Harry Potter și Pocalul de Foc de J.K. Rowling, Editura Arthur – recenzie
Harry Potter și Pocalul de Foc
(Harry Potter and the Goblet of Fire – 2000)
J. K. Rowling
Traducere: Florin Bican
Nr. de pagini: 721
An apariție: 2021
Seria Harry Potter – recenzie serie
0.5. Harry Potter: The Prequel – 2008
1. Harry Potter și piatra filosofală – Editura Arthur – Harry Potter and the Sorcerer’s Stone – 1997 – recenzie
2. Harry Potter și Camera Secretelor – Editura Arthur – Harry Potter and the Chamber of Secrets – 1998 – recenzie1, recenzie2
3. Harry Potter și prizonierul din Azkaban – Editura Arthur – Harry Potter and the Prisoner of Azkaban – 1999 – recenzie1, recenzie2
4. Harry Potter și Pocalul de Foc – Editura Arthur – Harry Potter and the Goblet of Fire – 2000
5. Harry Potter și Ordinul Phoenix – Editura Arthur – Harry Potter and the Order of the Phoenix – 2003 – recenzie
6. Harry Potter și Prințul Semisânge – Editura Arthur – Harry Potter and the Half-Blood Prince – 2005 – recenzie
7. Harry Potter și Talismanele morții – Editura Arthur – Harry Potter and the Deathly Hallows – 2007 – recenzie
J. K. Rowling este autoarea romanelor din seria Harry Potter, care au câștigat numeroase premii și au stabilit noi recorduri. Îndrăgite de fani din întreaga lume, romanele din serie s-au vândut în peste 500 de milioane de exemplare, au fost traduse în peste 80 de limbi și au fost ecranizate în 8 filme de mare succes. Rowling a scris trei volume asociate, în scopuri caritabile: “Quidditch, o perspectivă istorică”, “Animale fantastice și unde le poți găsi” (ambele pentru Comic Relief) și “Povestirile Bardului Beedle” (pentru Lumos), al doilea dintre ele devenind sursa de inspirație pentru o serie de cinci filme produse de Warner Bros. A colaborat și la scrierea unei piese de teatru, “Harry Potter și copilul blestemat”, cu premiera la un teatru din West End în vara lui 2016. În 2012 a fost lansată compania digitală a lui J. K. Rowling, Pottermore, unde fanii se pot bucura de texte inedite și se pot cufunda în lumea vrăjitorilor. J. K. Rowling a scris un roman pentru cititori adulți, “Moarte subită”, și mai scrie romane polițiste sub pseudonimul Robert Galbraith. A primit multe premii și distincții, inclusiv OBE (Ordinul Imperiului Britanic) pentru servicii aduse literaturii dedicate copiilor, Legiunea de Onoare și Premiul Hans Christian Andersen.
Școala pentru Vrăjitoare și Vrăjitori Hogwarts se pregătește pentru Trimagiciadă, o competiție la care au voie să participe doar vrăjitorii cu vârsta de peste șaptesprezece ani.
Harry Potter are doar paisprezece ai, dar tot visează că va câștiga cumva Trimagiciada. Apoi, de Halloween, când Pocalul de Foc hotărăște candidații, Harry e uluit să vadă că numele lui se găsește printre cele alese de cupa magică. Va înfrunta probe care sfidează moartea, dragoni și vrăjitori întunecați, dar cu ajutorul lui Ron și Hermione, s-ar putea s-o scoată la capăt…
Harry Potter și Pocalul de foc de J.K. Rowling continuă seria aventurilor extraordinare ale lui Harry Potter, purtându-ne într-o lume plină de magie, dar în care descoperim că sunt valabile multe din problemele lumești – bullying-ul, invidia, răutatea, goana după celebritate, dar și că forțele pozitive reușesc de multe ori să triumfe – iubirea, prietenia, solidaritatea și speranța.
La începutul acțiunii, la fel ca și în precedentele cărți din serie – Harry Potter și piatra filosofală, Harry Potter și Camera Secretelor, Harry Potter și prizonierul din Azkaban –, îl găsim pe Harry în casa familiei Dursley.
Un vis ciudat îl tulbură peste măsură. Șobi, adevăratul vinovat pentru moartea părinților lui Harry, el fiind trădătorul care îi dezvăluise lui Voldemort locația în care se ascundeau aceștia, își regăsise stăpânul și punea cu acesta la cale o conspirație care să-i permită lui Voldemort revenirea la putere și moartea lui Harry.
Proasta dispoziție a lui Harry s-a risipit însă în momentul în care Ron Weasley, bunul lui prieten, a venit împreună cu tatăl și doi dintre frații lui să-l ia la Cupa Mondială de Quidditch. Este foarte amuzant modul în care aceștia își fac apariția în casa familiei Dursley.
”TROSC!
Instalația cu foc artificial zbură cât de colo din vatră, în momentul în care scândurile care blocau șemineul cedară brusc, ca în urma unei explozii, proiectându-i în exterior pe domnul Weasley, pe Fred, pe George și pe Ron, într-un nor de așchii și moloz. Mătușa Petunia începu să țipe și se prăbuși pe spate, împiedicându-se de măsuța de cafea. Unchiul Vernon reuși să o prindă înainte să atingă podeaua și rămase privindu-i cu gura căscată pe membrii familiei Weasley, care mai de care mai roșcat, inclusiv Fred și George, identici până la ultimul pistrui.”
Finala Cupei Mondiale de Quidditch se joacă între Bulgaria (care are un gonaci excepțional – Viktor Krum) și Irlanda. Desfășurarea meciului este foarte spectaculoasă, începând de la prezentarea mascotelor fiecărei echipe, continuând cu intrarea echipelor, tehnicile abordate de fiecare și deznodământul.
Din păcate, imediat după meci, lucrurile au luat-o razna. Mai mulți mortivori mascați s-au adunat în haită și au început să ridiculizeze niște mageamii, după care cineva a invocat Semnul Întunericului, cel care anunța, pe vremea domniei întunecate a lui Voldemort, că urma să moară cineva, stârnind haos și confuzie. Mai mult decât atât, Semnul Întunericului fusese invocat chiar cu bagheta lui Harry, pe care acesta constatase cu puțin timp în urmă că îi lipsea.
Reveniți la Școala pentru Vrăjitoare și Vrăjitori de la Hogwarts, Harry, Ron și Hermione află o informație palpitantă. După mulți ani de pauză, în acel an urma să se desfășoare Trimagiciada – o competiție între trei școli prestigioase de magie: Hogwarts, Beauxbatons și Durmstrang. Din fiecare școală, mai mulți elevi își depuneau intenția de a participa într-un instrument magic denumit Pocalul de Foc, acesta urmând să desemneze la data și ora stabilită câte un elev pentru fiecare școală participantă. Premiul cel mare era deosebit de atractiv – 1000 de galeoni de aur -, însă probele nu erau deloc ușoare sau lipsite de pericol, în trecut producându-se mai multe morți tragice în cadrul competițiilor, astfel că se stabilise regula că nu puteau să participe decât elevii cu vârsta de peste 18 ani, Dumbledore înconjurând Portalul de Foc cu o vrajă puternică, menită a-i împiedica pe toți cei ce nu împliniseră vârsta minimă stabilită să-și depună candidatura. De eficiența vrăjii s-au lămurit pe pielea lor Fred și George, frații gemeni în vârstă de 17 ani ai lui Ron, care au fost aruncați imediat ce au încercat să se apropie de Pocal.
Festivitatea extragerii a fost urmărită cu emoție și nerăbdare de toți elevii. Viktor Krum a fost desemnat reprezentantul Durmstrang, Fleur Delacour reprezentanta Beauxbatons, iar Cedric Diggory, gonaciul Casei Hufflepuff, a fost extras să reprezinte Hogwarts. Însă… surpriză! Când nimeni nu se aștepta, Pocalul de Foc a aruncat încă un nume de participant la competiție: Harry Potter!
Șocul a fost imens pentru Harry. El știa că nu el fusese cel care își introdusese numele în Pocalul de Foc, dar, în afară de Hermione, nici un alt elev nu îl credea. Cu toții erau convinși că, orbit de ambiție, Harry găsise o cale să păcălească pocalul. Elevii de la Beauxbatons și Durmstrang erau supărați că astfel Hogwarts avea doi candidați în loc de unul, iar cei de la Hogwarts considerau că Harry dorise să-i ia fața lui Cedric. Puseseră paie pe foc și articolele lui Rita Skeeter, o ziaristă lipsită de scrupule, care îl zugrăvise pe Harry în culori deloc măgulitoare. Chiar și Ron, bunul lui prieten, îi întorsese jignit spatele, convins că nu avea încredere în el să îi spună adevărul.
Însă, după prima probă din concurs, în care fiecare concurent a trebuit să se înfrunte cu un dragon extrem de periculos, a devenit evident că cel care îi introdusese numele lui Harry în pocal nu îi dorise în nici într-un caz binele, Ron revenind de partea lui Harry și cerându-și scuze.
Problemele sentimentale ale adolescenților se pare că sunt valabile peste tot. Ron și Hermione continuă să se tachineze, părând să nu fie în stare să-și găsească o cale unul spre celălalt. La balul organizat de școală, Ron gafează și nu o invită pe Hermione, turbând însă apoi de gelozie când aceasta acceptă invitația lui Viktor Krum. Din cale afară de timid în relația cu fetele, Harry ezită prea mult timp până să își ia inima în dinți și să o invite pe Cho Chang, fata care îi făcea inima să palpite de ceva timp. Din păcate, aceasta apucase să accepte invitația lui Cedric Diggory.
Noi personaje, cu caractere deosebit de interesante, își fac loc în poveste.
Ochi Nebun Moody, un aurorar (cel care lupta contra mortivorilor) celebru, a fost numit să predea Tehnici de apărare contra Magiei Negre. Harry îl simpatizează încă de la prima lecție, iar Moody pare să-i fie un aliat de nădejde, dându-i mai multe sfaturi și protejându-l de Snape într-un moment critic.
O idilă spumoasă pare să ia naștere între Hagrid și Madame Maxime, conducătoarea școlii Beauxbatons, o femeie cu dimensiuni considerabile, apropiate de cele ale lui Hagrid. Însă, când Hagrid îi mărturisește acesteia că mama lui era din neamul uriașilor, convins fiind că Madame Maxime îi va întoarce confesiunea, aceasta îl părăsește jignită, afirmând că ea nu se trage din uriași, ci că doar are oase mari. Atitudinea ei nu era de mirare, ținând cont că uriașii fuseseră prigoniți secole la rând…
Crouch, șeful lui Percy de la Departamentul de Cooperare Internațională în Domeniul Magiei, este un personaj controversat încă de la început, părând să ascundă mai multe secrete. După ce Voldemort fusese anihilat, Crouch se remarcase prin activitatea lui de auror, condamnând mai mulți mortivori la detenție în Închisoarea din Azkaban, inclusiv pe propriul lui fiu!
Ne vom reîntâlni și cu Sirius Black, nașul lui Harry, care era tot nevoit să se ascundă, deoarece încă nu fusese reabilitat.
Pe măsură ce competiția înaintează, adrenalina crește, misterul se adâncește, iar suspansul atinge cote maxime!
După cum am remarcat și în volumele anterioare, trebuie să ai grijă să nu simpatizezi sau antipatizezi prea mult un personaj. Aparențele înșală, iar răul se poate ascunde sub multe forme…
De data aceasta, nu am avut parte de un final 100% fericit. Am suferit mult pentru moartea tragică a unui personaj pe care îl îndrăgisem. Am sperat că autoarea va găsi o cale să-l readucă la viață, dar se pare că nici măcar într-o lume magică moartea nu poate fi învinsă…
”- Nu există vrajă care să readucă morții la viață, spuse grav Dumbledore.”
Caruselul de evenimente bulversante din ultima parte a cărții au prevestit că pe Harry Potter îl mai așteaptă încă multe provocări. Va fi el oare suficient de puternic să le țină piept? Răspunsul îl vom afla în următoarea carte din serie – Harry Potter și Ordinul Phoenix.
10 Comments
Geo
Super recenzie! Recomand și filmele!
Tyna
Mulțumesc!
familiasimionescuyahooro
Splendida recenzie, minunata poveste ca de altfel întreaga serie❤️Felicitări, mulțumesc mult pentru recomandarea captivanta❤️
Tyna
Mulțumesc! Cu mult drag!
Oli
Minunată și captivantă recenzie, am citit-o cu multă plăcere, felicitări Tyna și mulțumesc pentru această fermecătoare incursiune în universul magic al acestei povești!
Tyna
Mulțumesc! Cu multă plăcere!
Daniela Balan
Foarte frumoasă și tentantă recenzia , felicitări ❤️
Tyna
Mulțumesc!
anasylvi
O super poveste, o recomandare de nota 10!
Tyna
Mulțumesc! ❤