Institutul de Stephen King, Editura Nemira, Colecția Armada – recenzie
Institutul
(The Institute – 2019)
Stephen King
Editura Nemira
Colecția Armada
An apariție: 2020
Nr. pagini: 608
Traducerea: Ruxandra Toma
Bestseller New York Times
La miezul nopții, într-o casă de pe o stradă liniștită din suburbiile orașului Minneapolis, părinții lui Luke Ellis sunt omorâți și el e aruncat într-o mașină. Totul, în mai puțin de două minute.
Luke se trezește la Institut, într-o cameră foarte asemănătoare cu cea din casa lui, însă fără ferestre. Dincolo de uși sunt alte uși. Dincolo de uși sunt alți copii cu talente speciale, care au ajuns acolo la fel ca el.
În această instituție sinistră, directorul urmărește să amplifice puterile supranaturale ale copiilor, ca ei să devină arme guvernamentale. Pe măsură ce tot mai mulți dispar, Luke își dă seama că trebuie să evadeze.
Dar nimeni nu a scăpat vreodată din Institut.
„King ne uimește cu cea mai înspăimântătoare poveste despre copii care se confruntă cu răul de la IT încoace. Intrând în mintea personajelor-copii, King redă amenințarea și intimitatea fricii cu o intensitate extraordinară.“ – Publishers Weekly
„Cum ajunge o ființă umană să privească abuzul asupra copiilor mai întâi ca pe un rău necesar, apoi ca pe o rutină? King ridică această problemă cu relevanță politică de neocolit pentru lumea de azi.“ – The New York Times
„Institutul” de Stephen King este o carte pe care nu am cum s-o uit! În primul rând, subiectul abordat este unul dureros și extrem de sensibil – abuzul și torturarea copiilor, în al doilea rând autorul, un maestru al poveștilor înfricoșătoare, are puterea de a doza suspansul pe tot parcursul acțiunii, de a te face să simți frica, temerile, spaimele, ca nimeni altul și mai are capacitarea de a-și pune protagoniștii în situații înspăimântătoare, teribile care îți strâng inima și îți ridică stomacul în gât!
Un roman deosebit, penetrant emoțional care „taie in carne vie”, o poveste cu eroi-copii, dramatică, în care emoțiile negative și trăirile sunt atât de bine descrise încât lasă urme în sufletul cititorului. M-a marcat, m-a impresionat, am suferit.
„Conform datelor Centrului National pentru Copii Dispăruți si Exploatați sexual, aproximativ 800000 de copii sunt dați dispăruți in fiecare an in Statele Unite. Unii sunt găsiți. Cei mai multi, nu.” – cu acesta informație își începe King povestea. Uriaș număr dat de minți criminale, bolnave, demente care „se delectează” producând suferință.
Autorul îl aduce in prim plan, la începutul cărții, pe Tim Jamieson, un bărbat de patruzeci și doi de ani, cu o carieră de polițist eșuată in Florida, divorțat, hoinar, care are nevoie de o schimbare de „decor”. Drept urmare, în drumul spre o nouă slujbă în New York, se hotărăște să facă lucruri spontane, una din provocări fiind micuțul orășel Dupray unde dă curs unui anunț de angajare în patrula de noapte. Nu știe cât timp va sta aici, dacă se va acomoda și încotro își va îndrepta pașii după acest „răgaz” dar, tocmai asta este frumusețea acțiunilor spontane, nu știi niciodată ce surprize îți vor oferi.
În același timp, în alt loc, King pune reflectoarele pe Luke Ellis, un băiețel de doisprezece ani, cu o minte sclipitoare, elev la o școală pentru copii supradotați. Luke este, aparent, un copil obișnuit, joacă baschet, poartă tricouri cu trupe rock, se uita la TV, dar se deosebește atât de mult de oricare alți copii pentru că mintea lui vrea să absoarbă si să cunoască TOTUL! El este un polivalent, cu sete de a cunoaște toate lucrurile pe care nu le știe, un geniu născut din doi oameni absolut banali, înzestrat cu o minte fenomenală, memorie fotografica și… capacități extrasenzoriale, telekinetice. Când este stăpânit de emoții negative, mută lucruri cu puterea mintii.
”-Mama?
-Da?
-Tu ce crezi? Memoria este o binecuvântare sau un blestem? (…)
-Și una și alta scumpule .”
Într-o dimineață, viața lui Luke se sparge în mii de cioburi când părinții lui sunt împușcați și el este răpit din casa lui și adus la Institut, unde se trezește într-o cameră aproape identică cu camera lui. Institutul este un loc al groazei, aflat într-o zonă nelocuită, greu accesibilă din Maine, condus de o femeie monstruoasă, doamna Sigsby, unde lucrează indivizi putrezi și găunoși sufletește, care se hrănesc precum un cancer din suferința, inteligența și sufletele copiilor supradotați. Și astfel, toată viața lui Luke devine un vis oribil, ceea ce dă viață, în sufletul lui chinuit, scopului de a ieși cu orice preț din acest coșmar îngrozitor.
„Ne aduc aici. Ne testează. Ne fac o grămadă de injecții cu cine știe ce soluții si după aia ne testează din nou. Unii copii ajung în bazin. Tuturor copiilor li se face un test oftalmologic ciudat rău de tot, după care te ia cu leșin. Stăm in camere care seamănă cu cele de acasă, probabil din grijă pentru emoțiile noastre gingașe.”
Dorul cumplit de casă, de părinți, de viața lui este „îndulcit” de prietenii pe care și-i face, prieteni asemenea lui, copii supradotați, reușind să câștige și încrederea singurului adult care dovedește o urmă de regret pentru toate nenorocirile la care sunt supuși acești copii in Institut, Maureen, una din femeile de serviciu, care se va dovedi a fi „scopul” și „calea” lui Luke de a pune capăt coșmarului numit Institutul.
Am urât cu toata ființa mea absolut toți adulții din Institut, desi Maureen și-a mai șters din păcate, i-am iubit pe toți copiii supuși terorii si torturii, mi-au frânt inima toate întâmplările oribile prin care au trecut aceste suflete nevinovate într-un loc în care monștrii au chipuri de oameni, autorul reușind să mă treacă prin toată gama de emoții negative pe care o posedă orice om care are o inimă în piept și nu o piatră!
„Întâmplările minore sunt cele care declanșează marile evenimente”.
Așa că, exact când tristețea și durerea ating cote maxime, maestrul King face încă o dată dovada măiestriei sale, reușind să mă scoată din deznădejde, în sufletul meu încolțind speranța când destinele lui Tim și Luke se intersectează.
Care au fost întâmplările prin care cei doi s-au cunoscut si care este lanțul evenimentelor care vor avea drept catalizatori flerul de polițist al lui Tim și inteligenta sclipitoare a lui Luke, vă las plăcerea să aflați citind acest roman extraordinar semnat Stephen King.
12 Comments
anasylvi
Recenzia este pur si simplu captivanta, prin urmare e clar ca si cartea se inscrie pe aceleasi coordonate. Nu degeaba Stephen King este un maestru al genului. Multumesc, Carmen, pentru aceasta recomandare de foarte buna calitate!
familiasimionescuyahooro
Multumesc mult, Ana!❤Cu mare drag! ❤Am stat lipita de cartea asta ca timbrul de scrisoare! Genial este King! Nu degeaba este Rege al genului!
Daniela Balan
Foarte frumoasă tentantă și captivantă recenzia ! Felicitări ❤️
familiasimionescuyahooro
Multumesc mult, Daniela!❤
Oli
Excelenta recomandare, Carmen! O recenzie absolut irezistibila, felicitari si multumesc pentru tentatie!
familiasimionescuyahooro
Multumesc mult, Oli, cu mare drag! ❤O poveste de nota zece care mi-a placut foarte mult! ❤
Tyna
Waw! Super recomandare! Dacă recenzia îți dă fiori, îmi dau seama cum este cartea! Mulțumesc mult pentru recomandare!
familiasimionescuyahooro
Tyna, multumesc mult si eu!❤Cu mare drag!❤ King ramane Rege !
Geo
Foarte intensă recenzia, stârnește o mulțime de sentimente. Felicitări. Deși, spun pas cărții. Chiar nu mă încumet să o citesc.
familiasimionescuyahooro
Multumesc mult, Geo!❤Cu mare drag!
Mirela Barbălată
Aoleu, Carmen!!!! Mi-ai dat deja fiori cu recenzia, darămite să mai citesc și cartea .
Sincer îmi doresc să citesc romanul dar nu știu dacă voi rezista . Autorul este cunoscut pentru „teroarea” pe care o insulă .
Felicitări pentru recenzie! Deosebită!
familiasimionescuyahooro
Multumesc mult, Mirela!❤ Intr-adevar , este o poveste dureroasa dar are final luminos care face dreptate protagonistilor!❤