”Cu mâinile legate ar putea fi un film excelent” – interviu cu scriitorul și scenaristul Adrian Onciu

16

Cu mâinile legate ar putea fi un film excelent” 

– interviu cu scriitorul și scenaristul Adrian Onciu, al cărui ultim roman, Cu mâinile legate, a apărut recent la Editura Trei

Adrian Onciu (n.1968)
  • Producător și scenarist al show-ului de satiră politică ”Atracție finală” (Tele M Iași), co-scenarist al show-ului ”Divertis Mall și prietenii” (Antena 1), co-scenarist al show-ului ”Serviciul Român de Comedie” (Pro TV)
  • Scenarist, împreună cu Toni Grecu, al filmului de lung metraj ”S-a furat mireasa” (Media Pro Pictures)
  • Scenarist, tot împreună cu Toni Grecu, al serialului TV ”Spitalul de Demență” (Pro TV)
Preconizata carieră de inginer de calculatoare a scriitorului Adrian Onciu a fost deturnată în 1994, odată cu interviul susținut pentru un post de reporter. Au urmat 12 ani de jurnalism și apariția romanului de debut, Cercul Kagan, un thriller foarte bine primit atât de critici, cât și de public. Cu următoarele două volume, Afacerea Alzira și Templul negru, Adrian Onciu și-a confirmat statutul de maestru al genului mystery.
Romanul Cu mâinile legate reprezintă o dublă premieră: prima colaborare cu Editura Trei și un nou stil abordat de talentatul autor.
După ce am citit excelentul său thriller ”Cu mâinile legate”, pe care îl recomand cu multă căldură, l-am rugat pe Adrian Onciu să ne dea un interviu, iar acesta a acceptat, cu multă amabilitate.

📖 O evoluție surprinzătoare de la inginer de calculatoare la jurnalist și autor de thrillere. Cum s-a produs această trecere?
S-a produs pur și simplu întâmplător. Nici o secundă nu am fost inginer în adevăratul sens al cuvântului. Am urmat facultatea tehnică în Iași pentru că absolvisem înainte de 1989 un renumit liceu cu profil de matematică-fizică. Eram student când a venit Revoluția și mi-am dat seama că vreau să fac altceva. S-a nimerit să fie jurnalism, dar putea fi și mai rău, dacă stau bine și mă gândesc. De la ziarist de investigație la autor de thrillere trecerea a fost ceva mai firească. A pornit de la un imbold de moment. Mi-am zis ”Ia stai puțin, de ce n-aș scrie măcar la fel de bine ca tipul ăla din Statele Unite care vinde milioane de exemplare?”. Încă visez la tiraje cu multe zerouri, poate că timpul nu-i pierdut. Who knows?, vorba americanului.
📖 Care au fost reacțiile familiei și ale prietenilor în momentul în care ai început să scrii?
Când am început să scriu nu știa nimeni. Glumesc. Știa doar soția. M-a încurajat, evident, și-i mulțumesc pe această cale. Ulterior, când mi-a apărut prima carte (Cercul Kagan), prietenii m-au întrebat dacă pot să le-o citesc eu. Trei sute cincizeci de pagini, ești nebun?! Erau obișnuiți cu textele mele de maxim două, trei foi. Oricum, m-au încurajat. Mi-au promis că în cel mai rău caz vor cumpăra ei toate exemplarele, ca să nu intru în depresie. Le-am mulțumit pentru intenție (prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa?).
📖 Cum îți vin ideile pentru un roman?
Cu excepția ultimului roman, m-au inspirat știrile de politică externă și unele cărți de nonficțiune. Altfel, dacă ar exista o rețetă sau un izvor secret de idei pentru thrillere, n-aș ezita să le dezvălui. Însă de la ideea în sine și până la romanul de succes aș zice că este un drum destul de anevoios. Ca scriitor de thrillere, ai nevoie de o anumită rigoare aproape matematică. Îți trebuie, încă de la primele rânduri, un schelet bine definit pe care să brodezi acțiunea. Nu poți lăsa evenimentele să se succeadă la voia întâmplării, de azi pe mâine, ca în alte genuri literare. Nu poți lăsa personajele de capul lor, să evolueze după inspirația autorului din ziua respectivă, după cum are chef să mai dispară câte unul dintre protagoniști de dragul ”intrigii complexe” și a suspansului cu orice preț.
📖 Când conturezi personajele cărților tale te inspiri din lumea reală sau din pură imaginație?
În general, din imaginație. Dar sunt și excepții din lumea reală care întrec orice imaginație.
📖 Care consideri că este cea mai dificilă parte a procesului de scriere?
Scheletul de care vorbeam mai sus. Rezumatul poveștii, cele câteva zeci de pagini pe baza cărora începi să dezvolți, de la zero, acțiunea și personajele.  E posibil ca uneori să-ți ia mai mult timp să scrii rezumatul decât romanul în sine.
📖 M-a impresionat mult ultima ta carte – Cu mâinile legate, care are toate ingredientele necesare unui thriller de mare succes. Sunt convinsă că un film sau un serial realizat după această carte ar fi deosebit de spectaculos și cu priză la public. Există vreo șansă în acest sens?
Da, există. Orice thriller bun poate deveni un film cu mare priză la public. Fata din tren, Obiecte ascuțite, sau Fata dispărută (de la Editura Trei, apropo) sunt doar câteva dintre numeroasele exemple recente de romane care au stat la baza unor scenarii de film. Cu mâinile legate ar putea fi un film excelent (mai ales că te trimite imediat cu gândul la mult mai celebrul Cu mâinile curate 🙂). Rămâne doar să apară producătorul potrivit la momentul potrivit.
📖 Ești un excelent povestitor și ai un remarcabil simț al umorului.
Te-ai gândit să abordezi și alt gen literar?
Da, de ce nu? M-ar tenta comediile romantice. Sau cele cu umor negru (gen Sub pământ SRL), în care pompele funebre să joace un rol central. Sau Woody Allen, ca stil. Îl apreciez în egală măsură ca scriitor, actor și regizor.
📖 Numește cinci cărți care te-au impresionat.
Nu prea țin la clasamente, așa că nu am un Top 5 al romanelor care m-au dat pe spate, ca să folosesc o expresie de după blocuri. Depinde de perioada în care le citești. De exemplu, Cireșarii mi s-a părut genială prin clasa a IX-a (deși profesoara de română m-a privit lung când i-am mărturisit – se aștepta la Dostoievski, probabil). E un alt exemplu de bestseller devenit film (chiar dacă pe vremea lui Ceaușescu). Mai recent, m-au impresionat în sens pozitiv thrillerele publicate de Editura Trei (inclusiv al meu, ca să fiu sincer).
📖 Cum îţi petreci timpul liber? Ai vreun hobby?
Aș vrea să spun că-mi petrec timpul liber călătorind, jucând șah, alergând, înotând și citind bloguri inteligente, ca delicateseliterare.ro. Realitatea e că fac prea puțin din fiecare. Ca hobby, colecționez  ziare în care au apărut articole despre mine, le decupez, le pun în ramă și le lipesc deasupra patului. Mă fac să fiu pe deplin conștient de propria valoare (aici am exagerat puțin, dar merge!).
📖 Care este următorul tău proiect literar?
Tocmai scriu la el, dar ar fi prematur să spun mai mult decât că-i vorba de un thriller și că protagoniștii sunt adolescenți.
📖 Câteva cuvinte pentru cititorii site-ului nostru.
Le doresc să fie la fel de generoși, de senini și de însetați de lectură ca unele dintre personajele pe care sunt singur că le-au descoperit o dată cu site-ul delicateseliterare.ro.

Mulțumim mult pentru amabilitatea de a ne răspunde la aceste întrebări!

About Author

16 comentarii

  1. Frumos interviu. Am reușit sa cunoaștem puțin și omul, nu doar autorul!
    Felicitări și multă inspirație pe viitor!

  2. Foarte interesante şi pline de spirit răspunsuri! Îmi place ceea ce am descoperit, prin prisma lor, despre omul Adrian Onciu. Cât despre cărţile domniei sale, le-am trecut deja pe lista mea de lecturi de anul acesta.

  3. Fratiloiu Dorina Petronela on

    Frumos interviu, mi-a placut mult si recenzia si voi cumpara cartea cu siguranta!

  4. Foarte frumos interviul, am remarcat ca autorul poseda simtul umorului, un atribut pe care eu il apreciez in mod deosebit. Mult succes si inspiratie in continuare!

  5. Mirela Barbălată on

    Minunat articolul! Felicitări, amândurora!
    Surprinzătoare şi bine venită evoluţia/trecerea autorului de la o activitate la alta.
    De abia aştept să citesc cartea!

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: