Cu tine in departare de Carla Guelfenbein, Editura Litera, Colectia Buzz Books

5

Cu tine în depărtare (Contigo en la distancia

Carla Guelfenbein

Editura Litera

Colecţia Buzz Books

Cu tine în depărtare spune povestea Emiliei, o tânără studentă de origine chiliană din Franţa care sosește la Santiago pentru a studia opera misterioasei scriitoare Vera Sigall. La scurtă vreme după ce face cunoștință cu ea, Vera suferă un accident bizar în urma căruia rămâne în comă. În timp ce îi așteaptă refacerea în spital, Emilia îl cunoaște pe Daniel, un vecin și bun prieten al scriitoarei care bănuiește că Vera a căzut pe scări nu accidental, ci împinsă de o mână criminală. Căutarea adevărului va fi marcată de false indicii și de descoperiri neașteptate, căci lucrurile care ies la lumină și se dovedesc hotărâtoare pentru soarta Emiliei și a lui Daniel nu sunt ceea ce ei se așteptau să găsească. Desfășurarea sinuoasă a evenimentelor va revela identitatea reală a tuturor personajelor și raporturile dintre ele, punând în același timp în discuție problema creatorului de geniu în relația sa cu lumea, a legăturilor de familie și a dragostei care-i unește și-i desparte pe oameni.
Un roman de suspans literar construit cu mare eficacitate narativă în jurul unui memorabil personaj feminin și al puterii genialității. Autoarea a știut să împletească iubiri și enigme într-o scriitură complexă și în același timp transparentă.“ – Din argumentarea juriului Premiului Alfaguara
Carla Guelfenbein este una dintre cele mai puternice voci ale prozei latinoamericane moderne.“ – La Vanguardia
Fragment:
După ce ştirea despre accidentul tău devenise publică, mi‑a atras atenţia faptul că nu s‑a prezentat nimeni care să spună că e din familie. Chiar dacă durerea celor care au venit – scriitori, poeţi, literaţi – era vădită, toţi păreau că te cunosc prea puţin. Singurul om pe care l‑am căutat a fost prietenul tău Horacio Infante. Nu aveam telefonul lui, dar Gracia a reuşit să‑l obţină. Din discuţiile noastre dedusesem, fără să mi‑o spui direct, că Infante însemna mult pentru tine. Vocea lui la telefon suna plină de emoţie. Totuşi, m‑a surprins că n‑a venit la clinică. Am încercat să vorbesc iar cu el, dar nu l‑am mai putut găsi. I‑am lăsat numărul de mobil în căsuţa vocală, ca să mă sune când doreşte să afle veşti despre tine. Am aflat din presă că, la câteva zile după accidentul tău, se întorsese la Paris, acolo unde locuia. Pe când întunericul începea să se coloreze odată cu primele luciri albăstrii ale zorilor, m‑am gândit că, sub învelişul trupului, inima îţi palpita şi că inima aceea erai tu. Chiar dacă nu mă puteai auzi, acum te aflai acolo. Strânsă între pereţii ei, continuai viaţa sub altă formă. Buimac după noaptea de veghe, am lăsat maşina la clinică şi m‑am întors acasă mergând pe malul râului. O lumină necruţătoare devenea tot mai intensă pe undeva în cordilieră şi se ivea colţuroasă printre piscurile ninse, pentru a se năpusti apoi în geamurile ferestrelor. Când am ajuns pe strada noastră, l‑am văzut pe vagabondul care dormea pe nişte saci informi, acoperit cu o pătură, rezemat de zidul unei case vecine. De cel puţin un an dădea târcoale prin cartier, şi ne obişnuiserăm cu prezenţa şi mirosul lui, cu zgomotul cutiilor de conserve goale pe care le purta atârnate pe umăr şi care se loveau între ele când mergea. Era un tip înalt, cu un cap mic de pasăre, şi, sub aparenţa lui decrepită, se putea întrezări bărbatul chipeş care fusese pesemne. Niciodată nu ne‑a cerut mâncare sau bani, şi era greu de aflat dacă n‑o făcea fiindcă trăia în altă lume sau din demnitate.
Sursa: Editura Litera

About Author

5 comentarii

Lasă un răspuns