Delicatese Literare
Recenzii

Femei care cumpără flori de Vanessa Montfort, Editura Univers – recenzie

Femei care cumpără flori

(Mujeres que compran flores – 2016)

Vanessa Montfort

Editura Univers

An apariție: 2020

Nr. pagini: 400

Traducător: Coman Elena-Anca

Fenomen literar în Spania.
Carte tradusă in 10 limbi și vândută în peste 300,000 exemplare la nivel mondial.

Vanessa Montfort (n. Barcelona, 1975) scrie romane și piese de teatru și este considerată una dintre vocile feminine cele mai interesante ale literaturii spaniole contemporane. Cărțile sale (Ingredientul secret, Legenda insulei fără voce, Visul crisalidei, Femeia fără nume, între altele) au fost premiate și s-au bucurat de mare succes la public. Drepturile pentru Femei care cumpără flori, devenită un bestseller internațional, au fost vândute în 10 țări, inclusiv în SUA.

Marina, o femeie încă tânără care a suferit o mare pierdere și nu se poate desprinde de trecut, se mută în Cartierul Literelor din Madrid și, printr-o întâmplare, ajunge să lucreze la florăria Grădina Îngerului pentru enigmatica Olivia. Acolo se împrietenește cu patru femei care vin să cumpere flori. Poveștile, visele, zbuciumul și dorințele prietenelor ei o vor face să-și schimbe viața și să înțeleagă că e înzestrată cu o forță vitală și însușiri de care niciodată n-a fost conștientă. O replică din acest roman sună astfel: „Marina, să nu uiți niciodată asta: dacă noi, femeile, ne-am cunoaște adevărata capacitate pentru schimbare, instinctul brutal de supraviețuire și de refacere, ne-am simți aproape indestructibile“.

„Femei care cumpără flori este una dintre acele cărți a căror lectură ne provoacă o stare de bine pe care o resimțim și fizic, și mental. O poveste despre prietenie, dar și despre speranță și vise care își urmează calea spre împlinire.“ (Adivina quién lee)

„O aventură zilnică în căutarea independenței feminine, o călătorie epică în centrul viselor femeii contemporane. Această carte m-a fascinat […] Te umple de energie și de dorința de a face acele lucruri pe care le-ai amânat de atâta timp.“ (Esther García Sanz, blog literar)

„Un roman foarte dinamic, la fel cum sunt și personajele sale feminine. Poveștile lor de viață, experiențele, deciziile și consecințele deciziilor acestor personaje te țin cu sufletul la gură, pentru că de fapt o părticică din fiecare există și în tine.“ (Polvo de libros)

„O carte adictivă, amuzantă, romantică, sinceră“ (Esther García Sanz).

”Având libertate, flori, cărți și luna de pe cer, cine n-ar fi pe deplin fericit?” Cu acest minunat citat de Oscar Wilde începe frumoasa poveste a femeilor care cumpără flori. Excelent titlu de carte, superbă copertă!

Vă invit să pășim într-un mic și pitoresc cartier din centrul Madridului, cartierul Literelor, și să facem cunoștință cu… cinci femei care cumpără flori!

”La început, niciuna nu o face pentru sine: una cumpără flori pentru iubirea ei secretă, alta pentru biroul ei, a treia pentru a le picta, alta pentru clientele sale, iar ultima… pentru un mort. Aceea sunt eu și aceasta, presupun, este povestea mea.”

În centrul acțiunii se află o florărie cu un nume simbolic: Grădina Îngerului, despre care cei din cartier spuneau că e acolo de când lumea și că se numea astfel fiindcă întotdeauna locuia cineva în ea, apoi preda ștafeta altcuiva. Misterioasa proprietară din prezent se numea Olivia. Era o femeie frumoasă, excentrică și elegantă în stilul retro, cu o vârstă greu de ghicit, dar nu era prea tânără. Pe parcursul cărții aflăm prea puține lucruri despre ea, percepând-o mai mult ca pe un înger păzitor decât ca pe o persoană reală.

”Când Olivia avea să plece, alt înger cu altă misiune avea să o succeadă. Asta era clar. Indiferent pe cine întrebai, pentru vecinii din cartier era ca ți cum Olivia ar fi fost dintotdeauna acolo, iar acel grilaj și florile sale ar fi țâșnit în jurul ei la un moment dat în secolul XX. Era greu de aflat cine sau ce fusese Olivia înainte. Nimeni nu știa.”

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva Marinei, o femeie de patruzeci de ani aflată într-un moment de cumpănă al vieții sale. Rămăsese văduvă de curând, nu avea copii și se simțea complet debusolată și fără rost. Își iubise soțul, e adevărat, însă relația lor nu fusese perfect echilibrată în ceea ce o privește pe ea, fiind mult prea dependentă de acesta, din multe puncte de vedere, însă Marina nu conștientizase acest lucru decât după ce el nu a mai fost.

În încercarea de a-și relua cumva viața, Marina se mută din vechea ei casă într-un micuț apartament în mijlocul cartierului Literelor, împreună cu motanul lui Óscar, grăsunul Căpitan, pe care se hotărâse în ultimul moment să-l păstreze, în loc de a i-l da soacrei ei, cum intenționase inițial.

Când a văzut prima dată florăria, i s-a părut o oază în centrul orașului. Ceea ce nu a realizat ea în acel moment este faptul că Grădina Îngerului va deveni propria ei oază, un loc plin de magie, liniște și frumusețe unde își va regăsi pacea interioară și, mai mult decât atât, propria identitate.

Intrând în florărie să cumpere flori, a fost întâmpinată de parcă ar fi fost așteptată îndelung. Și, în urma unui scurt și ciudat dialog cu proprietara florăriei, s-a trezit… angajată!

”- Pot să-ți răspund mâine? a fost tot ce am reușit să spun.

Atunci ea s-a încruntat de parcă nu mi-ar fi înțeles limba și și-a șters transpirația de pe gâtul lung cu o batistă subțire din mătase galbenă.

– Draga mea, viața este o sarcină urgentă. (…) Dacă accepți, o faci acum.”

Și astfel, ajunge să le cunoască pe Gala, Aurora, Victoria și Casandra, fiecare cu povestea ei de viață, patru femei idealiste, dar rănite și înșelate într-un fel sau altul în așteptările lor.

Femei care cumpără flori – o carte cu și despre femei, despre temerile, slăbiciunile și așteptările lor, o carte cu povești în poveste care explorează într-un mod plin de empatie, căldură și sensibilitate prietenia dintre femei, puterea transformatoare a acesteia. Totodată, este o carte despre flori, despre semnificația acestora și limbajul lor secret! Fiecare dintre personaje s-a identificat mai mult cu o floare specifică datorită caracteristicilor sale și mi-a plăcut să cunosc simbolistica fiecărei flori prezentate.

Ca și construcție, acțiunea cărții urmărește două planuri, alternativ. Pe de o parte, o însoțim pe Marina într-o călătorie de opt zile pe mare, zi cu zi, încercând să traverseze strâmtoarea Gibraltar, pornind din Cartagena până în Tanger cu o ambarcațiune pe care nu știe să o conducă foarte bine, încercând să-și învingă în tot acest timp frica de mare pe care a avut-o dintotdeauna. Vasul, botezat Peter Pan, fusese al lui Óscar, soțul ei. Iar motivul pentru care făcea această călătorie era pentru a îndeplini o promisiune, pentru a lăsa cenușa soțului ei în Tanger. Capitolele care urmăresc cele opt zile petrecute la bordul lui Peter Pan sunt scrise sub forma unui dialog cu dispărutul Óscar, iar tonul acestuia se va schimba treptat de la nostalgie și teamă la reproșuri și siguranță de sine, pe măsură ce sesizează, din introspecții, dar și din notițele găsite într-un jurnal pe vas, o nouă față a soțului ei, făcând-o să-și pună întrebări și să se redescopere.

”(…) Călătoresc singură.

Pentru prima oară.

Fără permisiune.

Fără a ta și fără a autorităților portuare. Știu că nu sunt stăpâna ambarcațiunii tale și nici a alteia. Cum nu am fost nici a viții noastre.

Și sunt îngrozită. Am mai spus-o. Fiindcă nu mi-am permis niciodată să fac ceva nepermis. Dar și tu ai plecat fără permisiune, Óscar. Sau m-ai consultat, oare? Iar persoanele ca tine n-ar trebui să aibă dreptul de a dispărea așa, nitam-nisam. Nu-ți dai seama? M-ai lăsat, luând cu tine hărțile, rutele, cârma, motorul și direcția.”

Pe un alt plan al cărții aflăm cum s-a hotărât să facă această călătorie, însoțind-o printre amintirile ultimelor trei luni de zile, petrecute la Grădina Îngerului, în compania noilor ei prietene, ale căror povești se întrepătrund pe măsură ce confesiunile încep să curgă.

Gala e o realizată femeie de afaceri în domeniul modei, o femeie matură frumoasă și masivă, genul de femeie fatală, ”o nimfă a lui Rubens”, care se implica în aventuri sexuale lipsite de angajamente și sentimente. În spatele acestei fațade însă, se ascunde o inimă rănită profund cândva în trecut, o dezamăgire peste care nu a putut niciodată să treacă pe deplin. Însă o anumită întâmplare va veni ca un duș cu apă rece care îi va schimba perspectiva asupra modului de viață în care se complăcea.

Aurora e o frumoasă, sensibilă și talentată pictoriță care cumpără flori pentru a le picta. Extrem de inimoasă și empatică, dar lipsită de stimă de sine, era prinsă într-o relație toxică cu un artist ratat, relație care nu o duce nicăieri, dar căreia se simte incapabilă să-i pună capăt. Până la un moment dat…

Victoria este o familistă perfecționistă care și-a impus niște standarde extrem de înalte: soția ideală, deși prinsă într-o căsătorie care nu o mai împlinește, mama ideală, fiica ideală. Dar cu ce preț? Va reuși oare să rupă ”tiparul” auto-impus atunci când inima ei e în joc?

Casandra are una din cele mai interesante povești. Are o relație fără nici un viitor, cu un bărbat căsătorit. Tot ce își dorește este să aibă parte de o poveste de iubire adevărată. Și în cele din urmă va avea, dar am avut o surpriză masivă în privința partenerului ei! Nu vă spun mai mult…

M-am bucurat alături de fiecare dintre femeile care cumpără flori, cu reflecțiile lor asupra vieții, iubirii, prieteniei… Cinci femei cum nu se poate mai diferite, care au în comun faptul că frecventează aceeași florărie de unde cumpără flori în scopuri diferite, iar de aici se va naște și va crește o prietenie care le va schimba pe fiecare în parte. Sunt femei obișnuite, pe care mi-ar place să le întâlnesc și cunosc și în viața reală, cu problemele și frământările lor.

Un ”artificiu” foarte inedit: la un moment dat a apărut însăși autoarea – Vanessa Montfort – ca personaj episodic în carte, pășind ea însăși în magica florărie!

”Femeia a pășit în seră, nehotărâtă ce floare să cumpere, dar a făcut câteva poze cu telefonul mobil.(…) Era ea, scriitoarea, m-a asigurat Olivia în șoaptă.

De câteva luni, Vanessa Montfort, cum a spus că o cheamă, se mutase în cartier, iar vecinii șușoteau că acțiunea noului ei roman avea să se petreacă pe acele străzi.”

Punctul forte al cărții, în opinia mea, este capacitatea de a oferi o reflecție profundă asupra valorii de sine, a puterii prieteniei și a hotărârii de a merge mai departe. Nu este o carte motivațională, nu oferă soluții ideale la problemele vieții, dar dacă vă plac poveștile intense, cu lecții de viață, care transmit mesaje și teme de gândire, atunci această carte vi se adresează!

”S-au ridicat de pe fotoliile lor, mi-au pus paharul în mână și le-am ridicat solemn, spunând în cor:

– Fiindcă viața e o sarcină urgentă!”

Eu o recomand cu drag femeilor de toate vârstele! O carte pe care s-o citești pe îndelete și s-o savurezi alături de o ceașcă parfumată de ceai și lângă un vas cu florile preferate! Voi cumpărați flori?

„Marina, să nu uiți niciodată asta: dacă noi, femeile, ne-am cunoaște adevărata capacitate pentru schimbare, instinctul brutal de supraviețuire și de refacere, ne-am simți aproape indestructibile“.

 

Cartea Femei care cumpără flori de Vanessa Montfort poate fi comandată de pe edituraunivers.ro, libris.ro, carturesti.ro, cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Univers

12 Comments

Spune-ți părerea!