Enciclopedia spiridușilor de Heather Fawcett, Editura Nemira – recenzie

Enciclopedia spiridușilor de Heather Fawcett poate fi comandată de pe Libris.

Enciclopedia spiridușilor de Heather Fawcett este o lectură perfectă de iarnă, confortabilă și fermecătoare, o fantezie minunată cu romantism în doze mici și dulci, atmosferă încântătoare, umor delicios și personaje ușor de îndrăgit.

Protagonista cărții, tânăra Emily Wilde este profesoară la Cambridge, specializată în studiul spiridușilor. De fapt, când o întâlnim, Emily lucrează la cel mai recent și amplu proiect al ei, prima enciclopedie a spiridușilor. Sunt multe de iubit la Emily ca personaj. Este o adevărată cercetătoare academică, o femeie de știință, dar complexitatea vieții sociale o depășește, iar ea se chinuie când trebuie să interacționeze cu alți oameni și, deși se străduiește, face cum face și gafează la greu! Ador genul ăsta de personaj!

Cartea este foarte frumos scrisă, în stil epistolar, intim, cu multe note de subsol – care adaugă atmosferă și ”credibilitate” poveștii -, multe istorii și câteva întorsături de situație surprinzătoare.

Emily a călătorit în toată lumea studiind ființe magice ale diferitelor culturi și legendele și tradițiile care le înconjoară. Îi mai rămăsese o destinație promițătoare pentru studiul spiridușilor-curteni, cel mai greu de găsit -, un sat îndepărtat dintr-o țară scandinavă: Ljosland. Facem cunoștință cu Emily atunci când sosește aici, împreună cu tovarășul ei de încredere, Shadow, câinele ei bătrân și foarte blând, în ciuda staturii lui impresionante. Mi-a plăcut ideea cu plecarea în marele necunoscut pentru a-și finaliza cercetarea.

Călătorind des în locuri îndepărtate, Emily nu este surprinsă prea tare de viața dură și izolată a micii așezări nordice. Cu toate acestea, nu se aștepta că va fi atât de ”rustic” încât va trebui să-și taie singură lemnele pentru a se putea încălzi și că se va teme să nu moară de foame pe-acolo. Știți filmele acelea în care protagoniștii ajung într-o cabană atât de mizeră, sărăcăcioasă și neprimitoare, încât e de-a dreptul înfricoșătoare și de neînchipuit ideea că trebuie să locuiască acolo? Ei bine, de așa ceva are parte protagonista noastră când deschide ușa locuinței închiriate pentru perioada șederii ei în acea sălbăticie.

Însă nici nu se instalase bine – e mult spus că se instalase – când  Emily primește o scrisoare de la unul dintre colegii ei de la Cambridge, rivalul ei academic, Wendell Bambleby – dar, de fapt, singurul ei prieten, deși reușește să o scoată din sărite de multe ori cu felul lui de a fi dezinvolt și aparent nepăsător -, în care o informează că intenționează să i se alăture în Nord. Nu poate vorbi serios!? Emily lucrează cel mai bine singură.

Din păcate, sosind la fel de neașteptat ca și scrisoarea sus-amintită, iată-l! Wendell Bambleby în persoană, în cabana ei, împreună cu doi studenți însoțitori pe post de ajutoare. Care însă nu vor rezista prea mult pe-acolo….

Zilele trec, iar noi suntem martorii interacțiunii dintre cei doi, Emily și Wendell, precum și a interacțiunii lor cu sătenii, aflând pe parcurs și straniile povești ale acestora din urmă. Totodată, cercetările lui Emily progresează, însă ea începe să bănuiască că Bambleby știe mult mai multe despre ființele magice decât lasă să se vadă…

Acțiunea se precipită, iar aventurile de care are parte Emily pe măsură ce află din ce în ce mai multe despre viața Celor Ascunși și pătrunde pe tărâmul acestora ne țin cu sufletul la gură. Emily este pragmatică și neînfricată, dar viața ei va fi în pericol de mai multe ori pe parcursul acestei povești. Totuși, ea pare să facă față cu bine tuturor provocărilor! Cu ceva ajutor, ce-i drept!

În cele din urmă, va fi cercetarea lui Emily un succes? Și, cel mai important, va descoperi ea misterul purtărilor lui Wendell?

Vorbind de Wendell, acesta e un personaj foarte simpatic, extrem de atrăgător, distractiv și nonșalant. Un tip fermecător, dăruit cu o ușurință naturală de a interacționa și a-i fermeca pe cei din jur, spre deosebire de Emily.

Mi-a plăcut genul lor de relație dragoste-ură. Toată dragostea din partea lui, puțin mai puțin din a ei. Nu aș spune ură, ci mai degrabă neîncredere, dar cu siguranță Emily și-a dat ochii peste cap de mai multe ori.

Mi-a plăcut foarte mult decorul rece și steril, atmosfera hibernală ca fundal pentru tărâmurile magice ale spiridușilor.

Cred că acesta este un început minunat pentru o serie. M-am atașat de personaje și aștept cu nerăbdare să descopăr ce aventuri îi așteaptă în volumul următor!

Am citit cu plăcere această carte și o recomand cu drag fanilor cărților fantasy și poveștilor care implică creaturi magice!