Gustul păcatului – seria Confesiunea unui preot de Sierra Simone, Editura Bookzone – recenzie

14

Gustul păcatului

(Sinner – 2018)

Sierra Simone

Editura Bookzone

Traducere: Iulia Dromereschi

Nr. pagini: 352

An apariție: 2020

1. Confesiunea unui preot – Priest – 2015 – recenzie
    1.5. Slujba de la miezul nopții – Midnight Mass – 2015 – recenzie
2. Gustul păcatului – Sinner – 2018
Sierra Simone este una dintre cele mai bine vândute autoare de profil din SUA, datorită efervescenței cu care scrie, cât și datorită acelui element surpriză pe care-l adaugă într-un mod unic în fiecare roman al său.
Confesiunea unui preot și Slujba de la miezul nopții au avut parte de un succes răsunător la editura Bookzone, devenind bestselleruri încă din primele zile de la lansare, cu o sumedenie de fani înfocați dornici să guste din fructul interzis.
Autoare a peste 20 de volume, Sierra Simone a devenit un punct de reper și un fenomen în categoria cărților erotice, nefiindu-i teamă să își expună cele mai întunecate fantezii și să scrie despre subiecte controversate.
Un bărbat posedat de dorință. O tânără fermecătoare pe cale să devină măicuță. O poveste de dragoste imposibilă.
Ești pe cale să descoperi un bărbat irezistibil. Ca păcatul. O carte de-o senzualitate magnifică ce îți va arăta că opusurile se atrag, întotdeauna! Citește-o cu mintea deschisă și vei avea parte de emoții curajoase ce scot la iveală cele mai îndrăznețe fantezii pe care le-ai simțit vreodată.
Gustul păcatului te cucerește cu o poveste de dragoste atipică ce abundă în detalii fierbinți. Sean, un bărbat posedat de dorință, se îndrăgostește de Zenny, o tânără cu sufletul pur de-o frumusețe ce ar putea a isca un război. Zenny se pregătește să devină măicuță, iar înainte de a face asta este îndemnată să guste din toate plăcerile vieții, să afle ce lucruri minunate poate simți și face un trup. Legătura dintre cei doi se va transforma dintr-un experiment al îndoielii într-o explorare trupească și sufletească deopotrivă.
Descoperă o poveste de dragoste revelatoare, cu întorsături de situație excepționale, ce evoluează de la pagină la pagină de la cele mai simple emoții până la cele mai complexe freamăte ale sufletului. Gustul păcatului e o mărturisire de-o frumusețe aparte despre credință, dragoste, dorință, familie și sacrificiu.

Gustul păcatului este o carte deosebit de captivantă, foarte fierbinte și intensă emoțional, care ne o oferă o combinație tulburătoare de sacru și profan. Ca și în ”Confesiunea unui preot”, autoarea ne duce din nou la intersecția dintre Dumnezeu și sex, abordând spiritualitatea și pasiunea din perspectiva iubirii.
Cartea este bine scrisă și reușește să-ți transmită multă emoție, poate și datorită faptului că autoarea pare să fi împrumutat o parte din trăirile, îndoielile și reflecțiile ei personajelor sale, inspirându-se în scrierea cărții din evenimente personale.
Scenele de sex sunt incendiare, foarte descriptive și explicite, autoarea fiind deosebit de generoasă cu detaliile, astfel că nu recomand cartea celor pudici.
Personajele sunt bine construite, cu motivații credibile, iar chimia dintre Sean și Zenny este evidentă încă de la primele pagini. Ambii eroi se vor transforma pe parcursul acțiunii, fiecare dintre ei punându-și o amprentă puternică pe personalitatea celuilalt, ajutându-l să înțeleagă ce își dorește cu adevărat de la propria viață și provocându-l să ia decizii în consecință.
Cartea fiind scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Sean, pe el avem ocazia să-l înțelegem cel mai bine.
Ajuns la treizeci și șase de ani, Sean era încă bântuit de o dramă familială extrem de dureroasă din trecut. Pe când avea douăzeci și doi de ani, Lizzy, sora lui Sean, s-a sinucis la vârsta de doar optsprezece ani. Din scrisoarea ei de adio s-a aflat și motivul șocant pentru acel gest extrem: Lizzy fusese violată ani la rând de preotul parohiei, în care cu toții avuseseră încredere, nebănuind nimic în tot acest răstimp.
Spre deosebire de fratele lui, Tyler, care își găsise un sprijin în credință pentru a depăși acel traumatizant moment, alegând să devină preot, tocmai pentru a readuce speranța și credința în rândul enoriașilor, Sean reacționase complet opus, îndepărtându-se complet de biserică și refuzând să mai creadă într-un ”zeu fals”, bucurându-se din plin de plăcerile vieții, motiv pentru care Tyler îl definea într-un singur cuvânt: ”păcătos”.
Și acum, paisprezece ani mai târziu, Sean era plin de resentimente împotriva lui Dumnezeu, considerând că acesta îl trădase cumplit. Sora lui, Lizzy, fusese extrem de credincioasă și dorea să devină călugăriță iar Dumnezeu cum o răsplătise? Nu-i oferise nicio protecție și nici măcar un sprijin moral când ea decisese să facă acel gest extrem.
Inteligent și plin de ambiție, Sean reușise să facă o avere în răstimpul care trecuse de atunci. Când mergea acasă la părinții lui se simțea mândru că el, și nu Dumnezeu, reușise să-și scoată părinții din sărăcie, să le renoveze casa și să-i ofere mamei lui bucătăria complet utilată la care aceasta visa de atâta timp.
Noi evenimente s-au produs însă în viața sa, iar Sean a realizat că Dumnezeu era un adversar mult prea redutabil pe care el nu avea nicio șansă să-l învingă.
Mama lui Sean s-a îmbolnăvit de cancer iar leacul nu exista, în ciuda sumelor imense pe care Sean era dispus să le cheltuiască pentru a o vindeca. Sunt impresionante grija lui Sean pentru mama lui, tandrețea cu care o înconjoară, timpul pe care el îl petrece în camera ei de spital, citindu-i romane siropoase și încurajând-o în permanență. Când boala mamei lui a început să avanseze cu pași repezi, Sean a avut un adevărat șoc găsind un rozariu lângă patul mamei lui. Revoltat, i-a reproșat acesteia că a promis cândva că nu va deveni super religioasă când va simți că se confruntă cu moartea. Complet calmă, mama i-a replicat că era dreptul ei să se răzgândească, iar vorbele ei l-au bulversat complet.
”Mi-am dat seama că să fiu supărată pe el nu era același lucru cu a vrea să Îl scot din viața mea.”
Până la acea vârstă, Sean avusese o grămadă de aventuri cu femei de toate vârstele, rasele și religiile, fără a se implica serios nici măcar o dată. Iar când, în sfârșit, a întâlnit o femeie fascinantă, provocatoare, de care s-a îndrăgostit nebunește, rivalul lui, aparent imbatabil, era… tot Dumnezeu!
Zenny era sora celui mai bun prieten al lui Sean, însă el n-o mai văzuse de când aceasta avea doar șapte ani și el o poreclea drăgăstos ”Gândă-Zenny”. Paisprezece ani mai târziu, Zenny se transformase într-o tânără răpitor de frumoasă, amuzantă și inteligentă, care l-a fermecat complet pe Sean în momentul în care acesta a întâlnit-o la o gală, fără să o recunoască însă.
Din păcate, relația lor părea una complet imposibilă, întrucât Sean a aflat în scurt timp că Zenny se pregătea să devină călugăriță.
Viața lui Sean, și așa destul de zbuciumată din cauza frământărilor cauzate de boala mamei lui, avea să se transforme într-un adevărat iad emoțional în momentul în care Zenny i-a cerut să o inițieze în tainele sexului, pentru a ști exact la ceea ce renunță alegând o viață de celibat. Timpul petrecut împreună ar fi fost limitat la doar o lună, după care drumurile lor urmau să se despartă pentru totdeauna.
Sean este incapabil să o refuze, deși realizează că acceptând acest târg, inima lui va fi făcută țăndări în final, fiind perfect conștient că, indiferent de câte sacrificii ar fi făcut el pentru Zenny, indiferent de câte extaze i-ar fi oferit, nu avea cum să concureze niciodată cu credința ei.
”Nevoia este imensă, interminabilă, iar adăpostul nu are banii necesari pentru a ține pasul, așa că trebuie să meargă să implore firme și alte organizații de caritate, în numele nevoiașilor. Trebuie să cerșească pentru cerșetori.
Munca aceasta, dedicarea aceasta… Genul de încăpățânare pentru a împlini o nevoie…
Necesită credință. Credință la o scară pe care îmi este dificil să o înțeleg.
Când iau geanta de pe scaunul din dreapta, mi-a pierit zâmbetul. Îmi amintesc ce știam deja, dar am uitat, prea ușor, amețit de parfumul de trandafiri al pielii ei și de buzele ei bosumflate, și anume motivul pentru care nu voi putea concura nicicând cu dumnezeul ei, cu misiunea și cu vocația ei.
Eu îmi pierd mințile după ea, însă pentru Zenny nu sunt decât o haltă pe drumul spre sanctitate.”
Pe măsură ce termenul limită se apropia nemilos, frământările lui Sean cresc în intensitate, fiind sfâșiat între dorința de a-i mărturisi iubirea lui, implorând-o totodată să rămână în viața lui, și altruismul de a se da la o parte din calea ei, pentru a o nu tulbura și a o lăsa liniștită să-și urmeze vocația.
Deși cartea este scrisă doar din perspectiva lui Sean, ajungem să o cunoaștem destul de bine și pe Zenny, dându-ne seama de trăirile și motivațiile ei din discuțiile pe care le poartă cu Sean.
Maica Superioară e un personaj remarcabil, înțelepciunea ei fiind catalizatorul surpriză care a contribuit la declanșarea, iar apoi la finalizarea poveștii de iubire a celor doi eroi.
Firul narativ atinge tangențial și alte teme profunde și serioase: rasismul, sărăcia, implicarea religiei în viața socială.
Este foarte interesant de urmărit cum reușește Sean să se reconcilieze în final cu Dumnezeu, să-și regăsească credința și adevărata cale de urmat în viață.
”Roagă-te pentru noi, păcătoșii, spune rugăciunea, și, la naiba, cred că s-a rugat cineva pentru mine și mi-a oferit o viață plină de bucurie și dăruire.”
Vă recomand această minunată poveste de dragoste, tulburătoare și emoționantă!
Fragment:
Văd întâi rochia: o scânteiere de mătase roșie, înfiorată, un tiv care dansează în brațele brizei. Îmi pare o capă roșie fluturată în fața unui taur; în câteva secunde schimb direcția, urmând scânteierea seducătoare a mătăsii roșii până când găsesc femeia căreia îi aparține.
Ea privește în direcția opusă sticlei și amalgamului de oameni bogați de dincolo de ea, sprijinindu-se de unul dintre cablurile masive care ancorează vârful clădirii de terasă. Briza se joacă în mătasea care-i îmbrățișează trupul, înfoindu-i partea de jos a fustei și trasând contururile ademenitoare ale taliei și șoldurilor ei. Luminile orașului i se reflectă pe pielea maronie a brațelor și spatelui expuse. Urmăresc din priviri curbura spinării sale, până acolo unde rochia i se mulează pe fund, și înapoi sus, spre aripile delicate ale omoplaților ei, intersectate de bretele roșii, fine.
Se întoarce când îmi aude pașii. Aproape că mă opresc, pentru că nu e doar frumoasă, ci e și tânără. Nu la limita legii, dar pare studentă. Cu siguranță prea tânără pentru un tip de 36 de ani.
Și totuși, nu mă pot opri. Îmi aleg un punct în care să mă sprijin de cablul gros de ancorare de lângă ea și îmi vâr mâinile în buzunare, iar când o privesc, chipurile noastre sunt luminate de auriul care se revarsă dinspre gală.
Ochii i se măresc când mă privește, iar buzele i se despart ușor, de parcă ar fi șocată de fața mea, de parcă nu i-ar veni să creadă ce vede. Dar renunț repede la idee. Mai degrabă nu îi vine să creadă cât de superb e părul meu.
Doar dacă nu am mâncare pe față… sau ceva asemănător? Îmi trec o mână peste gură, pe furiș, să mă asigur, iar ochii ei urmăresc mișcarea cu o lăcomie care îmi aprinde un foc mocnit în vintre.
În lumina potrivită, îi văd bine fața, în sfârșit. Nu e doar frumoasă. Este incredibilă, uluitoare. Are genul de frumusețe care inspiră cântece, tablouri, iscă războaie. Chipul ei este un oval delicat, compus din pomeți înalți și ochi mari, căprui, un nas ușor cârn, cu un piercing care scânteiază într-o parte, și o gură de la care nu îmi pot lua ochii. Buza ei inferioară este mai mică decât cea superioară, și pare că se bosumflă extrem de atrăgător. Portretul este încadrat de o claie de bucle mărunte.
Iisuse. Frumoasă. Ce cuvânt stupid – doar o umbră vagă a realității. Torturile și aranjamentele de pernuțe sunt frumoase. Femeia asta e cu totul altceva. Ceva care mă face să clipesc și să privesc în altă direcție, pentru o clipă, pentru că să o privesc pe ea îmi trezește ceva în gât și în piept. Să o privesc mă face să simt că mâna mea se află pe un voal care ascunde un mister plin de putere. Așa mă simțeam când priveam ferestrele cu vitralii ale bisericii mele.
Așa simțeam față de Dumnezeu.
Să mă gândesc la biserică și la Dumnezeu îmi înfige în coaste țepușa obișnuită a iritării și mă obligă să îmi revin. Sunt convins că femeia crede că oi fi vreun lunatic, din felul în care m-am apropiat de ea fără ca măcar să păstrez contactul vizual. Capul la joc, Sean, îmi spun.
— Ce noapte plăcută, încep.
Întoarce capul mai mult, iar capetele buclelor îi sărută umerii goi, și dintr-odată tot ce vreau să fac este să îi sărut și eu, să îi dau la o parte buclele și să îi sărut clavicula până începe să tremure.
— Așa e, îmi răspunde, într-un târziu.
Doamne, vocea ei. Este dulce și înaltă, cu o urmă vagă de răgușeală în colțul cuvintelor. Nu vreau să o sperii, dar nu știu nici dacă e cu mult mai bine ce vreau. E atât de tânără, prea tânără să o invit la mine, prea tânără să o trag după mine într-un balcon tainic, unde să cad în genunchi și să aflu ce gust are…

Cartea Gustul păcatului poate fi comandată pe bookzone.ro, librariadelfin.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți romantic-erotice

Recenzii și prezentări cărți Editura Bookzone

Recenzii și prezentări cărți Sierra Simone

About Author

14 comentarii

  1. Minunata recenzia. Felicitari! Mi-a placut foarte mult cartea. As mai vrea carti traduse de la aceasta autoare.

  2. Waww, super recenzie, pacatos de ispititoare! ❤ O poveste bulversanta si foarte tentanta. Felicitari Tyna pentru recenzia foarte frumos punctata si multumesc pentru recomandare, sunt foarte curioasa sa o citesc si eu! ❤

  3. familiasimionescuyahooro on

    Superba recenzia!❤Foarte bine ai pus in evidenta povestea si personajul principal !Felicitari, Tyna si multumesc mult pentru irezistibila recomandare!❤

  4. Mirela Barbalata on

    Ce recenzie plină de sensibilitate!!!
    Eram tare curioasă privind această carte . Mi-a plăcut seria așa că îmi doresc să aflu și povestea lui Sean .

Spune-ți părerea!