Demoni de Laura Nureldin, Editura Herg Bennet – recenzie

32

Demoni

Laura Nureldin

Editura Herg Bennet

Teen Fiction
Nr.de pagini: 264
La împlinirea vârstei de 16 ani, Lisa Whelan primește un cadou care îi va schimba viața; acesta sosește într-o micuță cutie de catifea, însă cuprinde puterea unui întreg neam de vrăjitoare – strămoșii ei, de care nu aflase până atunci. Cel care o va iniția în arta vrăjitoriei este Yadiel, un demon enervant care și-a dedicat întreaga sa viață protejării familiei Lisei, chiar din vremurile în care s-au născut primele vrăjitoare Whelan, cu mii de ani în urmă. Totuși, noile puteri ale tinerei fete declanșează alte forțe, mult mai întunecate decât și-ar fi putut imagina vreodată…
Sunt autori cărora le recunoşti stilul încă din prima frază. Nu contează ce citeşti de la ei; fie că e vorba de un fragment din romanele lor sau o simplă frază scrisă pe facebook, aceşti autor au exprimarea lor originală, ce te determina să îi recunoşti imediat. Laura Nureldin este unul dintre ei. Îi cunosc calitatea textului de la romanul ei de debut “Regii timpului”, iar la “Demoni” am observat o singură schimbare: acelaşi stil, dar îmbunătăţit. Fiecare scriitor avansează de la un roman la altul, iar Laura nu ne dezamăgeşte în această nouă apariţie fantasy.
Demonii ei o însoțiseră mereu. Nu ca s-o chinuie, ci mai degrabă ca să-i fie aproape. S-o țină de mână. Să-i ghideze pașii. Să o ridice atunci când simțea că se clatină.
Era ca și cum păzitorii ei ar fi fost îngeri căzuți.
Și totuși, nu avea nimic malefic. Oamenii o considerau una dintre cele mai bune și blânde persoane pe care le cunoșteau.
Poate că, la prima vedere, zăreau o scânteie din focul iadului în ochii ei, dar asta era tot.
Era cu adevărat o ființă bună. Și blândă. Dar, ca orice alt om, avea un secret. Al ei era acela că dansa cu diavolul. O făcuse mereu. Amândoi știau bine pașii și păstrau ritmul.
Până într-o zi.
Povestea începe cu o zi înainte ca eroina noastră, Lisa, să facă şaisprezece ani. Din primele rânduri aflăm că aceasta adoră marea şi o numeşte prietena ei chiar dacă cu un an în urmă această “prietenă” i-a luat ambii părinţi, aceştia înecându-se în urmă unei furtuni, când se aflau la bordul unui feribot. În urma acestui accident nefericit Lisa a rămas în grija mătuşii Annie, care se stabileşte în California pentru a avea grijă de ea. Lisa mi s-a părut un ”paradox” destul de interesant şi nu m-a dezamăgit pe parcurs. Nu ştiu câţi dintre noi am putea iubi marea după ce ne-am pierde părinţii în adâncurile ei. Lisa îşi demonstrează blândeţea şi bunătatea încă din primele rânduri.
Cu ocazia împlinirii vârstei de şaisprezece ani, Lisa primeşte cadou de la mătuşa ei o casetă mică de bijuterii, în forma unei stele cu cinci colţuri, îmbrăcată în catifea aurie. Înăuntrul acesteia se află o stea de argint cu cinci colţuri, a cărei formă se potrivea perfect cu caseta. Annie îi spune că pandativul este o moştenire de familie care se transmite mai departe primei fete din fiecare generaţie, atunci când aceasta împlinea şaisprezece ani. Pandativul este o pentagramă, fiecare colţ are gravat pe el nişte simboluri a căror semnificaţie o va afla în curând Lisa. Fiecare simbol i se arată fetei într-un vis, ca un fel de previziune, a două zi întâmplându-se ceva care pune unul dintre colţuri în evidenţă.
Primul element care îi apare este apa, visând că merge pe fundul apei fără a se îneca, iar acest lucru se concretizează în realitate, când a doua zi intră în apă şi constată că poate să respire.
Al doilea element care îi apare în vis este focul, materializându-se şi el în realiate a doua zi când la petrecerea ei, bunul ei prieten Jon vrea să lanseze focuri de artificii şi nu reuşeşte decât să îşi dea foc la păr, Lisa fiind cea care, cu puterea pentagramei, stinge focul din capul lui Jon. De fiecare dată când foloseşte câte un simbol al pentagramei ochii ei capătă o strălucire aparte ca şi cum ar avea foc în ei.
Următorul element care apare este aerul, ea visând că se lupta cu o tornadă. Încercând să îşi salveze mătuşa, Lisa vrea să o sune pe aceasta, dar la capătul celălalt al firului îi răspunde o voce de bărbat care îi spune că doar ea poate opri tornada, lucru pe care îl şi face poruncindu-i tornadei să se risipească. A doua zi după acest vis, Lisa experimentează şi simbolul aerului, văzând că poate mişca frunzele şi direcţia aerului folosindu-se de mâini!
Următorul element pe care îl visează este pământul, aflându-se undeva sub pământ şi vocea din visul anterior îşi face simţită prezenţa spunându-i că trebuie să îşi adune puterile şi să împingă pământul de desupra ei, lucru pe care Lisa îl face, dar îi pune foarte multe întrebări vocii ce-i răsună în cap. Vocea îi spune că va afla toate lucrurile la timpul potrivit, că încă nu este pregătită, dar în curând va fi, şi el o va însoţi la fiecare pas aşa cum a făcut-o mereu.
“Te cunosc de dinainte de a te naşte, Lisa. Eşti făcută din visele mele, dacă pot spune aşa. De când ai deschis ochii pentru prima dată, şi chiar înainte de asta, am fost acolo, Lângă tine. În urmă ta. În tine”
La următoarea lor întâlnire când vocea o mai pune să îşi încerce puteriile, Lisa îi solicită informaţii despre ea: cine este, sau ce ar trebui să fie?
“Cea mai puternică vrăjitoare din neamul tău.”
Vocea din capul ei îi va dezvălui anumite lucruri despre pentagramă, despre cine a purtat-o şi cum se transmite mai departe.
Lisa se hotărăşte să îi povestească lui Jon despre puterile pe care le are şi despre vocea din capul ei. Cei doi decid să o roage pe Annie să îi ducă la New York pe motiv că Lisei îi este dor de casa bunici, având scopul de a căuta mai multe informaţii legate de pentagramă. Acolo găseşte cartea familiei care s-a transmis din generaţie în generaţie, din aceasta aflând că vocea pe care o aude în minte are un nume, Yadiel – un demon creat în Ceruri, dar care în momentul când nu i-a mai convenit situaţia de Sus a căzut.
Yadiel este prezent în mintea ei în permanență şi comunica cu ea, dându-i din ce în ce mai multe explicaţii despre pentagramă, familia ei, vrăjitoarele din neam. Va afla că pentagrama a fost făcută de o strămoaşa de-a ei în Salem la indicaţiile lui Yadiel, pentru a împiedica răul să devină realitate. Această strămoaşă, Jane, nu a purtat-o şi a fost ucisă cu pietre, oamenii din Salem fiind siguri că este vrăjitoare şi aduce numai necazuri. În acel moment pentagrama a ajuns la faţa lui Jane, Isabel, exact când împlinea vârsta de 16 ani şi de atunci a rămas ca prima fată din generaţie la împlinirea vârstei de 16 ani să primească pentagrama. În New York Lisa va afla că cineva îi doreşte moartea şi va avea prima ei confruntare cu Răul.
“- Yadiel?
-Da?
– Cu ce ne luptăm, de fapt? Cine sunt “ei”?
– De fapt, nu sunt “ei”. Ci “el”, format din ei toţi
-Ok, fie. Ce sau cine este : “el”? Urmă o tăcere lungă
– Răul, micuto. Te luptai cu Răul.”
După confruntarea cu Răul, relaţia dintre ea şi Yadiel se schimbă. Începe să îl viseze, cum el o ţine strâns în braţe, cum îi sărută fruntea, cum îi împrumută din focul lui făcând-o mai puternică… din acel moment Lisa a ştiut că niciodată nu va mai fi singură!
Întoarsă în California, Lisa află de la Yadiel că prima vrăjitoare s-a născut în Egiptul Antic, într-o noapte senină cu lună plină şi o cometă, ea primind numele de Meissa, dar mai multe despre aceasta vă las pe voi să descoperiţi citind cartea.
După detaliile primite de la Yadiel despre prima vrăjitoare, Lisa îl întreabă cum de este cea mai puternică din neam:
“ –Şi tu te-ai născut sub luna plină. O cometă a trecut şi în noaptea naşterii tale. Eşti încărcată cu aceeaşi energie pură pe care a primit-o Meissa cu mii de ani în urmă. Înmulţeşte asta cu toată puterea lăsată în tine de înaintaşele tale”
Lisa va mai avea două confruntări cu Răul până la confruntarea finală. În prima dintre ele îşi salvează mătuşa care era pe punctual să explodeze cu tot cu maşina în care se aflau amândouă, iar în a doua confruntare îl salvează pe prietenul ei Jon de la înec. Yadiel îi spune că Răul va încerca să distrugă ce iubeşte ea mai mult, dacă pe ea nu o poate distruge.
Dacă la începutul cărţii prezenţa lui Yadiel o enerva pe Lisa şi nu îl putea suporta, cu timpul se ataşează de demon şi ajunge să îl iubească, dându-şi seama de acest sentiment când prietenul ei Jon îi declară iubire. În acel moment Lisa realizează că sentimentele ei pentru Yadiel sunt foarte puternice. Fiecare moment important din viaţa Lisei este anterior unui vis. La fel se va întâmplă şi de data aceasta, când Yadiel îi declară sentimentele, se căsătoresc în vis, dar la trezire fata găseşte ceva care o face să fie sigură că nu a fost doar un vis… că ea într-adevăr este soţia lui Yadiel!
“-Lesath Wahala, eşti perechea mea. Jumătatea mea, oglinda mea, alter ego-ul meu. Iar eu sunt toate aceste lucruri pentru tine. Am aşteptat o eternitate să fii desăvârşită! Te-am plămădit din cioburi de materie, de energie, de visuri. Da, eu te-am visat spre fiinţă. Cum aş putea să nu te iubesc? Tu eşti din mine!”
Despre al cincilea element al pentagramei vă las pe voi să descoperiţi. Pot să vă mai spun că ultima parte a cărţi este foarte emoţionantă, contopirea dintre Lisa şi Yadiel atinge apogeul şi fiecare va primi darul celuilalt.
“ Eu voi fi ca tine, iar tu vei şi ca mine. Eu voi capăta formă .Tu vei căpăta nemurirea”
În ultimul capitol al cărţii Lisa îşi pune încă o dată puterile în evidenţă, demonstrându-ne încă o dată, dacă mai era necesar, că este o vrăjitoare foarte puternică.
“-Sunt Lesath Wahala. Sunt armă.”
O carte excelentă pe care atunci când începi să o citești nu o mai poţi lăsa din mână până la sfârşit, iar când se termină îţi pare rău că s-a terminat! Cartea este plină de dialoguri amuzante, de replici spumoase. Dacă Lisa este plină de energie şi mereu cu o mie de întrebări şi foarte vulcanică, Yadiel este demonul liniştit, mereu cu răbdare, cu calm care niciodată nu îşi pierde firea. Chiar dacă Lisa îl face în toate felurile posibile el o alintă cu “micuțo” şi îi arată iubire din clipa în care s-a născut.
Este o carte care se citeşte uşor, care creează dependenţă.
Povestea de dragoste nu a fost una descrisă în amănunt, dar citind cartea şi văzând cât de uşor înaintează Yadiel către inima Lisei, ai impresia că ai citit cea mai frumoasă poveste de dragoste. Şi să nu uităm, că, pentru ceva timp, Yadiel nu avea formă umană. El a prins formă umană doar după contopirea lor. Dar grija lui de a o săruta pe creştet în fiecare seară, sau ea simţindu-l în jurul ei dimineaţă la trezire, mi-a lăsat un zâmbet pe faţă! Iubire există şi între un demon şi o vrăjitoare.
Degetelele mari în aer: Notă 10 pentru copertă, nici nu cred că mai e nevoie să spunem ceva în plus.
Pot să va spun că această carte merită un 10+ şi sunt tare curioasă dacă autoarea îi va face continuare sau lasă continuarea în capul nostru. O carte excepţională pe care o recomand cu tot dragul!
Cartea Demoni poate fi comandată de pe site-ul Editurii Herg Benet.

About Author

32 de comentarii

  1. Foarte incitanta recenzie, alerta si plină de neprevăzut. Felicitări, Caro, ai transmis cât de mult ți-a plăcut! Abia aștept sa citesc si eu cartea asta!

  2. Corina Cindea on

    Felicitari pentru recenzie, Caro! Ai reusit sa imi transmiti cat de mult ti-a placut si m-ai facut sa mai adaug o carte pe lista e dorinte.

  3. Felicitări Caro și mulțumesc de recomandare! Chiar eram curioasă în privința acestei cărți.
    Frumoasă recenzie, și foarte tentantă!

  4. Felicitări pentru recenzia extraordinară! <3 Mă tentezi foarte tare cu ea… sună extrem de bine. Am trecut pe lista de dorințe.

  5. Caro, pana si tu esti demonica 😀 Stii deja ca iti asteptam pararea, cu toate ca eram din start pornita sa pun cartea in wishlist. Dar… dupa ce ti-am citit recenzia, imi vine sa dau din colt in colt pentru ca vreau cartea acum. urgent!
    Te felicit pentru cele scrise!

  6. De parca nu aveam deja o imensa lista de carti pe care trebuie sa le cumpar. Of!
    Dar incep prin a te felicita pe tine, draga mea prietena, pentru o noua recenzie. A doua bifata pe lista si deja de vede evolutia. Recenzia asta ma tenteaza al nabii de mult si ai subliniat exact punctele forte ce te ispitesc si nu iti dai voie sa inchizi pagina si sa nu cumperi cartea.
    De-abia astept sa iti urmaresc evolutia si, fie-ti mila de noi, nu ne mai ispiti in asa hal. :))
    Te pup si te iubesc mult, nebuna mea!

Lasă un răspuns