Delicatese Literare
Recenzii

Fata de hârtie de Guillaume Musso, Editura ALL – recenzie

Fata de hârtie

Guillaume Musso

Editura All

Nr. pagini: 334

Traducere din limba franceză și note: Liliana Urian

Titlu original: La fille de papier

Tom Boyd este un scriitor celebru, aflat în pană de inspiraţie. Billie este o tânăra frumoasă şi rebelă, cu un simt al umorului neobişnuit. Dar mai e un amănunt: Billie este chiar eroina romanelor lui Tom. Într-o noapte, când el se află pe buza prăpastiei, ea prinde viaţă. Şi îi aduce o veste tulburătoare: dacă el nu mai scrie, ea va muri. Astfel începe o călătorie halucinantă, în care Tom trebuie să-şi recapete inspiraţia, că să poată salva viaţa femeii de care tocmai se îndrăgosteşte. Explozivă şi plină de umor, cu accente de comedie romantică şi thriller, ”Fata de hârtie” sfidează orice scenariu previzibil.

Tom şi Billie vin din lumi diferite, dar care se hrănesc una din alta. Cine va învinge în acest joc dur al seducţiei: realitatea sau ficţiunea?

,,Un roman ca un spectacol de magie. O pendulare delicată că zborul unei păsări între real şi imaginar. Când ne aşteptăm mai puţin, scriitorul ne strigă din oglindă, ca să ne amintească un lucru esenţial: viaţă este un roman.”  Le Parisien

,,Cel mai bun roman al lui Guillaume Musso de până acum. O intrigă perfectă şi un final uluitor!” Le Figaro Litteraire

Pe măsură ce citeam, m-am trezit prinsă într-un vârtej amețitor, din care nu am ieșit până la ultimul rând al cărții. Am citit ”Fata de hârtie” pe nerăsuflate, devorând pagină după pagină, și am terminat-o având o stare de bine, fluturi în stomac și un mare zâmbet pe față!

Cartea nu este un fantasy, știam acest lucru de dinainte de a începe lectura, și știam că Musso este un maestru al suspansului și al răsturnărilor de situații incredibile și totuși, perfect credibile, așa că, pe măsură ce povestea își derula acțiunea, eram tot mai curioasă să descopăr ”realitatea” din spatele uluitoarelor întâmplări din carte. Cărțile lui Musso dau dependență, cine a citit una din ele, cu siguranță va dori să le citească pe toate! Autorul e genial, are un talent si o imaginație pentru a crea situații inedite în paginile sale, care m-au făcut să mă declar fan Musso!

Personajul principal al cărții este Tom Boyd, un scriitor celebru, aflat în pană de inspiraţie, într-o perioadă de declin a carierei și vieții sale personale.

La începutul cărții, sunt trecute în revistă câteva titluri și articole din ziare, din care aflăm despre fulminantul succes al  scriitorului Tom Boyd cu ”Trilogia îngerilor”, serie din care apăruseră primele două volume, în timp ce al treilea se afla în lucru. Tom s-a îndrăgostit de Aurore Valancourt, o frumoasă, talentată și nonconformistă pianistă, aflată și ea pe culmile succesului. Povestea lor de dragoste făcea deliciul presei, la fel cum a făcut și brusca lor despărțire, tocmai când erau pe punctul de a-și anunța logodna. Nestatornica Aurore a pus capăt relației lor, trecând fără regrete la următoarea cucerire, dar Tom a fost devastat emoțional, și-a pierdut cheful de viață odată cu inspirația, și existența lui a început să o ia pe o pantă descendentă, pe măsură ce se afunda în alcool și anxiolitice.

Nimeni nu putea să-l scoată din această stare, însă Milo și Carole, cei mai buni prieteni ai lui, refuzau să renunțe, neștiind ce motivație să-i mai dea pentru a-l scoate din această stare.

”Prietenii sunt îngerii care ne ridică atunci când aripile noastre nu mai reușesc să-și aducă aminte cum să zboare.” (Anonim)

Mi-a plăcut foarte mult prietenia celor trei – Tom, Carole și Milo. Crescuseră cu toții în condiții foarte grele, în familii dezorganizate sau abuzive, și răzbiseră avându-se alături unul pe celălalt.

Familiile lor – sau ce mai rămăsese din ele – locuiau în același imobil degradat din MacArthur Park, Spanish Harlemul Los Angeles-ului, loc de predilecție al dependenților de heroină și al reglărilor de conturi cu arme automate. Împărțiseră toți trei același chin, același decor de clădiri insalubre, de trotuare pline de gunoaie și de magazine cu obloane de fier sparte și mâzgălite cu grafitti.”

Carole era în prezent polițistă, iar Milo era agentul literar al lui Tom. Milo ținea din tot sufletul la Tom, și îl durea să-l vadă în ce hal ajunsese, însă mai era un motiv pentru care era obligatoriu ca Tom să termine ultimul volum al trilogiei: Milo investise toată averea lor într-un fond care dăduse faliment, și ajunseseră faliți! Dar nimic nu-l putea determina pe Tom să scrie…

Și cum necazurile vin tot timpul mai multe odată, ultimul tiraj al cărților sale, de 100.000 de exemplare, era ”defect”. Milo i-a adus un exemplar să-i arate cum, la pagina 266, textul se termină brusc, urmând doar pagini albe până la final.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Tom, alternând cu capitole scrise din perspectiva lui Milo.

Mi-au plăcut foarte mult citatele de la începutul fiecărui capitol, sunt foarte inspirate și bine alese.

Infernul există și știu acum că oroarea lui constă în faptul că nu e făcut decât din rămășițe de paradis.” (Alec Covin)

Însă viața lui Tom e pe cale să se schimbe radical, nici el nu bănuia cât de mult, odată cu o apariție complet neașteptată în livingul său: o tânără femeie, goală pușcă, ce părea că s-a ivit de nicăieri!

”- Sunt eu, Billie! Zise ea ca o evidență (…)

– Nu cunosc nici o Billie, am răspuns…

– Billie Donelly, preciză, pândindu-mi reacția.”

Reacția lui uluită nu întârzie să apară: Billie Donelly era un personaj secundar din romanele sale, infirmieră într-un spital din Boston, și într-adevăr, ca înfățișare, fata îi semăna, dar asta era ceva prea de tot!

Iar explicația pe care i-o dă e halucinantă: îi spune că e chiar personajul său din carte, care a căzut …din carte!

Se ridică și îmi aduse exemplarul pe care îl deschise la pagina 266. Pentru a doua oară în ziua aceea, am citit pasajul în care povestea se oprea brusc:

”Billie își șterse ochii înnegriți de rimelul prelins.

– Te rog, Jack, nu pleca așa.

Dar bărbatul își pusese deja mantoul. Deschise ușa, fără să arunce vreo privire spre amanta lui.

– Te implor! strigă ea căzând ”

– Vezi, e scris negru pe alb: ”strigă ea căzând”. Și am căzut la tine-n casă.”

În fața unei asemenea situații incredibile, Tom se vede pus între fascinația de a crede că o asemenea poveste poate fi adevărată, și luciditatea care-i arăta contrariul. Dar femeia era în fața lui, în carne și oase, și știa amănunte despre personajul Billie care nu apăreau nici măcar în carte, ci doar în fișa personajului pe care Tom o avea salvată în calculator și la care nimeni nu avea acces.

Dialogurile dintre cei doi sunt savuroase, pline de un umor fin, iar interacțiunea și derularea întâlnirii lor e și mai și!!

În timp ce el se frământa, au apărut – un moment mai nepotrivit nici că puteau găsi – Milo și Carole, iar Tom încearcă să le spună ce i s-a întâmplat.

Cu detașare, și privită la rece, situația apărea astfel:

”Deci, dacă înțeleg bine, rezumă Milo, una dintre eroinele romanului tău a căzut dintr-o frază prost tipărită direct în casa ta. Cum era goală, s-a îmbrăcat cu o rochie aparținând ex-prietenei tale, apoi ți-a preparat pancakes cu banane la micul dejun. Ca să-i mulțumești, tu ai închis-o pe terasă și, în timp ce ascultai Miles Davis, ea și-a tăiat venele, mânjind cu sânge peste tot, după care și le-a lipit la loc cu Super Glue ”special pentru ceramică și porțelan”. Apoi ați fumat pipa păcii, jucând jocul adevărului în timpul căruia ea te-a numit obsedat sexual și tu pe ea ștoarfă, înainte de a pronunța o formulă magică pentru a dispărea fix în momentul în care noi sunam la ușă. Așa a fost?”

Privit astfel, totul părea complet aiurea, deși rezuma exact ceea ce se întâmplase.

Rezultatul? Cei doi prieteni ai săi l-au luat cu binișorul și au încercat să-l declare lipsit de discernământ și să-l interneze la psihiatrie o perioadă, spre binele lui. Înnebunit, Tom sare pe geam de la etajul al doilea al clinicii, căzând, spre norocul lui, pe capota unei mașini. Iar acolo, în parcare, era nimeni alta decât Billie, oferindu-se să-l ajute să fugă! Aveau și mașină la îndemână: superbul Bugatti al lui Milo.

În continuare, acțiunea va urma două fire principale, pe de o parte vom urmări cuplul Tom-Billie în periplul său, îi vom însoți în călătoria de-a lungul Mexicului, iar pe de altă parte vom fi martorii încercărilor lui Milo și Carole de a da de urma lui Tom, iar apoi, de a încerca să găsească ultimul exemplar din tirajul cărții acestuia. Fuseseră distruse 99.999 de exemplare defecte, rămăsese unul singur, cel pe care Milo i-l adusese lui Tom și acesta îl aruncase în coșul de gunoi.

De ce era atât de importantă găsirea acestui ultim exemplar? Ei bine, avea legătură cu Billie și povestea ei de personaj de roman, pe care Tom ajunsese s-o creadă, Billie aducându-i dovezi convingătoare în acest sens.

E foarte interesant de urmărit călătoria acestei cărți, trecând prin mâinile a mai multor deținători, a căror existență o schimbă în bine, și ale căror povești sunt inserate pe firul principal al acțiunii, îmbogățindu-l.

Totodată, din discuțiile și amintirile lui Tom, Carole și Milo aflăm episoade din copilăria și adolescența lor, de un dramatism extrem. Toți trei au depășit acea perioadă, dar nu au uitat nimic din tragicele întâmplări care i-au marcat.

Pe parcursul drumului lor, Carole face o înțelegere cu Tom: ea îl ajută să o recucerească pe Aurore, iar el continuă de scris ultimul volum al Trilogiei îngerilor.

Simțeam un gol în stomac. Un vid brusc și devorant, ca o lipsă. Normal, la urma urmei: nu trăisem ziua cea mai ciudată și mai nebunească din viața mea? În mai puțin de 24 de ore, îmi pierdusem averea, cea mai țicnită dintre eroinele mele aterizase goală-pușcă în livingul meu, trecusem printr-un geam ca să nu fiu internat, căzusem de la o înălțime de două etaje pe capota unei Dodge, vândusem, mândru de mine, pe 1.000 de dolari un ceas care valora 40.000 și semnasem un contract excentric pe o față de masă de restaurant, chiar imediat după ce primisem o palmă care mă năucise.

Dar era bine.  Mă simțeam din nou viu și revigorat.”

Aventura lor a inclus traversarea deșertului mexican, pe rând cu un Bugatti, un Fiat 500 din anii 1960 vopsit în roz bombon, un scuter paradit, care i-a lăsat în pană, fiind nevoiți să parcurgă zece kilometri pe jos, moteluri de care-o fi, dar și luxul unei cazări paradisiace, locul unde își petreceau vacanța Aurore și nou ei iubit. În cele din urmă, Tom și Billie au ajuns la Paris unde au trăit cele mai frumoase zile ale lor, dar au făcut față și unui stres cumplit, generat de starea tinerei, care se degradase foarte mult. Nu vă spun mai mult, veți vedea despre ce e vorba.

Cartea ne oferă plăcuta surpriză de a urmări formarea a două cupluri romantice. Despre cine e vorba, veți vedea…

Când închise cartea, inima îi zvâcnea în piept. De data asta, nu era o speranță, era o certitudine: povestea lor de dragoste era departe de a se fi terminat. Poate că nu trăiseră decât primul capitol și ea avea intenția să-l scrie pe al doilea împreună cu el.”

Va reuși să-și găsească Tom inspirația și motivația de a scrie în continuare, ca și echilibrul interior? Care va fi deznodământul poveștii, cine era Billie și ce răsturnare de situație ne pregătește autorul pentru final, vă invit să descoperiți citind ”Fata de hârtie”, o poveste captivantă și uluitoare, pe care n-o veți putea lăsa din mână până la final.

V-am convins?

Cititorul poate fi considerat personajul principal al romanului, la egalitate cu autorul; fără el, nimic nu se face.” (Elsa Triolet)

Timpul acordat cititul este întotdeauna timp întotdeauna timp furat. Acesta este fără îndoială motivul pentru care metroul se întâmplă să fie cea mai mare bibliotecă a lumii.”(Francoise Sagan)

 

Cărțile autorului Guillaume Musso pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro, librarie.net

Recenzii și prezentări cărți Guillaume Musso

 

33 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *