, vom descoperi că nimic nu era cum părea la prima vedere, cu toții aveau probleme, pe care le ascundeau însă sub preș, chinuindu-se să mențină o aparență în ochii celor din jur.

Însă Nell nu știa încă nimic din toate acestea. Într-un moment de depresie, a decis să-și facă propriul podcast (o înregistrare video transmisă online) numită ”Confesiunile unei ratate trecute de patruzeci de ani”.

”Salut și bine ați venit la Confesiunile unei ratate trecute de patruzeci de ani, podcastul ce i se adresează oricărei femei care se întreabă cum naiba a ajuns în situația asta și de ce viața nu este chiar așa cum și-a imaginat-o!”

Dacă la început nu a avut decât paisprezece ascultători, pe măsura trecerii timpului și înregistrării a noi și noi episoade, podcastul a devenit viral.

În ceea ce privește situația amoroasă, viața lui Nell a cunoscut și ea mai multe cotituri, în viața ei intrând Johnny, pe care l-a numit inițial tăticul sexy ca, mai apoi, să constate că era, de fapt, unchiul cel sexy. În plus, se va dovedi că Edward era în curs de divorț, Sophie, soția lui, fiind mai degrabă alergică la el decât la câinele lor, Arthur. Iar ca tabloul să fie cât mai complet, în viața lui Nell a reintrat și Ethan, venit în călătorie de afaceri la Londra. Care dintre ei se va dovedi adevăratul suflet pereche al lui Nell? Asta va trebui să o aflați singuri în carte.

Mi-a plăcut mult finalul, optimist și încărcat de mesaje profunde. Vă invit să-l descoperiți! 😊

”Pentru că, abia atunci când ești gata să renunți la viața pe care credeai că o vei trăi, poți, în sfârșit, să ai viața care ți-a fost sortită!”

Cartea Confesiunile unei ratate trecute de 40 de ani de Alexandra Potter poate fi comandată pe edituracorint.ro, elefant.ro, libris.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Corint

Recenzii și prezentări cărți cu umor

Recenzii și prezentări cărți chicklit

12 Comments

Spune-ți părerea!