Frati de cruce de Nora Roberts, Editura Lider – recenzie

40

Frați de cruce

frati-de-cruce-semnul-celor-sapte-vol-1_1_fullsize

Nora Roberts

Editura Lider
Nr . pagini: 503
Titlu original: Blood Brothers
Traducerea: Doru Mărculescu
Este primul volum al trilogiei Semnul celor șapte/ Sign of Sven: 1.Frați de cruce; 2.Ziua a șaptea; 3.Stânca păgână.
Îmi propusesem de mult să citesc această trilogie unei autoare foarte îndrăgite de mine, Nora Roberts, și și îmi pare rău doar că am amânat atât.
Am terminat de citit primul volum, Frați de cruce, și scriu aceste prime impresii încă sub emoția lecturii. M-a încântat!
Cartea m-a dus cu gândul la o altă minunată carte/serie a autoarei – Magia destinului. La fel ca și acolo, povestea începe prin a ne purta în trecut, în niște vremuri ca de început de lume, în care demonii își făceau de cap, iar vrăjitorii își țeseau magia pentru a ține lucrurile sub control, dar cu ce preț?! Suntem în anul 1652, în localitatea Hawkins Hallow din ținutul Maryland. Ne aflăm într-o poiană dintr-o pădure întunecată, lângă Stânca păgână, un bloc de piatră ca un altar.
Se furișa prin aerul din poiană, în aerul dens și apăsător precum lâna mustind de apă. Ura i se insinua printre vălătucii de ceață care se încolăceau în tăcere la suprafața pământului. Mergea spre el în noaptea caldă, înnăbușitoare. Și îi dorea moartea. (…) Era miasma iadului.”
Giles Dent și-a trimis la adăpost soția, pe Ann, însărcinată, după cum știa deja,  cu trei fii ce aveau să vină, dar pe care nu avea să-i țină în brațe niciodată.  A rămas să înfrunte urgia și, cu puterile-i magice, să facă o vrajă care să-i ferească pe fiii săi și pe urmașii acestora de demonul întunericului.  A urmat moarte, trădare și foc, după care lumea  și-a urmat cursul…până în 1987, unde, în același loc, pe 6 iulie, trei băieței se pregăteau să-și serbeze împlinirea a zece ani printr-o drumeție în pădure, lângă Stânca păgână.

three-boys-friends

Caleb Hawkins – Cal – era un micuț ochelarist, un cercetaș foarte organizat, provenind dintr-o familie iubitoare, conservatoare, al cărei nume se lega de întemeietorii orașului.
Fox O’Dell era un băiețel zurliu, vesel și pletos, pus mereu pe șotii, ce provenea  dintr-o familie foarte neconformistă de hipioți ciudați, dar foarte iubitori și muncitori.
Gage Turner era un copil necăjit, orfan de mamă, ce trăia alături de un tată alcoolic, care îl bătea regulat ”cu simț de răspundere”, lăsându-i urme de bici pe spinare.
Erau cei mai buni prieteni, legați printr-un fir misterios: se născuseră  toți trei în cea de-a șaptea zi a celei de-a șaptea luni a anului 1977, în prima oră după miezul nopții.
Aveau în plan să-și petreacă noaptea în pădure, lângă misterioasa stâncă, la un mic picnic, făcând baie în iazul din apropiere, ascultând muzică dată tare, și – fără știrea părinților- împărțind primele lor doze de bere. A, și holbându-se într-o revistă deocheată. Bun plan. De-ar fi știut ei însă ce avea să urmeze…
Lucruri stranii au început să se întâmple încă de când au făcut baie în lac. Se zicea că e bântuit, că o femeie tânără se înecase acolo cu sute de ani în urmă. Iar ei au avut dovada că asta nu era mit. Lacul era bântuit, iar femeia li s-a arătat aievea, speriindu-i înfiorător.

colaj-frati-de-cruce

Veniseră în poiană să treacă prin ritualul care îi transforma în frați de cruce, crestându-și puțin încheietura și amestecându-și sângele.
Sângele amestecat al celor trei băieți se scurse și începu să picure, căzând pe pământul pârjolit.  În momentul acela, vântul se dezlănțui dintr-o dată ca un urlet turbat.  Micul foc de tabără împrăștie în văzduh un turn ascuțit de flăcări și de scântei. Toți trei băieții se treziră săltați de la pământ, ca și când o mână uriașă i-ar și inșfăcat și i-ar fi azvârlit în sus. Explodă atunci și o lumină orbitoare, de parcă toate stelele din cer s-ar fi făcut țăndări. (…) Apoi se făcu întuneric beznă. (…) Și din bezna înghețată și din pământul zguduit se ivi o arătare. Ceva imens și oribil.
Eliberaseră demonul ținut până atunci captiv de magia vrăjitorului de demult…
Iar din poiană, plecaseră cu inocența pierdută, îngroziți, dar purtând cu ei niște ”arme” care îi vor ajuta în lupta ce aveau să o ducă împotriva a ceea ce eliberaseră în acel colț de lume: erau mai puternici, orice rană li se vindeca instantaneu, și căpătaseră darul clarviziunii. Și toți trei se treziseră cu câte o bucată de piatră în mână, dar nu orice piatră, ci parte dintr-o amuletă plină de puteri magice, dacă aveau să afle cum să le elibereze.
Acțiunea se reia  21 de ani mai târziu, în februarie 2008. Trecuseră de la acea noapte ce schimbase tot ce a urmat după ea de două ori câte șapte ani. În iulie urma să fie al treilea soroc. De fiecare dată, în săptâmăna în care se împlineau șapte ani, urgia se abătea asupra liniștitului orășel Hawkins Hollow și a pașnicilor săi locuitori, care atunci se transformau de parcă erau posedați. Crime, bătăi, violuri, sinucideri, de nimic nu erau scutiți în săptămâna de foc. Iar apoi nu-și aducea nimeni aminte clar ce s-a întâmplat. În afară de Cal, Fox și Gage, care asistau îngroziți și neputincioși la dezastrul de care se simțeau răspunzători.
Cal preluase afacerea familiei, popicăria Bowl-a-Rama, centrul de petrecere a timpului liber al concetățenilor săi. Fox își deschisese un birou de avocatură, iar Gage plecase în lume, revenind de fiecare dată în ajunul Celor Șapte. Țineau piept cât puteau, uniți de fiecare dată, dar mare lucru nu puteau face, iar oamenii din Hawkins Hollow începuseră treptat să se mute în alte locuri, pentru a se pune la adăpost.
Cartea e bogată în personaje minunate,  foarte bine descrise, astfel încât te simți de-a dreptul făcând parte din cercul lor de prieteni (sau dorindu-ți acest lucru). Mi-a plăcut în mod deosebit de Estelle Abbott, străbunica lui Cal, care la o vârstă venerabilă era încă activă și implicată în viața comunității. Mi-a plăcut de asemenea de neconformista, iubitoarea și dezinvolta mamă a lui Fox, ca și de de Frannie, mama lui Cal, care, prin felul ei de a fi, formase și menținuse o un cămin și o familie minunată și unită.
Chiar și în perioadele cele mai rele, până și în timpul Celor Șapte, când venea el aici găsea flori proaspete, aranjate artistic, praful șters de pe toate mobilele, care luceau de lustruite ce erau , precum și mici săpunuri deosebite în farfurioara din baia de la parter.
Nici măcar atunci când se dezlănțuia iadul pe pământ, Frannie Hawkins nu-și încălca bunele obiceiuri.
Cal intră în camera de zi zicându-și că tocmai acesta era motivul – chiar cel mai important – pentru care el însuți reușea să înfrunte totul. Fiindcă, orice s-ar fi întâmplat, mama lui își păstra intact simțul ordinii și judecata sănătoasă. Ca  și tatăl său. Asta îi dăruiseră ei doi, gândi Cal. Acest solid fundament, pe care nici măcar un demon din infern nu l-ar fi putut clinti.
Să facem cunoștință și cu personajele feminine – cele trei eroine care vor forma perechile celor trei tineri ai noștri – Quinn, Layla și Cybill, deși în acest volum vom fi martorii poveștii de iubire doar a uneia din cele trei perechi, dar să nu anticipăm…
N-o să vă dau multe detalii despre planul fantasy, paranormal al cărții, în care se întâmplă lucruri înfricoșătoare, demonul ia forma unui băiat care rânjește cu răutate, sau forma unui câine, sau a unei târâtoare uriașe. Totul se petrece în plan psihic, doar cei trei bărbați și, foarte interesant, cele trei tinere femei, putând să vadă arătarea. Momentele respective sunt intense, iar suspansul e la cote înalte.
Quinn Black era scriitoare și sosise în oraș pentru a se documenta și a scrie o carte despre bizarele întâmplări ce a auzit că se petrec aici.
”Îi plăcea nespus de mult să-și bage nasul în toate ungherele și urzelile micilor orașe de provincie, cotrobăind pe sub dușumele după surprize și taine adânc ascunse, ascultând bârfele, ca și tradițiile și legendele din partea locului. ”
Pe plan personal, își revenea încă de pe urma unei logodne rupte…
L-a întîlnit pe Caleb şi fiecare a făcut celuilalt o primă impresie foarte puternică și …mai mult decât favorabilă.
Încântător mai arată bărbatul asta, își zise ea atunci când izbuti să se concentreze asupra realității. Avea un păr ciufulit și niște ochi intenși, cenușii. Dacă mai adăuga și zâmbetul șăgalnic, trupul înalt și suplu în jeanși și pulover, orice femeie s-ar simți tentat să-l dorească doar pentru ea.
Impresia lui?
”Cal văzu că estimase corect. Nu era frumoasă. Gura ei botoasă cu aspect ostenit, nasul ușăr coroiat, ochii supradimensionați, toate astea nu constituiau elemente ale frumuseții tradiționale. Nu putea spune nici măcar că era drăguță. Ar fi fost un termen prea simplu. Și nu i s-ar fi potrivit nici epitetul ”nostimă”. Nu se putea gândi la ea decât ca fiind ”fierbinte și senzuală”, însă asta s-ar fi putut să-i tulbure din nou mințile.”
Mi-a plăcut de ea că era o femeie hotărâtă, sigură pe ea, care știa tot timpul ce vrea, cum să obțină acel lucru, punând de fiecare dată punctul pe ”i”, astfel încât, prima dată când Cal o conduce la hotel, după ce-și petrecuse seara la Bowl-a–Rama, deși se simțeau foarte atrași unul de altul, Quinn a hotărât că e prea devreme să facă primul pas:
”- Hai să nu ne lăsăm deocamdată pradă impulsurilor instinctuale, hotărî ea într-un târziu să-i spună. Recunosc că îmi place forma gurii tale, însă a merge acum mai departe ar însemna să amestecăm lucrurile înainte de a mă fi apucat de ceea ce m-a adus aici.” 
A doua zi, în timp ce lua masa în sufrageria hotelului, Quinn a remarcat o brunetă  frumoasă, ce se cazase în acea dimineață, și părea ușor stingheră. Tocmai se gândea să o invite la masa ei, când…
Quinn zări din nou arătareaAluneca pe scândurile lustruite ale dușumelei de stejar, lăsând în urmă o dâră de scursuri dezgustătoare. (…) Apoi, creatura începu să șerpuiască, lăsându-și balele scârboase pe marginea feței de masă și îndreptându-se în direcția brunetei care rămăsese pe loc, încremenită și albă la față ca varul.”
Arătarea nu era reală, și doar ele două o văzuseră. E clar că nu întâmplător. Speriată, Quinn o ia pe brunetă pe sus și o urcă în mașină, părăsind în viteză parcarea hotelului pentru a se duce acasă la Cal, să-i spună ce a văzut.
Layla, căci așa se numea tânăra, le-a spus motivul pentru care a venit în Hawkins Hollow, iar acesta era atât îngrijorător, cât și plin de semnificații și de un important indiciu: Layla era parte din ceea ce se întâmpla acolo! Venise în urma unui vis…dar ce vis, un coșmar mai bine-zis!
Dacă Quinn mai spera că munca ei va consta într-o documentare ”științifică”, la rece, ca de atâtea alte dăți când s-a documentat pentru cărţile şi articolele ei în diferite părţi ale lumii, vizita la Stânca păgână, însoțită (din fericire) de Cal, i-a schimbat optica și a făcut-o să se implice trup și suflet în această poveste, din care se pare că făcea oricum parte. Vă las să descoperiți singuri despre ce e vorba…
Realizând că au nevoie de tot ajutorul pe care îl pot obține, Quinn o cheamă la Hawkins Hollow să li se alăture pe prietena sa, Cybill, care avea abilități de medium. Înainte de asta, închiriase o căsuță pe o perioadă de șase luni pentru ele trei: ea, Layla și Cybill, intenționând să rămînă până depășeau perioada Celor Șapte.
”Cercul” s-a întregit când, în sfârșit, a ajuns și Gage acasă. Însă înainte de intrarea în oraș a avut parte de un incident: s-a ciocnit ușor de o mașină ce apăruse ca de niciunde de pe un drum lateral, condusă de o tănără atrăgătoare și foarte nervoasă, care, în urma impactului, ajunge cu mașina în șanț. Prin urmare, singura soluție a fost să o ia cu bagaje cu tot și s-o aducă în oraș. Bănuiți cine era – Cybill, prietena lui Quinn. Așadar, cei doi au ajuns în același timp în oraș. Nimic nu este, bineînțeles, întâmplător. Se va dovedi că, așa cum cei trei bărbați aveau o legătura cu forța ce ținuse captiv demonul atâția amar de ani, cele trei femei aveau o legătură ancestrală cu însuși demonul! Cum va influența acest lucru desfășurarea evenimentelor? Rămâne de văzut.
O furtună de zăpadă îi aduce pe toți șase împreună, acasă la Cal. Mi-a plăcut foarte mult interacțiunea lor, dialogurile și micile tachinări prietenești, felul în care s-au apropiat tot mai mult unii de alții, devotamentul lor, reușind să facă front comun împotriva a ceea ce îi amenința.
Cât privește cuplul Cal – Quinn, relația lor s-a format firesc, iar povestea lor de dragoste m-a convins. Erau destinați unul altuia, și mi-a plăcut faptul că fiecare a  înțeles și acceptat acest lucru (nu amândoi odată, lui Cal i-a luat ceva mai mult timp).

cuplu-indragostit

”- Of, Cal (…) Dacă vrei să te asigur că tu nu poți și că nu îmi vei zdrobi inima, pur și simplu nu mă simt în stare să fac așa ceva. Fiindcă ai putea, ți-ar fi ușor să o faci și eu știu foarte bine acest lucru. Tu îmi ești sortit.”
Iar declarația lui, e pur și simplu înduioșătoare:
”- Te iubesc pentru că nu te deranjază să mănânci jumătate din felia mea de pizza.(…) Te iubesc pentru că știi întotdeauna unde îți sunt cheile și poți să te gândești la zece lucruri deodată. Pentru că nu te eschivezi niciodată și ai și un păr ca de aur. Pentru că spui întotdeauna adevărul și pentru că știi să fii o bună prietenă. Și pentru zeci de alte motive pe care încă nu le cunosc. Și pentru alte zeci de motive pe care s-ar putea să nu le cunosc niciodată.”
Treptat, ”răul” se apropie din ce în ce, mult mai devreme ca în ceilalți ani, și mult mai puternic. Cum reușesc să facă față eroii noștri, și la ce întâmplări vor fi supuși, vă las să descoperiți singuri. Finalul este dramatic, iar tensiunea atinge cote maxime.
Pe lângă povestea în sine – magică, minunată, romantică – Nora Roberts ne oferă o carte ”de atmosferă”. Atmosfera micului oraș american, din apropiere de câmpul de luptă de la Antietam (unde a plasat acțiunea unei alte serii de succes, cea a fraților McKade, dacă vă aduceți aminte)
Îmi place nespus cum descrie viața retrasei localități, ocupațiile oamenilor, interacțiunea și unitatea acestora, relațiile de familie, respectul, responsabilitatea şi spiritul tolerant din cadrul acestora, prietenia dintre familii, legendele locale, totul e foarte pitoresc şi minuţios redat, cu o mare atenție la detalii.
O carte foarte frumoasă, pe care v-o recomand!

three-friends_cropped

 

About Author

40 de comentarii

  1. Foarte frumoasă recenzia, felicitări! după cum am mai spus sunt foarte mult în urma cu cărțile acestei autoare. Abia am vreo 2-3 citite, însă sper pe viitor sa recuperez mai ales pentru ca am vazut ca este foarte îndrăgită.

  2. Super recenzie, plină de emoții! Cartea, mai bine zis seria, merita citita cu prioritate.
    Ma bucur ca nu ai mai amanat-o. Felicitarile mele, ella!

  3. am foarte multe carti de N.R. dar pe asta nu o am ,incerc sa o caut la biblioteca ! foarte tentanta recenzia ,felicitari <3

  4. Barbalata Mirela on

    Frumoasa recenzia Oli 🙂 . Sincer nu am mai auzit de aceasta serie si nici de faptul ca Nora R poate scrie fantasy. Se vede ca mai am multe de citit 😉

    • Multumesc Denisa! Mie imi place cum scrie Nora Roberts, desi recunosc ca nu toate cartile ei m-au impresionat, dar seriile ei fantasy sunt de exceptie!

Lasă un răspuns