Dispariția statuii din parc – seria Melania Lupu de Rodica Ojog-Brașoveanu, Editura Nemira – recenzie
Dispariția statuii din parc
Rodica Ojog-Brașoveanu
Editura Nemira
Colecția Suspans
Seria Melania Lupu
Nr. pagini: 336
An apariție: 2019
Rodica Ojog-Brașoveanu (28 august 1939, București – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane polițiste din România. A urmat primele clase la școală „Maison de Francais” și și-a continuat studiile la liceul „Domniță Ileana” (astăzi Liceul „Eminescu”). A început apoi cursurile Facultății de Drept din București, dar, după doi ani, în 1956, a fost exmatriculată pe motive politice. După un an de muncă necalificată la fabrică de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de dată această la Iași. După finalizarea studiilor a început să profeseze avocatura. În 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul român polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a scris la insistență soțului ei, actorul Cosma Brașoveanu, și l-a publicat în 1971. După șapte ani de practică a renunțat la avocatură și s-a dedicat în întregime scrisului. Până în 1999, a publicat 35 de române, în majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic. Este considerată, în mod unanim, marea doamna a literaturii polițiste românești.
Seria Melania Lupu
1. Cianură pentru un surâs – recenzie
2. Bună seara, Melania!
3. 320 de pisici negre – recenzie
4. Anonima de miercuri – recenzie
5. Dispariția statuii din parc
6. O toaletă a la Liz Taylor – recenzie
O nouă enigmă trebuie dezlegată de maiorul Minerva Tutovan, cu ajutorul neprețuit al deja faimoasei Melania Lupu – coșmarul maiorului Cristescu vreme de zece ani.
Sub pălăria ei de personaj vetust, Melania ascunde o minte și apetituri de gangster. Dispariția enigmatică a unei statui dintr-un mic parc al Bucureștiului îi trezește interesul, iar misterul se adâncește când află că ea nu era doar un bust, ci și o fostă cutie poștală, folosită de spioni germani în Al Doilea Război Mondial.
Cum va rezolva insolitul trio cazul?
Fără îndoială, seria Melania Lupu de Rodica Ojog-Brașoveanu este și va rămâne o serie polițistă de referință în literatura noastră, fapt care se confirmă și în acest al cincilea volum – Dispariția statuii din parc.
Autoarea reușește să schițeze din nou capitala României ca pe un spațiu misterios, cu clădiri vechi care ascund secrete, locuri pitorești, dar și oameni de tot felul, care au scopuri și interese numai de ei știute.
Bineînțeles, printre protagoniștii de marcă îi avem și de această dată pe Melania Lupu și pe maiorul Cristescu. Lor li se adaugă o serie de personaje cu sare și piper, așa cum obișnuiește să aducă autoarea în fiecare roman. Printre ele se remarcă Minerva Tutovan, un personaj foarte interesant, care este eroina unei alte serii polițiste, semnate de autoare. În acest volum, Rodica Ojog-Brașoveanu alege să aducă la un loc pe acești protagoniști, fiecare cu personalitatea lui, rezultând un adevărat cocteil de umor de situație.
Intriga o constituie chiar evenimentul menționat în titlu: dintr-un părculeț bucureștean dispare o statuie, peste noapte. Întâi dispare bustul personalității respective, un medic din secolul al nouăsprezecelea, apoi soclul statuii.
Minerva Tutovan, maior la Ministerul de Interne, este desemnată să se ocupe de caz. Aceasta este de formație profesoară de matematică, o persoană dintr-o bucată, care se mândrește cu logica acțiunilor sale, de la care nu se abate în cercetările pe care le întreprinde. Ea obișnuiește să își chinuie asistenții cu fel de fel de probleme de perspicacitate, dar are o minte foarte cercetătoare, care o ajută să descâlcească cazuri dificile.
Pe fir intră Melania Lupu, care pretinde că statuia dispărută îl înfățișa pe un unchi, căruia îi purta o reală considerație. Se va dovedi ulterior că acesta este un pretext, dar bătrânica îl atrage astfel și pe maiorul Cristescu în acțiune.
Aparent, misterul care trebuie dezlegat are legătură cu locatarii clădirilor din jurul micului scuar unde fusese amplasată statuia. Investigatorii pe de o parte, iar Melania Lupu, pe de alta, încearcă în paralel să afle ce anume s-a întâmplat și mai ales, care este mobilul din spatele acestei neobișnuite dispariții.
Rând pe rând, suspecții intră în scenă:
Dinu Candian – medic, în jurul vârstei de 45 de ani, un om cu gusturi bune, cu o situație financiară stabilă, locuind într-un imobil de lângă parc împreună cu tânăra sa soție, Liana și fiul lor în vârstă de patru ani, Codruț;
Liana Candian – soția cu douăzeci de ani mai tânără a lui Dinu, o femeie de o frumusețe eterică, cu preocupări superficiale;
Emilia Oprea – o femeie fatală, iubitoare de viață bună și bărbați periculoși, prietenă cu Liana;
Mara Varlam – o profesoară de limba germană, rafinată și corectă, puțin naivă în dragoste;
Bebe Bădescu – un soi de playboy dâmbovițean;
Marta Bădescu – mama lui Bebe, dădaca micului Codruț;
Gogu Manoliu – medic, coleg de muncă cu Dinu Candian, îndrăgostit de Mara;
Voicu Dumitriu, zis și Ciocolată – un inginer extrem de franc, din anturajul celor de mai sus.
Pe lângă cei din imobilul de lângă parc, mai apare un personaj enigmatic, Grig Leopold, care se folosește de cei mai ambițioși pentru a găsi ceea ce pare a fi o avere de pe vremea războiului. Autoarea plusează cu o altă clădire amplasată lângă parc, în stil maur, aparent părăsită. Acolo s-ar putea afla cheia acestor enigme.
Ce legătură există între toți aceștia și misterioasa statuie, veți descoperi în paginile cărții. Melania, ca și în volumul anterior, lasă lumina reflectoarelor pe toți ceilalți protagoniști, iar momentele în care apare ea le-am savurat cu dublu entuziasm. De observat întâlnirea dintre ea și Minerva Tutovan, două femei foarte diferite între ele, dar cu o inteligență remarcabilă. E de așteptat să se lase cu scântei.
Recomand romanul atât iubitorilor de romane polițiste, cât și celor care apreciază un scris bine nuanțat, cu note estetice frumos inserate în mijlocul acțiunii.
Citat:
Câteva clipe se măsurară în tăcere. Gândurile emise în același timp li se tangentară undeva, în eter.
„Deci asta e zâna lui Cristescu! Da, incontestabil are un gen singular. Pare desprinsă din romanele victoriene, miroase a cuferele rămase în pod de la străbunica, dar, interesant, nu și a naftalină. Aparent, e mai fragilă decât o floare presată și speculează la maximum amănuntul, transformându-l într-un scut. O persoană redutabilă ținând seama de antecedente, dacă ai de-a face cu sentimentali cum e Cristescu, în stare să lăcrimeze și azi când ascultă În serile din luna mai…”
Melania păstra același zâmbet ușor tâmp:
„Presimțirile nu te înșală niciodată, fetițo. Trebuie să fii prudență, căci doamna asta, care dacă și-ar lăsa mustață ar căpăta o expresie mai îmbietoare, este tot atât de aspră cât o foaie de glaspapir și nu te iubește. Nu, draga mea, nu te iubește deloc…”
10 Comments
Oli
Intr-adevar o serie de referinta in literatura noastra politista! O recenzie foarte frumos construita, in ton cu cartea, felicitari Ana!
anasylvi
Multumesc, ma bucur ca iti place!
Daniela Balan
O autoare care îmi place foarte mult ,am citit câteva cărți scrise de ea ! O carte superbă și o recenzie pe măsură, felicitări ❤️
anasylvi
Multumesc mult, Daniela!
Geo
Îmi place recenzia! Seria asta chiar pare interesantă. Mulțumesc pentru recomandare. Felicitări! ❤️
anasylvi
Este, sunt convinsa ca ar fi chiar pe placul tau! Multumesc!
Mirela Barbălată
Mulțumesc, Ana pentru recomandare!
Până voi reuşi sa îmi iau cărtile din această serie, mă delectez cu recenziile tale .
Felicitări!
anasylvi
Multumesc si te invit cu drag la lectura!
Tyna
Foarte frumoasă recenzia! M-ai tentat maxim cu această serie! Abia aștept să o citesc și eu. Îmi place mult cum scrie Rodica Ojog Brașoveanu. Mulțumesc pentru recomandare!
anasylvi
Cu multa placere, Tyna!