Dragobete – origini, tradiții și superstiții
Dragobete
Origini
Etimologia cuvântului ”Dragobete” a fost dezbătută de etnologi și filologi, propunându-se diferite explicații pentru originea sa.
O variantă ar fi proveniența din derivarea cuvântului „drag”( de origine slavă) .
Conform altor păreri, majoritatea denumirilor ei provin de la sărbătoarea religioasă „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, care se celebrează pe 23 februarie, sărbătoare care în slavă se numește Glavo-Obretenia. Românii au adaptat-o, apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”), până când s-a impus în unele zone din sudul și sud-estul României ca ”Dragobete”.
Numele de Dragobete se asociază cu un personaj din mitologia tradițională românească, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
O legendă din Oltenia spune că „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia…o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor”. E prezentat ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul dragostei.
Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară. Dragobetele mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.
Tradiții și superstiții
– De Dragobete, fetele și băieții se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămâioase, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste. Apoi fetele porneau în goană spre sat, urmărite de băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an. De aici și zicala „Dragobetele sărută fetele!”
– Flăcăii obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați de cruce.
– Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete.
– De Dragobete, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodata, se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.
– În unele zone ale tării, în ajunul zile de Dragobete, fetele tinere, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credința că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevarată (la fel cum se obișnuiește și în noaptea de Bobotează).
– De Dragobete, bărbații trebuie să se afle în relații cordiale cu persoanele de sex feminin, nu au voie sa necăjească femeile și nici să se certe, căci astfel îi asteptă o primavară cu ghinion și un an neprielnic.
– Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducatoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma.
– Atât baieții, cât și fetele trebuie să fie veseli de Dragobete pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul ântregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute de Dragobete.
– În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă, de Dragobete, zăpada rămasă pe alocuri, cunoscută drept “zăpada zânelor”. Era considerată ca având proprietăți magice în descântecele de iubire și în ritualurile de înfrumusețare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele își clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase și atrăgătoare ca și zânele.
– În anumite sate ale Romaniei, din pământ se scot, de Dragobete, rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.
– Lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodariei nu sunt permise de Dragobete. În schimb, curățenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor și prospețime. O superstiție interzice sacrificarea animalelor în aceasta zi.
– Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă şi păsărilor. După credința populară, aceasta este ziua în care toate păsările și animalele se împerechează. Se crede că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.
Dragobete este o sărbătoare strâns legată de de renașterea naturii. În această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se pun în acord cu natura. O sărbătoare a renașterii și a iubirii. La mulți ani plini de iubire, de Dragobete! Dragobetele sărută fetele!
33 Comments
Catalina Dumbrava
Ooooo, multumim pentru tot! Atatea informatii de care habar nu aveam. Avem traditii frumoase.
Oli
Cu mare drag! Intr-adevar, avem traditii foarte frumoase, nici eu nu stiam de unele din ele pana acum…
Luiza
Ce de chestii noi!O sa incerc sa punctez cat mai multe casute din lista
Oli
Si eu am punctat deja cateva!
Geo
Sunt atatea chestii interesante!!! E valabil si pentru fetele maritate???
Oli
Geo, sunt unele dintre obiceiuri valabile si pentru noi, cele maritate. Trebuie sa fim vesele in aceasta zi, sa nu cumva sa plangem, sa ne sarutam cu perechea noastra, iar ei, barbatii, NU au voie sa ne supere!
Daniela Cusa
Hai sa sarbatorim si romaneste. Nu numai „americaneste”. :))
Mi-a placut articolul. Multumim!
Oli
Asa zic si eu! E frumos sa sarbatorim si in stilul nostru romanesc!
Denisa Alina
Un articol foarte frumos .. Felicitari chiar nu stiam de aceste traditii …
Oli
Ma bucur sa le fac cunoscute, sunt obiceiuri frumoase!
Dana Petraru
Foarte frumos articol…recunosc faptul ca multe din aceste obiceiuri nu le stiam…
Oli
Nici eu nu le stiam Dana, pe multe din ele, acum le-am aflat si eu, e frumos sa respectam si traditiile noastre…
Mara
Foarte interesant si totodata util. Imprumutam atatea traditii si obiceiuri straine in timp ce le uitam pe ale noastre. Eu sunt pro interculturalitate dar consider ca ar trebui deasemenea sa ne cunoastem si sa ne celebram propriile datini. Un articol superb. Felicitari!
sacadat2016
perfect de acord
Oli
Laura, idem, perfect de acord!
Oli
Multumesc Mara, ma bucur ca iti place articolul, si eu sunt de aceeasi parere, ca trebuie sa ne cunoastem traditiile si obiceiurile! Ar fi frumos sa se pastreze cat mai multe dintre ele!
Audrey
Un articol foarte frumos.
Balan Daniela
foarte frumos si interesant articolul
Oli
Multumesc!
Mirela Nenciu
Deci:nu am voie sa plang,nu trebuie sa fiu suparata,sarutari…..hai ca imi placesuper articol,Oli!
Oli
Asa, azi trebuie sa fie totul cu drag, iubire si voie buna!!! Si nu doar azi, bineinteles…
ancasicartile
Ce articol frumos!
Oli
Multumesc!
Barbalata Mirela
Frumos articolul, Oli! Deci azi trebuie sa am parte de multe sarutari . Eee, le am primit de dimineata dar cum ajung acasa ii spun sotului ca mai vreau , ca nu trebuie sa ma supere… deci azi el va sta in bucatarie la gatit
La multi ani fetelor! Sa fiti iubite, sa iubiti, sa zambiti, sa fiti frumoase in interior si la exterior.
Pupici si din partea mea!
Oli
Multumesc! La multi ani si pupici!
Luiza
Azi am fost vesela, am sarutat si am vazut si doi porumbei care isi faceau curte, deci anul promite mult
Oli
Super! Minunat așa! !!
Luiza
Da, anul a inceput bine si semnele sunt promitatoare in continuare
Oli
Cred și eu, ești o mămică împlinită și fericită! !! Să fii iubită!
Catalina Dumbrava
Am recitit cu drag articolul, frumos!
Oli
Mulțumesc!
Mariam Oana
Un articol minunat și extrem de util, mulțumesc! În noianul acesta de sărbători împrumutate, este bine să aflăm mai multe și despre ale noastre. Chiar ieri mă întrebau niște fetițe din vecini ce înseamnă Dragobete, pentru că nu știau… O să le dau articolul spre citire.
Oli
Mulțumesc mult de apreciere, Oana! Mă bucur din suflet că e binevenit!