Delicatese Literare
Recenzii

Copilul cu buză de iepure de Olga Menai, Editura Bifrost – recenzie

Copilul cu buză de iepure

Olga Menai

Editura: Bifrost

An apariție: 2021

Nr. pagini: 180

Pentru acest roman, am considerat că trebuie să scriu despre ceea ce știu, despre ceea ce am simțit pe propria piele, pentru a reda totul cât mai bine, iar Copilul cu buză de iepure este o poveste inspirată din fapte reale. Este povestea mea, povestea unui copil născut cu malformația cheiloschizis, pe vremea când societatea încă nu era pregătită să accepte în sânul ei copiii diferiți. Parcursul Evei, din acest punct de vedere, este parcursul meu, însă orice altă asemănare a personajelor din roman, cu realitatea, este pur întâmplătoare, căci povestea copilului cu buză de iepure se îmbină cu ficțiunea izvorâtă din imaginația mea. Așadar, nu este vorba despre autobiografie, ci despre un sâmbure de adevăr într-o lume fictivă.

Buza de iepure există și se simte exact așa cum se aude. – Olga Menai

,,Copilul cu buză de iepure” este un roman surprinzător şi încântător deopotrivă, atât datorită stilului de scriere, simplu, dar intens, duios, dar plin de căldură, cât și datorită poveştii creionate, una inspirată din fapte reale, ce a reușit să mă captiveze, să se joace cu emoțiile mele, aducându-mi lacrimi în ochi, dar și zâmbet pe buze. Este un periplu adevărat printre tipologii umane, mentalități, suferință, credință, speranță, iubire, curaj și regăsire de sine.

Prin vocea Evei, eroina romanului, autoarea evocă imagini din propriul trecut, unul încărcat de multă durere, lacrimi, neputință, ne împărtășește frânturi din sufletul său, cele ale copilului cu buză de iepure, dar și ale copilului născut într-o zi de duminică, ,,ziua zeului Soare”, ziua în care, conform unei credințe populare, se nasc oameni deosebiți, învingători, cu multă iubire în suflet. Alături de Eva învățam că unele aspecte din viața noastră se pot sfărâma oricând pentru a da naștere însă altora, la fel de triste sau frumoase, intense sau simple, dar care ne pot întări sufletește pentru a face față noilor provocări ale vieții. Nu putem schimba trecutul, dar putem lupta pentru a fi mai buni, pentru a fi împăcati cu noi înșine.

Eva s-a născut cu o malformație facială denumită cheiloschizis, cunoscută în popor sub denumirea de ,,buză de iepure”. În anii nouăzeci sursele de informare nu erau atât de bogate încât să te poți documenta cu ușurință asupra acestei malformații, și nu numai, iar societatea era prea închistată și nepregătită să accepte neobișnuitul sau pe cei ieșiți din tiparul ,,normalității”. Astfel, nașterea Evei a provocat un iureș de emoţii și trăiri în sufletul părinților săi, doi oameni simpli, dar plini de iubire, pregătiți să-i ofere micuţei dragoste necondiţionată, protecţie şi alinare, deşi erau conştienţi că va veni şi ziua în care aceasta va trebui să cunoască fața urâtă a vieții, să înfrunte nimicnicia celor din jur.

Prima zi de grădiniţă a însemnat începutul calvarului pentru Eva, suferinţă ce a continuat ani în şir când, cei din jur, adulţi, dar mai ales copii, au stigmatizat-o, au umilit-o. Pentru ei, ea era ,,copilul cu buză de iepure” şi nicidecum doar un copil inocent. Din păcate, Eva a învățat, încă din primii ani de viață, că nu contează ce faci sau ce spui, dacă eşti vinovat sau nu, pentru cei din jur mereu vei fi respins, dispreţuit doar pentru că ești ,,altfel”.

,,Eu nu am fost Eva. Eu am fost orice altceva, dar nu Eva. Am fost primită dur de către cei din jurul meu și, în ciuda vârstei mici, rănile sunt mari din acea perioadă.”

Ţi se rupe sufletul citind despre durerea Evei, despre gândurile şi visele ei, cele de copil, adolescent şi, mai târziu, de tânără studentă. Este cu atât mai trist şi dureros ştiind că şi acum, în secolul al XXI-lea, întâlnim aceeaşi mentalitate, aceleaşi prejudecăți.

Cuvintele sunt o armă periculoasă de care ne folosim pentru a răni fără nicio remușcare. De ce? Din ignoranță? Din lipsă de educație? Pentru că putem? Cât de frumos ar fi dacă ne-am ,,juca” cu cuvintele pentru a aduce zâmbet și o fărâmă de bucurie în sufletul celui mai sensibil decât noi!!! Este oare atat de greu? Suntem la fel, cu calități și defecte, cu dorințe, aspirații, însetați după iubire și acceptare.

Vă invit să o cunoașteți pe Eva, ,,copilul cu buză de iepure”, un suflet care a cunoscut suferința și durerea de la o vârstă fragedă, tânara care și-a închis în căușul inimii toate dezamăgirile pentru a merge înainte, care a învățat că acceptarea este calea spre fericire. Dincolo de durere, lacrimi, dezamăgire, doar în adâncul sufletului găsim liniștea, cea pe care o căutăm pretutindeni, dar mai puțin în noi înșine.

,,Copilul cu buză de iepure” de Olga Menai ne vorbește despre destin, iubire, familie, prietenie. Povestea Evei, relatată la persoana întâi, înduioșează și trezește simțurile. Autoarea reușește, cu simplitate și sensibilitate, să ne aducă în inimă un strop de iubire, alintare și, de ce nu, alinare. ,,Copilul cu buză de iepure” nu este doar o simplă poveste. Este strigăt către neant, simțire, patos.

,,Înțelegeam că trebuie să mă accept așa cum eram, frumoasă și urâtă. Înțelegeam că, atât timp cât voi permite, mereu va exista cineva care să-mi dărâme tot castelul construit cu trudă. Înțelegeam că trebuie să o accept pe acea copilă batjocorită ca fiind parte din mine, în egală măsură cu acea femeie puternică.”

 

,,Nu puteam separa una de alta. Trebuia să le las pe cele două să se confrunte și apoi să facă pace. Pierdusem prea mult timp aiurea, iar viața nu mă aștepta. Trebuia să mă mișc odată cu ea, dacă voiam să nu rămân undeva în spate, uitată. Trebuia să accept că sunt ceea ce vreau să fiu și mai ales, să accept că am fost un copil marginalizat, nu să încui în niște cufere acele amintiri. Trebuia să le accept. Trebuia să prind curaj și să învăț să-mi recunosc vocea din mulțime. Trebuia să fac tot ceea ce știam că trebuie făcut și cu toate acestea, nu am făcut-o până atunci.”

Cartea Copilul cu buză de iepure de Olga Menai poate fi comandată de pe carturesti.ro, bifrost.ro

Recenzii și prezentări cărți autori români

12 Comments

Spune-ți părerea!