Inca o dorinta de Andres

35

Inca o dorinta de Andres

Nr. pagini: 269
An aparitie: 2014
Formate disponibile: epub, mobi, pdf
Am terminat de citit ”Încă o dorință”, o carte pe care o aveam încă de anul trecut pe lista mea de dorințe…literare și am fost surprinsă de o lectură  încântătoare, savuroasă și relaxantă, care mi-a înseninat ziua. Stilul cărții este lejer, acțiunea alertă, iar dialogurile cursive, spumoase și foarte vioaie te apropie de personajele cărții – pe mine m-au făcut să simt că iau parte la conversații, ca și când eram între vechi prieteni.
Ana Casian, personajul principal al cărții,  este o tânără ambițioasă, o femeie de carieră, pe care o cunoaștem într-un moment de cotitură al vieții ei. Copleșită de stresul cotidian, simțind că serviciul o acaparează cu totul, astfel încât viața trece pe lângă ea fără să simtă nici o bucurie sau împlinire reală și nereușind să-și convingă șefa să-i dea cuvenitul concediu, Ana face un pas înapoi, își dă demisia și pleacă într-o mult-dorită și binemeritată vacanță. Frământările Anei înainte de a face acest pas sunt foarte realiste și bine redate, cred că multe dintre noi ne-am regăsit în situația ei la un moment dat – depășite de problemele de fiecare zi sau de serviciul solicitant, simțindu-ne ca niște simpli spectatori la propria noastră viață…
Sunt Ana. Sunt în zodia scorpionului și curând voi schimba prefixul. Un lucru care mă sperie puțin, pentru că-mi dau seama cum trece timpul: repede și fără a se uita o clipă înapoi. Până una-alta însă, am 29 de ani și foarte multe dorințe de împlinit.”
 Personajele cărții sunt bine conturate, le-am îndrăgit pe toate, mai puțin pe rapacea Valeria, fosta șefă a Anei. Mi-a făcut plăcere să le cunosc pe Giulia, Lisa, Simy și Daria, care împreună cu Ana formau un grup de nedespărțit, unite de o prietenie care le lega încă din școala primară, fiindu-și sprijin și confidente una alteia în momentele în care viața le lua pe sus și le clătina temeliile.
Cinci prietene stând în jurul unei mese. Cinci prietene care au pornit pe un drum cândva demult, cu cincisprezece sau poate șaisprezece ani în urmă, și care s-au transformat în femei.Timpul le-a schimbat, însă ceva a rămas, ceva le-a ținut împreună și le-a adus zâmbetul când n-a mai fost soare să le zâmbească, le-a îmbrățișat când nu era nimeni să le îmbrățișeze. Și-au păstrat mereu dorința de a merge mai departe, dorința de a zâmbi, dorința de a fi împreună, de a iubi.”

prietene2

Prietenia celor cinci tinere, întâlnirile și conversațiile lor m-au dus cu gândul la un film care mi-a plăcut foarte mult – ”Sex and the city”. În carte vom afla și poveștile lor de viață, astfel că vom avea parte de mai multe idile – iubiri împărtășite sau nu, după cum veți vedea.
Cartea ne face martorii gândurilor și trăirilor personajelor, oferind teme de reflecție. M-am regăsit în unele din situațiile descrise în carte, și de multe ori am gândit și simțit la fel…
”Ce vrem noi, femeile? Dac-am ști ce vrem, ar fi foarte simplu, însă ne complicăm în fiecare clipă, cu fiecare gând…Vrem liniște, dar nu ne place să fim singure, vrem iubire, dar nu ne place să fim asfixiate, vrem atenție. Dacă avem totul, precis găsim noi ceva…”
Revenind la eroina noastră, o însoțim pe aceasta în vacanța pe care o petrece într-un loc de vis – Bora Bora.
Din momentul în care a coborât din avion, a simțit că a pășit în altă lume (…) Era-n paradis și încerca să-și stăvilească mirarea, pentru că urma să fie cazată, așa cum ea singură-și alesese, într-un bungalow de pe apă. Asta ca să fie cu adevărat de vis.”
Acum era bine. Acum era cu-adevărat bine.”
Era bine, într-adevăr, mai ales că, în decorul exotic al insulei are parte de o idilă cu un personaj desprins parcă din visele ei: Brian, un superb exemplar masculin, cu ochi cenușii ca furtuna, de origine – incredibil – român, dar stabilit în State. Îi însoțim pe cei doi la în timp ce se plimbă pe insulă, fac scufundări subacvatice, participă la petreceri pe plajă, servesc cine romantice, strâng amintiri de neuitat.

bora bora

Ana se îndrăgostește de el, fără speranță însă, întrucât acesta, la sfârșitul sejurului a anunțat-o pur și simplu că se întoarce în State. Atât. Fără regrete sau explicații.
O spusese pe un ton pefect natural, ca și cum ar fi anunțat-o că la bar nu mai servesc băuturi după ora 12.00. Nu știa ce să spună. Poate că nu trebuia să spună nimic. Poate că era doar atât: o aventură.” Și totuși, ea simțea mult mai mult de atât…
Întoarsă în țară, viața își urmează cursul, cu bune și cu rele: în timp ce încearcă să își revină după despărțirea de Brian, Valeria o dă în judecată pentru un prejuduciu pe care – chipurile – l-ar fi provocat firmei prin plecarea ei, și se desparte de Daria, buna ei prietenă, care acceptă o slujbă în străinătate. Din procesul cu Valeria, pe care – apărată de Giulia, care era avocat – îl câștigă, iese un singur lucru bun: îl cunoaște pe Victor Carsten, avocatul Valeriei, față de care simte o atracție foarte puternică și începe o relație cu acesta. Chimia dintre cei doi se simte în fiecare gest, atracția e reciprocă, dar povestea lor de iubire nu va fi una comodă sau liniară, ci va evolua cu suișuri și coborâșuri, incertitudini de ambele părți, despărțiri și împăcări…
Îi auzea respirația ca un șuier prelung, asemenea sunetului pe care-l făcea scoica ei. Era incapabilă să facă vreun gest. Încercă să-l tragă spre ea, însă el îi prinse mâinile.
  • Nu, îi zise Victor atât de încet, că Ana abia-i desluși cuvintele. Nu te mișca. Vreau să simți…Vei simți ceea ce simt eu pentru tine.”
Ana rămase țintuită locului, privindu-l în ochi. Nu știa ce să facă, dacă să-l sărute, dacă să păstreze distanța. Poate că venise însoțit, poate că se ”vindecase” de ea. Un milion de gânduri îi zburau prin minte.”
Între timp, Ana și-a găsit o nouă slujbă, PR la o mare firmă de cosmetice și viața intra pe un făgaș normal, dar soarta s-a jucat din nou cu ea când, întâmpinând o delegație sosită din străinătate, s-a trezit față în față cu…Brian! Scânteia se aprinde din nou între ei, iar Brian e de această dată mult mai deschis la ideea unei relații de durată și chiar a unui angajament.  Și datele problemei sunt altele, după cum veți vedea. Ce se întâmplă, cum vor evolua lucrurile între ei, dacă au sau nu o nouă șansă de a fi împreună, rămâne de descoperit…
Brian?
Victor?
Destinul?…
Cât de oarbă e, uneori, dragostea! Cineva ar trebui să ne arate drumul, pentru că, de cele mai multe ori, suntem incapabili să-l vedem singuri
Pe un alt plan, Ana joacă rolul de Cupidon pentru câțiva din prietenii ei, având un adevărat fler pentru a simți compatibilitatea între două persoane. Vom fi martorii formării unor cupluri care, la prima vedere, păreau incompatibile.
”-   Păi nu asta căutăm toate? Stabilitate? Siguranță? Întrebă Giulia, foarte serioasă.
  • Mda, siguranță, începu Simy (…) însă căutăm, în același timp, și cai verzi pe pereți: prinți fermecați și povești cu zâne. Cred că nu vom reuși să trecem niciodată peste visurile pe care ni le-am făcut în copilărie. Ne vom zbate mereu între două lumi, realitatea și lumea din mintea noastră.”
Despre deznodământul cărții, despre ce dorințe se împlinesc, și ce dorințe rămân doar un vis,  sau o speranță nerostită, nu vă dezvălui nimic, sperând că v-am trezit curiozitatea de a citi ”Încă o dorință”. Este o carte despre prietenie, destin, incertitudini și alegeri, renunțări și pierderi, bucurii și mici miracole, dar mai ales, despre minunata putere vindecătoare a dragostei.

cuplul perfect

Dincolo de dragoste suntem noi, femeile şi bărbaţii. O alăturare de simplu şi complicat. Dac-am fi toţi simpli, poate că s-ar pierde farmecul. Cândva, în trecut, totul era simplu şi totuşi complicat. Însă, oricum ar fi, dragostea e frumoasă. Noi o facem să fie frumoasă. Uneori, ne lipseşte şi plângem, ne întristăm, suntem că nişte frunze moarte ce cad şi acoperă pământul. Apoi, dragostea se întoarce şi ne înseninăm odată cu ea. Primăvară iubirii ne înfloreşte în suflet. Poate că acesta este echilibrul. Simplu şi complicat. Dragoste şi suferinţă. Noi şi ei. Femeile şi bărbaţii…Femeile şi dragostea: o poveste fără sfârșit, o poveste în care noi suntem eroinele, iar ei sunt cei care ne salvează, la nesfârșit.
Situl cartii: www.incaodorinta.com
Proiect sustinut de The Club of  Serial Readers.

About Author

35 de comentarii

  1. Ella, felicitari! Dar de ce oare am inteles eu ca finalul e asa si asa…mai trist adică??? Cu impresia asta am ramas cu ceva timp in urma cand am mai citit recenzii la cartea asta… Clar trebuie sa o citesc si eu!

    • Geo, nu cred ca finalul e trist. Lui Oli i-a placut foarte mult, si stii ce parere are ea despre cartile cu final trist… Asa ca nu cred ca e cazul aici 🙂

    • Multumesc Geo! Si eu am avut emotii in privinta finalului, mai ales ca nu e totul lapte si miere in carte, din contra, la un moment dat e un moment sfasietor de trist, nu vreau sa spun mai multe, dar citeste-o cu incredere! 🙂

  2. Daniela Cusa on

    In timp ce citeam recenzia, si mie mi-au aparut in fata personajele din Sex and the city. Cu atat mai bine, acum chiar vreau sa o citesc.
    Nu cred ca mai trebuie sa iti spun ca recenzia e foarte faina, nu?

    • Multumesc Daniela, ma bucur ca ti-a placut recenzia. In ceea ce priveste prietenia celor cinci tinere – devotamentul care le leaga, intalnirile si discutiile lor – reprezinta unul din punctele forte ale cartii.

    • Multumesc Alina, sa o citesti, e o carte foarte sensibila. Eu m-am regasit in multe din gandurile si framantarile Anei sau ale prietenelor ei.

    • Dana, imi pare bine ca am reusit sa te tentez! Sa-ti indeplinesti dorinta ta de a citi „Inca o dorinta”! 🙂
      Autoarea abordeaza foarte frumos probleme reale, din viata de zi cu zi, cred ca o sa-ti placa!

  3. Multumim pentru recenzie!! Am si eu ebook-ul, l-am rasfoit un pic, mi-a placut, dar din pacate, am avut multe curiozitati de dinainte 🙁 luna februarie ii este dedicata, insa! iar recenzia ta m-a convins s-o fac prioritara

  4. E pe lista cartea asta. Imi doresc sa citesc povestea dat fiind faptul k am citit atat de multe citate care m-au impresionat. Felicitari pentru o recenzie extrem de captivanta.

  5. Pingback: Recenzie Inca o dorinta de Andres – delicateseliterare

  6. Tudusciuc Cornelia Elena on

    Felicitări de recenzie! Pare foarte frumoasă, poate se tipărește si apuc si eu sa o citesc. Anul acesta am descoperit atâtea autoare de la noi din tara, datorită vouă, va multumesc!

    • Cu mult drag! Te inteleg, si eu prefer formatul tiparit…
      Cartea e cu adevarat foarte frumoasa, o recomand cu drag!

Lasă un răspuns