Floriile – semnificatii, traditii si obiceiuri

19
Semnificații, tradiţii, obiceiuri și superstiții de Florii 
Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, ce este întotdeauna în duminica de dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat în evanghelii: intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt denumite, din această cauză, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.
Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină,  au apărut şi numeroase obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de origine păgână.
Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvântat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserică de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite.
Salcia care era dusă la biserica trebuia să aibă mugurii desfăcuţi. În cazul în care vremea fusese neprielnică pentru înmugurire, crengile de salcie erau puse în apă cu cel puţin o seară înainte de a fi duse la biserica.
Există şi obiceiul lovirii uşoare cu crenguţa de salcie. Părinţii îşi loveau uşor cu ramurile de salcie copiii, spunând: „Bătaia salciei, să fii sănătos ca aceasta!“  Salcia era pusă şi în apa în care se îmbăiau copiii pentru ca aceștia să fie sănătoși.
Mugurii de salcie erau consideraţi vindecători. Cei care mâncau muguri de salcie, scăpau de friguri şi de alte boli. Mugurii de salcie erau introduşi și în aluatul pentru pâine. În popor, exista credinţa că salcia sfinţită aruncată în foc poate ajuta în cazul unui incendiu. Cu salcie sfinţită, înmuiată în agheazmă, erau stropite atât casele oamenilor, cât şi încăperile unde stăteau animalele, pentru a fi ferite de rele.
În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.
Potrivit credinţei populare, „mâţişorii” de salcie sfinţiţi în biserică în Duminica Floriilor au puteri magice: împletiţi în coroniţe şi aşezaţi deasupra uşilor, la ferestre şi la icoane, ei apără familia de boli şi de alte rele, aducând spor şi noroc. Mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, când e vreme rea, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. La ţară, ramurile de salcie înmugurită sunt legate în jurul pomilor fructiferi, ca să rodească din plin şi sunt amestecate în hrana animalelor, ca să le păzească sănătatea şi productivitatea. Stupii se împodobesc de asemenea cu ramurile de salcie sfinţite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. Tradiţia cere ca de Florii mormintele să fie curăţate şi stropite cu apă sfinţită, iar crucile să fie împodobite cu flori de primăvară şi cu crenguţe sfinţite de salcie.
De Florii e bine să aeriseşti hainele, iar fetele care vor să se mărite trebuie să scoată la soare zestrea pentru a chema ursitul. Superstiția spune că nu e bine să te speli pe cap în această zi, sau doar cu apă sfințită, pentru că altfel vei albi de timpuriu.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc  să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
Dacă nu cinsteşti Floriile aşa cum cere datina, te vei umple de pistrui. Oare?!
În această zi se mănâncă peşte, fiind dezlegare de peşte.
Pentru că se crede că acum încep să înflorească urzicile, acestea nu se mai folosesc ca alimente, iar sărbătoarea se numeşte şi „Nunta urzicilor”.
Se mai spune că dacă se aud broaştele cântând până la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. La fel, cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.
De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.
De asemenea, în Duminica Floriilor îi sărbătorim pe toţi cei cu nume de floare: Angelica, Brânduşa, Camelia, Codrin, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crin, Delia, Floarea, Flora, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gherghina, Iris, Lăcrimioara, Laura, Laurenţiu, Malina, Margareta, Mugurel, Narcis, Narcisa, Romaniţa, Roza, Violeta, Viorel, Viorica.

La mulți ani sărbătoriților!

la multi ani de florii

About Author

19 comentarii

    • Si eu am aflat multe lucruri interesante in timp ce ma documentam pentru articol, nu stiam că sunt atatea traditii legate de aceasta sarbatoare.

    • Multumesc Dana! Nu realizasem ca sunt atatea nume de persoane legate de flori…
      La multi ani tuturor sarbatoritilor si celor care au sarbatoriti in familie!

Lasă un răspuns