Delicatese Literare
Recenzii

Harry Potter și Camera Secretelor de J.K. Rowling, Editura Arthur – recenzie

Harry Potter și Camera Secretelor

(Harry Potter and the Chamber of Secrets – 1998)

J. K. Rowling

Ilustrații: Jim Kay

Editura: Arthur

Traducerea: Tatiana Dragomir

Anul apariției: 2020

Număr de pagini: 252

0.5. Harry Potter: The Prequel – 2008
1. Harry Potter și piatra filosofală – Editura Arthur – Harry Potter and the Sorcerer’s Stone – 1997 – recenzie
2. Harry Potter și Camera Secretelor – Editura Arthur – Harry Potter and the Chamber of Secrets – 1998 – recenzie1
3. Harry Potter și prizonierul din Azkaban – Editura Arthur – Harry Potter and the Prisoner of Azkaban – 1999
4. Harry Potter și Pocalul de Foc – Editura Arthur – Harry Potter and the Goblet of Fire – 2000
5. Harry Potter și Ordinul Phoenix – Editura Arthur – Harry Potter and the Order of the Phoenix – 2003
6. Harry Potter și Prințul Semisânge – Editura Arthur – Harry Potter and the Half-Blood Prince – 2005 – prezentare
7. Harry Potter și Talismanele morții – Editura Arthur – Harry Potter and the Deathly Hallows – 2007

“Îmi place să văd interpretarea pe care o dă Jim Kay lumii lui Harry Potter. Mă simt onorată și recunoscătoare că Jim continuă să-și pună talentul la lucru pentru asta.” — J. K. Rowling

Jim Kay, câștigătorul Medaliei Kate Greenaway, conjură magosfera în detalii uimitoare în această ediție bogat ilustrată a celei de a doua cărți din seria clasică a lui J. K. Rowling — perfectă pentru fani și cititori noi deopotrivă.

J. K. Rowling este autoarea romanelor din seria Harry Potter, care au câștigat numeroase premii și au stabilit noi recorduri. Îndrăgite de fani din întreaga lume, romanele din serie s-au vândut în peste 500 de milioane de exemplare, au fost traduse în peste 80 de limbi și au fost ecranizate în 8 filme de mare succes. Rowling a scris trei volume asociate, în scopuri caritabile: “Quidditch, o perspectivă istorică”, “Animale fantastice și unde le poți găsi” (ambele pentru Comic Relief) și “Povestirile Bardului Beedle” (pentru Lumos), al doilea dintre ele devenind sursa de inspirație pentru o serie de cinci filme produse de Warner Bros. A colaborat și la scrierea unei piese de teatru, “Harry Potter și copilul blestemat”, cu premiera la un teatru din West End în vara lui 2016. În 2012 a fost lansată compania digitală a lui J. K. Rowling, Pottermore, unde fanii se pot bucura de texte inedite și se pot cufunda în lumea vrăjitorilor. J. K. Rowling a scris un roman pentru cititori adulți, “Moarte subită”, și mai scrie romane polițiste sub pseudonimul Robert Galbraith. A primit multe premii și distincții, inclusiv OBE (Ordinul Imperiului Britanic) pentru servicii aduse literaturii dedicate copiilor, Legiunea de Onoare și Premiul Hans Christian Andersen.

Jim Kay a câștigat Medalia Kate Greenaway în 2012 pentru ilustrațiile din “Chemarea monstrului” de Patrick Ness. A studiat arta ilustrației la University of Westminster și a lucrat la Library & Archives of Tate Britain, apoi s-a numărat printre ilustratorii botanici de la Royal Botanic Gardens din Kew, înainte de a se întoarce la a fi artist cu normă întreagă. După o expoziție personală la Richmond Gallery, a fost abordat de un editor: astfel a început cariera sa de ilustrator independent. Jim a creat și concepte pentru film și televiziune, și a contribuit la expoziția de grup “Memory Palace” de la Victoria & Albert Museum din Londra. La publicare, ediția ilustrată a volumului “Harry Potter și piatra filosofală” a cunoscut un succes internațional, iar Jim Kay va ilustra pentru Bloomsbury toate cele șapte cărți din seria clasică a lui J. K. Rowling. Jim trăiește și lucrează în Northamptonshire cu soția sa.

“Îmi place să văd interpretarea pe care o dă Jim Kay lumii lui Harry Potter. Mă simt onorată și recunoscătoare că Jim continuă să-și pună talentul la lucru pentru asta.” — J. K. Rowling

Litere de o șchioapă au fost mâzgălite pe peretele dintre două ferestre, sclipind în lumina torțelor aprinse.

A FOST DESCHISĂ CAMERA SECRETELOR

DUȘMANI AI MOȘTENITORULUI, PĂZIȚI-VĂ!

Un mic elf de casă zdrențăros, Dobby, apare din senin în Aleea Privet și insistă că Harry Potter nu trebuie cu niciun chip să se întoarcă la Hogwarts. Harry bănuiește că trage sforile Draco Malfoy, cel mai însemnat rival al său. Salvat de groaznica familie Dursley de către Ron Weasley — într-o mașină zburătoare fermecată—, Harry petrece restul verii la Vizuină. Traiul alături de familia Weasley e așa de plin de distracții magice, încât în curând Harry uită de avertismentele disperate ale lui Dobby.

La școală însă, un mesaj sinistru, mâzgălit într-un coridor întunecat, reia ca un ecou prezicerile lui Dobby că urmează să se întâmple lucruri teribile...

Harry Potter și Camera Secretelor, ediție ilustrată, pe care am găsit-o pe stoc pe libris.ro, este mijlocul perfect să continui aventura în minunata lume fantastică imaginată de J.K. Rowling, iar pentru fanii deja cuceriți este o încântare să recitească povestea îmbogățită cu superbele ilustrații color realizate de Jim Kay.

La sfârșitul primului volum, Harry Potter și piatra filosofală, Harry a fost sărbătorit ca un adevărat erou, curajul și iscusința sa aducând puncte prețioase casei din care făcea parte, Griffyndor, propulsând-o pe aceasta pe primul loc în competiția caselor.

La începutul celui de-al doilea volum, Harry Potter și Camera Secretelor, îl regăsim pe Harry trist și abătut în casa familiei Dursley. Atât unchiul și mătușa sa, cât și verișorul său Dudley, îl tratau mizerabil, iar bunii lui prieteni, Ron și Hermione, păreau să-l fi uitat, nemaiprimind nicio veste de la aceștia de când începuse vacanța școlară.

”Din clipa în care Harry ajunsese acasă, unchiul Vernon îi încuiase într-o debara de sub scară toate manualele de farmece și vrăji, bagheta magică, mantia, cazanul, dar și mătura Nimbus Două Mii de ultimă generație. Ce le păsa celor din familia Dursley că, dacă nu exersa toată vara, Harry și-ar fi putut pierde locul în echipa lui de Quidditch? Ce îi durea pe ei că Harry se întorcea la școală fără nicio temă făcută? Familia Dursley făcea parte din cei numiți de vrăjitori ”Mageamii” (adică cei care nu aveau niciun strop de sânge magic în vine). Din punctual lor de vedere, o rușine mai mare decât să aibă un vrăjitor în familie nu era cu putință. Unchiul Vernon o încuiase pe bufnița lui Harry, pe Hedwiga, în colivia ei ca nu cumva să ducă mesaj cuiva în lumea vrăjitorilor.”

Unchiul și mătușa lui au uitat cu desăvârșire și de ziua lui de naștere, iar Dudley și-a reamintit doar ca să-i facă în ciudă, spunându-i că nu va primi niciun cadou și că inclusiv prietenii lui l-au uitat.

În loc să fie sărbătorit, Harry a fost încuiat în camera lui, ca nu cumva să-i strice o cină de afaceri unchiului Vernon, moment în care a primit vizita lui Doddy, un elf de casă, care i-a transmis un avertisment. Harry nu trebuia să se întoarcă la Hogwarts!

”- Ah, domnule, spuse el începând iar să suspine și ștergându-și fața cu un colț al feței de pernă jerpelite care îi servea drept veșmânt. Harry Potter e atât de curajos și de dârz! A înfruntat deja atâtea primejdii! Dar Dobby a venit să-l protejeze pe Harry Potter, să-l prevină, chiar dacă după aceea va trebui să-și prindă urechile în ușa cuptorului… Harry Potter nu trebuie să se întoarcă la Hogwarts!”

Însă Harry nici nu voia să audă de așa ceva! Abia aștepta să se termine vacanța de vară pentru a se putea întoarce la Școala de Vrăjitoare și Vrăjitori Hogwarts. Văzând acest lucru, Dobby a trecut la măsuri extreme. A făcut praf tortul făcut de mătușa Petunia și i-a speriat pe musafiri, ruinându-i orice șansă unchiului Vernon de a încheia afaceri cu aceștia. Bineînțeles că repercusiunile nu au încetat să apară, Harry fiind încuiat în camera lui.

Din fericire, bunii lui prieteni, Ron și Hermione, nu îl uitaseră. Ei îi scriseseră regulat, însă se pare că tot elful Dobby era vinovatul că scrisorile nu fuseseră livrate. Bănuind că era ceva în neregulă, Ron și frații lui au venit cu o mașină zburătoare și l-au dus la Vizuină – casa familiei Weasley.

Amuzant este faptul că era interzis ca obiectele mageamiilor să fie vrăjite, fiind elaborată o lege în acest sens și înființat un departament care să verifice și să sancționeze orice abatere în acest sens, inițiatorul legii și directorul comitetului fiind… domnul Weasley, tocmai cel care își vrăjise însă propria mașină!

”- (…) Dacă tata ar face un control oficial la noi acasă, ar trebui să se aresteze pe el însuși. Chestia asta o scoate din minți pe mama.”

Spre deosebire de casa familiei Dursley, unde mătușa Petunia menținea o ordine desăvârșită, în Vizuină erau un haos deplin – lucruri aruncate claie peste grămadă, o oglindă arțăgoasă făcea tot felul de observații, în podul casei exista un strigoi care bătea în țevi și mormăia, iar casa era așa de gârbovită, că ai fi putut crede că doar o vrajă o ținea în picioare.

“Dar Harry zâmbi larg și răspunse:

– E cea mai grozavă casă pe care am văzut-o vreodată.”

Deși se tachinau în permanență, era evident că membrii familiei Weasley țineau unul la celălalt și, ceea ce era cel mai surprinzător, cu toții țineau la Harry! În special Ginny, sora mai mică a lui Ron, era topită după Harry, afecțiunea ei fiind evidentă pentru toți cei din jur.

Când a venit momentul întoarcerii la școală, Harry și Ron, rămași ultimii, au avut parte de o surpriză neplăcută, fiindu-le imposibil să treacă prin portalul magic de pe peronul 9 și un sfert.

În ciuda riscurilor și a faptului că încălcau grav regulamentul, ispita de a apela la mașina zburătoare era prea mare pentru a putea fi ignorată.

Însă, în loc de un zbor lin și o aterizare spectaculoasă care să-i lase pe toți cu gura căscată, Harry și Ron au avut parte de o călătorie de coșmar. Motorul mașinii a început să dea rateuri, mașina a început să se zdruncine din toate părțile, iar aterizarea a fost catastrofală, drept într-o salcie plesnitoare, care a început să bombardeze mașina cu crengile sale din toate părțile.

Șifonați rău, Harry și Ron n-au apucat bine să se bucure că au scăpat cu viață, că au și fost înhățați de Snape, profesorul de Filtre și Elixire, și băgați în arest.

În următoarea perioadă, lucrurile păreau să meargă din rău în mai rău pentru Harry. Mai multe evenimente ciudate se petrec, Harry aude voci pe care nimeni altcineva nu le aude și totul o ia razna când Doamna Norris, pisica îngrijitorului, este pietrificată și un mesaj tulburător apare inscripționat pe un perete, cu litere de o șchioapă.

”Litere de o șchioapă au fost mâzgălite pe peretele dintre două ferestre, sclipind în lumina torțelor aprinse.

A FOST DESCHISĂ CAMERA SECRETELOR

DUȘMANI AI MOȘTENITORULUI, PĂZIȚI-VĂ!”

Dar ce anume era Camera Secretelor? Pentru a înțelege semnificația acesteia, trebuie să ne întoarcem în timp, în urmă cu câteva secole. Școala Hogwarts a fost înființată de patru vrăjitori renumiți ai acelor vremuri, Griffyndor, Hufflepuf, Ravenclaw și Slytherin, fiecare creându-și propria casă. După un timp, Slytherin s-a întors împotriva celorlalți trei, nesuportându-i, se pare, pe cei care nu aveau sânge pur și considerând că acestora nu ar fi trebuit să li se acorde dreptul de a studia acolo.

”Slytherin ar fi construit o încăpere secretă undeva în castel, despre care ceilalți fondatori ai școlii nu aveau știință. Conform legendei, Slytherin a sigilat Camera secretelor, astfel încât aceasta să nu poată fi deschisă decât atunci când în școală va sosi moștenitorul lui adevărat. Numai acesta ar fi putut să deschidă Camera secretelor, să dea drumul ororilor ascunse înăuntrul ei și s-o pună să curețe școala de toți cei care nu sunt vrednici de a studia magia.”

În urma unui incident avut cu Draco Malfoy, vechiul rival al lui Harry, iese la iveală un fapt tulburător: Harry putea să vorbească și să înțeleagă reptiliana, limba șerpilor. Foarte puțini vrăjitori avuseseră această abilitate de-a lungul timpului, Slytherin fiind unul dintre ei!

Pe măsură ce tot mai multe personae ajung să fie pietrificate, inclusiv o fantomă – Nick cel Decapitat un Pic, toate indiciile par să conducă la concluzia că Harry era cel vinovat. Inclusiv Harry era speriat de straniile coincidențe, cu atât mai mult cu cât el știa că pălăria dorise inițial să-l repartizeze în casa Slytherin și doar la rugămințile lui își schimbase decizia, ducându-l în casa Griffyndor.

Făcând propriile cercetări, Harry a descoperit că mai fusese deschisă o dată Camera Secretelor, în urmă cu 50 de ani. Pe atunci, Tom Doodler, un adolescent în vârstă de 16 ani reușise să dezamorsese situația, fiindu-i acordată o medalie de onoare, păstrată în panoplia școlii.

Prin intermediul unui jurnal misterios, ale cărui file, complet albe, nu puteau fi inscripționate cu nicio cerneală, Harry intră în legătură cu Tom și, folosind jurnalul întocmai ca un portal magic, reușește să se întoarcă în timp și să asiste la o parte din evenimentele petrecute în urmă cu 50 de ani, descoperind cu această ocazie și motivul pentru care Hagrid fusese exmatriculat.

Miza atinge cote maxime când Hermione este și ea pietrificată iar Ginny, sora lui Ron, dispare.

Vă las plăcerea să descoperiți singuri în carte cum fusese deschisă Camera secretelor și care este deznodământul acestui volum uluitor. Veți avea parte din plin de magie, vrăji, fanfaronadă, lupta dintre bine și rău, petrecere de fantome, spirite malefice, fantome, păianjeni uriași, mistere, prietenie, perspicacitate și curaj. Stropul de umor dă un plus de savoare povestirii, iar ilustrațiile foarte sugestive îți stârnesc din plin imaginația.
După cum am spus și la primul volum, această serie dă dependență. Vă invit cu drag să o (re)descoperiți! Eu una abia aștept să citesc următorul volum, Harry Potter și prizonierul din Azkaban!

8 Comments

Spune-ți părerea!