Curioasa McCarthy: Auz absolut și nu prea de Tory Christie, Mina Price, Editura Unicart – recenzie
Curioasa McCarthy: Auz absolut și nu prea
Tory Christie, Mina Price
Editura Unicart
Colectie: Seria Curioasa McCarthy
An publicare: 2018
Număr pagini:112
Categorie vârstă: școlari, 7- 10 ani
Traducător: Andreea Milievici
Curious McCarthy Series:
Puterea observației/ Curious McCarthy’s Power of Observation – 2017 – recenzia
Auz absolut și nu prea/ Curious McCarthy’s Not-So-Perfect Pitch – 2017
Idei electrice/ Curious McCarthy’s Electric Ideas – 2017 – recenzia
Chimia în familie/ Curious McCarthy’s Family Chemistry – 2017
În această săptămână, tema de studiu a Curioasei McCarthy este muzica. Elevii de clasa a patra trebuie să hotărască dacă vor să cânte la cor sau la vreun instrument. Curioasa este foarte încântată că poate studia știința sunetelor, dar nu și de felul în care cântă ea însăși. Corul nu este o opțiune pentru ea, așa că se ocupă mai mult de diferitele instrumente muzicale disponibile la școală. Oare o să fie nevoită să cânte la clarinet, ca surorile ei, sau va putea experimenta ca să-și descopere adevăratul talent?
Curioasa McCarthy: Auz absolut și nu prea este prima carte din această serie pe care o citesc, și m-a impresionat prin prezentarea grafică excepțională, calitatea filelor și o coperții, ilustrațiile care însoțesc textul, informațiile transmise și stilul de scriere. E o poveste minunată, amuzantă și instructivă. Se adresează copiilor de 7-11 ani, care vor fi cuceriți cu siguranță de Curioasa McCarthy, o fetiță din clasa a patra care descoperă lumea înconjurătoare și trece tot ceea ce observă și învață prin filtrul propriei gândiri și al propriilor emoții. Totodată, și adulții vor fi încântați de carte, care este scrisă la persoana întâi din perspectiva Curioasei, într-un stil sensibil și plin de candoare și de un umor fin, care m-a făcut să citesc cartea zâmbind.
Pe lângă lecțiile și mesajele transmise în carte, se pune accent pe valorile familiare, pe respectul și responsabilitățile fiecărui membru al unei familii, în cazul de față numeroasa familie McCarthy, formată din părinții Curioasei și cei șase frați și surori ai acesteia, de vârste diferite, așadar o familie cu nouă membrii. Îi cunoaștem pe toți chiar din prima pagină a cărții, unde e o poză cu aceștia, însoțită de o scurtă caracterizare.
În prima parte a poveștii vom afla mai multe informații despre mama și tatăl ei, direct de la „sursă”.
”Iată câteva informații despre tata:
1. Rulează tricourile atunci când strânge rufele.
2. Ideea lui de distracție este să citească un manual de fizică.
3. Este în vârstă.
4. Îi place să gătească.
5. Are un sistem care îl ajută să nu-și piardă cheile. ”
”Iată câteva informații interesante despre mama:
1. Nu spală rufe
2. Citește cărți scrise de oameni decedați.
3. Nu e la fel de în vârstă ca tata, dar e cu doi centimetri mai înaltă.
4. Nu îi place să gătească.
5. Își rătăcește cheile în fiecare zi.”
Vedem dinamica din cadrul familiei, felul în care interacționează unii cu alții, iar copiii care vor citi cartea vor avea parte de frumoase exemple în acest sens.
”După montarea soneriei, tata ne-a îngrămădit în microbuz și am pornit spre biserică. Am intrat în biserică și ne-am așezat pe rândurile din mijloc. Tata spune că, dacă ne așezăm în mijloc, ne este mai ușor să trecem neobservați. Nu prea cred că este posibil.”
Cartea e scrisă pe capitole, fiecare capitol având trecută la început data și ora la care se petrece acțiunea. Perioada cuprinsă în carte este de o săptămână, și anume săptămâna în care la școala Curioasei le sunt predate elevilor, sistematic, instrumentele muzicale, pentru a ajuta fiecare copil sa-și aleagă un instrument la care să cânte sau să aleagă să cânte cu vocea, în corul școlii.
O însoțim pe Curioasa și luăm parte la lecții prin ochii ei, asistăm la interacțiunea cu colegii, cu învățătoarea, cu profesoara de muzică, cu coordonatoarea formației muzicale și coordonatorul orchestrei școlii.
Copiii vor afla și învăța astfel despre diferitele instrumente muzicale, în funcție de felul acestora: familia instrumentelor de suflat, făcute din lemn (flaut, clarinet, saxofon, fagot, corn, oboi), lista instrumentelor de percuție care se află în sala de clasă și la care copii sunt îndemnați să exerseze (tobe, cinel, trianglu, tamburină, timpan, xilofon, pian), instrumentele cu coarde (vioară, violă, violoncel, contrabas, harpă), instrumentele de suflat din alamă (trompetă, tubă, corn francez, trombon).
Fiecare categorie e foarte bine evidențiată, într-o imagine distinctă, pentru a fi ușor de reținut. Sunteți curioși ce va alege Curioasa?
”Domnul Bumble și domnișoara Brown au terminat de explicat instrumentele. Cu toții am avut șansa de a încerca unul.
– Curioaso, ai vrea să încerci tuba?
Chiar voiam să încerc tuba. (…)
Zâmbește puțin înainte de a pune muștiucul la gură, a spus domnișoara Brown. Și scoate un mic zumzăit când sufli.”
Mi-au atras atenția în mod deosebit notele de subsol din carte, cu explicații naive, dar foarte corecte, date de Curioasă acolo unde a simțit nevoia de precizări în plus.
De exemplu:
”Gălăgia este un sunet neplăcut. Oamenii de știință consideră că gălăgia este ca un fond sonor neplăcut. Nu permite transmiterea semnalului pe care încerci să îl auzi. În acest caz, încercam să aud vocea mamei (semnalul) și nu voiam să aud vorbele fraților și surorilor mele (gălăgia).”
La sfârșitul cărții se află un glosar foarte util, cu explicația termenilor mai deosebiți pentru copii, întâlniți în carte (de ex. ”ambușură”).
Aș introduce această serie de cărți în bibliografia claselor primare, sau în cadrul cluburilor de lectură pentru copii. La finalul cărții sunt câteva întrebări foarte bine puse ca temă de dezbatere după lectură.
Mi-a plăcut cartea și în general ideea acestei serii de cărți, fiecare din ele făcând referire la o materie anume (în cazul de față muzica), și o recomand atât copiilor, cât și învățătorilor și părinților cu copii în clasele primare, o consider ca fiind foarte instructivă și educativă.
10 Comments
Carolina Bianca
Oli, mi-ai stârnit curiozitatea cu aceasta carte. Le consider foarte utile și acasă și la școală. Felicitări!
Oli
Mulțumesc! E și instructiva, și frumoasă!
Mirela Barbalata
Simpatică foc recenzia . Nu citesc cărți pentru copii dar cartea aceasta îmi place mult.
O carte potrivita pentru clasele primare, cum ai subliniat și tu.
Oli
Mulțumesc! E scrisă intr-un stil delicios, mi-a plăcut mult, iar pe copii îi va încânta, cu siguranță.
anasylvi
Foarte frumoasa si educativa! Si mie mi se pare o idee buna acest mod de a aborda un subiect intr-o carte pentru copii!
Oli
Exact, este o adevărată lectie „predată” intr-un mod accesibil și ușor de reținut!
Tyna
Încântătoare recenzie! Felicitări! ❤ Mi-a adus zâmbetul pe buze și mi-a înseninat ziua!
Oli
Mulțumesc! Mă bucur, și eu am citit-o zâmbind.
Geo
Pare o carte frumușică pentru copii. Bravo, Oli!
Oli
Multumesc. Geo! E foarte frumos scrisa, iar prezentarea grafica e de exceptie! E pentru scolari, intr-adevar, dar si mie mi-a facut marte placere sa o citesc! E in acelasi timp o poveste si o minunata lectie privind instrumentele muzicale, pe intelesul celor mici.