Ianuarie, luna începuturilor

Ianuarie – o perioadă plină de potențial, luna noilor începuturi.

Ianuarie  este prima lună a anului în calendarul Gregorian şi în cel Iulian. Este una din lunile „lungi” ale anului, având 31 de zile. Ianuarie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și luna Octombrie într-un an obișnuit și ca Aprilie și Iulie într-un an bisect.

Din punct de vedere astrologic, luna ianuarie începe sub semnul Capricornului și sfârșește sub semnul Vărsătorului. Așadar, semnele zodiacale ale lunii ianuarie sunt Capricornul (22 decembrie – 20 ianuarie) si Varsatorul(20 ianuarie – 18 februarie).

Popular, luna ianuarie este cunoscuta sub denumirea de Gerar sau Gerariu, datorită zilelor foarte geroase ale acestei perioade a anului. E foarte cunoscută, în acest sens, expresia ”gerul Bobotezei”, semnificând cele mai geroase zile din an, în ianuarie, de Bobotează.

Poza: Ianuarie – Les Très riches heures du duc de Berry

În folclorul românesc, lunii ianuarie i se mai spune si “ienaiu”.

Grecii numeau luna ianuarie Camelion.

Ango-saxonii numeau luna ianuarie ”wolf-monath”, adică luna lupilor, deoarece In zilele geroase și pline de ninsori ale acestei luni, lupii obișnuiau sa iasă din păduri în cautarea hranei, făcând prăpăd în gospodării.

Etimologia cuvântului “ianuarie” vine din latină: ”Ianuaris”.  Denumirea lunii vine de la zeul Ianus din mitologia romană, un zeu cu două fețe care privesc în direcții diferite: una care priveşte înainte şi cealaltă care priveşte înapoi, una orientată spre anul care se încheie și alta spre anul care vine. Rădăcina latină a cuvântului ianuarie este ianua si înseamnă poartă, ușa, Ianus fiind păzitor al porților, considerat  zeul a tot ceea ce înseamnă trecere, drum, tranziție.

Poza: Ianus, Muzeul Vaticanului  

Zeul Ianus

Foarte interesante semnificații are chipul acestui zeu. Era considerat mai mult decât un paznic al porţilor şi al drumurilor, chipul său simboliza, “ceasul cel bun” să pleci cu bine pe poarta casei, te întorci cu bine acasă și “îţi merge bine” pe toate drumurile pe unde ai de umblat. Este considerat un patron al călătorilor.

Ianus-artă-romanică-Museo-del-Duomo-Ferrara-Italia 

Înfăţişarea lui ciudată cu două feţe privind în direcţii contrare, înzestrat astfel de către Saturn: o față priveşte înainte şi cealaltă priveşte înapoi, ce simbolizează plecare şi întoarcere binecuvântată. Ca unul ce avea puterea de a deschide porți, în sens simbolic, Ianus a devenit şi ocrotitorul tuturor începuturilor: al zilei, al lunii şi al anului, al timpului.

Luna Ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul avea doar zece luni (304 zile).

Cum a apărut luna ianuarie ?

Până la instalarea lui Numa la conducerea Romei, anul roman (romulan) avea doar 10 luni, adică 304 zile şi începea la 1 martie.

Cele 10 luni erau:

1. martie, prima lună a anului/Martius,

2. aprilie/Aprilis,

3. mai/Maius,

4. iunie/Iunius,

5. luna a V-a/Quinctilis,

6. luna a VI-a/Sextilis,

7. luna a VII-a/ September,

8. luna a VIII-a/October,

9. luna a IX-a/November

10. luna X-a/December.

Numa “a lungit” anul “romulan”, lunar, ca să-l “potrivească” cu anul solar, adăugându-i încă 2 luni: ianuarie/ianuarius şi februarie/februarius.

Astfel a obţinut un an de 355 de zile pe care îl va “rectifica” Iulius Caesar, în calitate de Pontifex Maximus, în anul 46 î.H, aducându-l la 365/366 de zile.

În capul anului l-a pus pe ianuarius, luna lui Ianus. Aşa s-a născut ziua de 1 ianuarie/calendae ianuarii, începutul anului, protejat de Ianus. (sursa: www.romania-actualitati.ro)

Simbolurile lunii ianuarie

Floarea nativilor lunii ianuarie este garoafa. Garoafa este o floare foarte des întâlnită și nepretentioasă, care crește și înflorește în orice anotimp și poate avea culori diverse, simple sau șatirate, adaptabile și potrivite a fi oferite oricând.

În China, emblema florală a lunii ianuarie este floarea de cais japonez – Prunus Mume. Această floare, numită şi “Ume”, este un simbol atât al iernii cât şi al vestirii primăverii şi este considerată un exemplu al perseverenţei şi rezistenţei în faţa adversităţilor. Caisul japonez face parte, alături de pin şi bambus, din “Cei trei prieteni ai frigului”, întrucât, toate aceste plante înfloresc în perioada de iarnă.

Simbolul floral japonez pentru ianuarie este floarea de camelie – Tsubaki, reprezentată ca un herald al primăverii, dar având şi semnificaţia de virute, fericire, fidelitate, bogăţie, succes în afaceri, linişte şi bucurie a vieţii către bătrâneţe.

Luna Ianuarie este o perioadă plină de potențial, este luna noilor începuturi. Este luna pietrei semiprețioase Granat, o gemă simbolizând constanţa. Potrivit unor străvechi credinţe, granatul ar avea calitatea de a pune capăt mâniei şi certurilor. Aşezată sub pernă, o piatră de granat era considerată potrivită pentru a alunga coşmarurile şi spiritele rele. Denumirea de granat derivă de la latinescul „granatum”, care înseamna rodie, deoarece seamănă la culoare cu sâmburii de rodie. Bijutierii egipteni foloseau granatul încă din anul 3100 I.C., iar spre sfârșitul secolului al IX-lea mai mult de jumătate din podoabele vândute în magazinele de de bijuterii erau din diferite tipuri de granat.

Evenimente din luna ianuarie

Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obțină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, liniște și pace.

1 ianuarie – Ziua anului nou; Sfântul Vasile cel Mare;

6 ianuarie – Botezul Domnului- Boboteaza. Boboteaza sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă și catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În localitățile așezate pe malul unei ape, se obișnuiește ca preotul, cu ocazia slujbei care se face de Bobotează, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva tineri curajoși pentru a o aduce înapoi. În bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele și casele. Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului. Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, căpătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.

7 ianuarie – Sfântul Ion

17 ianuarie – Cuviosul Antonie cel Mare

24 ianuarie – Ziua unirii Moldovei cu Ţara Românească

Citate 

I.L.Caragiale spunea despre luna ianuarie în al său ”Calendar”: Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați.

„A citi un poem in ianuarie este tot atât de plăcut ca și a te plimba în iunie.” Jean- Paul Sartre

„Fiecare om ar trebui să se nască încă o dată în prima zi a lui ianuarie. Să înceapă o nouă pagină albă. Să își facă o nouă gaură în curea sau să o încheie cu o gaură mai puțin, în funcție de circumstanțe; dar, mai presus de toate, lăsați fiecare om să se încingă de unul singur încă o dată, cu fața îndreptată înainte și să lase deoparte orice interes legat de evenimentele apuse și de trecut.” Henry Ward Beecher

„Este perfect normal ca în ianuarie să te copleșească puțin tristețea.” Marilu Henner

„Nimeni nu privește prima zi din ianuarie cu indiferență. Începând cu această zi, își măsoară cu toții timpul și își contabilizează câtă vreme le-a mai rămas. Este sărbătoarea nașterii Adam-ului nostru comun.” Charles Lamb

„Ianuarie, luna buzunarelor goale! Să rezistăm cu stoicism acestei luni malefice, la fel de frământată precum fruntea unui producător de piese de teatru.” Sidone Gabrielle

Ianuarie

Frigul, scriitor pe geamuri
Cu zăpezile se joacă
Şi le schimbă-n promoroacă
Atârnând ciucuri pe ramuri.

Surse: wikipedia, romania-actualitati.ro, internet