Jack Spintecătorul: Crimele din Whitechapel de Kerri Maniscalco, Editura Leda Edge – recenzie

14

Jack Spintecătorul: Crimele din Whitechapel 

(Stalking Jack the Ripper – 2016)

Kerri Maniscalco

Editura Corint

Leda Edge

An apariţie: 2018

Traducerea: Oana Chițu

Nr. pagini: 366

1. Jack Spintecătorul: Crimele din Whitechapel – Stalking Jack the Ripper– 2016
2. Hunting Prince Dracula – 2017
3. Escaping from Houdini – 2018
Audrey Rose Wadsworth, fiica unui controversat lord britanic, duce o viață dublă.
Ziua, tânăra de doar 17 ani își împarte timpul între ceaiuri dansante, spectacole de circ și probe la croitoreasă. Seara, studiază în secret medicina și își ajută unchiul să facă autopsii.
Când diabolicul Jack Spintecătorul începe să terorizeze întreaga Londră, ucigând femei nevinovate, Audrey Rose pornește o investigație pe cont propriu. Ancheta însă o va aduce în fața unor adevăruri greu de digerat, iar adolescenta va trebui să ia decizii care îi vor frânge inima.
Un debut captivant, plin de răsturnări de situație neprevăzute, perfect pentru iubitorii romanelor istorice cu tentă polițistă.” School Library Journal

Jack Spintecătorul” este un pseudonim acordat unui criminal în serie anonim (sau criminali anonimi) activ în jurul regiunii Whitechapel și în districtele adiacente orașului Londra, Anglia, în toamna anului 1888. Numele este preluat dintr-o scrisoare trimisă Agenției Centrale de Știri din Londra de către o persoană care pretindea că este ucigașul.
Victimele erau alese din rândul femeilor care munceau ca prostituate. Crimele se petreceau fie în timpul nopții, fie dimineața devreme, în locuri publice sau semi-publice. Gâtul victimei era tăiat după ce i se mutila trupul. Teoriile susțin că victimele erau mai întâi strangulate pentru a fi reduse la tăcere, lucru ce explică lipsa sângelui de la locul crimelor. Scoaterea organelor interne din trupurile a trei victime i-a determinat pe oficiali să presupună că ucigașul avea cunoștințe de chirurgie.
Ziarele, ale căror vânzări au crescut mult în acea perioadă, au ajutat la promovarea notorietății criminalului datorată brutalității omorurilor și a ineficienței poliției, care nu a reușit să-l identifice și să-l captureze, uneori ajungând la locul crimei mai târziu cu câteva minute.
Din cauza faptului că ucigașul nu a fost identificat, legendele ce privesc aceste omoruri au circulat ca o combinație de cercetări istorice cu folclor și pseudoistorie. De-a lungul anilor, mulți autori, istorici și detectivi particulari au propus diverse teorii despre cine este ucigașul, numărul lor sau numele victimelor (Sursa: Wikipedia).
În Jack Spintecătorul. Crimele din Whitechapel, Kerri Manisalco ne-a propus propria sa versiune spectaculoasă asupra identității reale a lui Jack Spintecătorul, precum și ale motivelor acestuia, rezultatul fiind o carte young adult deosebit de captivantă, plină de mister și suspans. Autoarea a dovedit o bună documentare și o mare atenție la detalii, îmbinând foarte bine datele istorice reale cu ficțiunea. Aș dori să remarc și coperta cărții, extraordinar de sugestivă și bine realizată.
Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Audrey Rose, fiica lordului Edmund Wadsworth, o tânără excentrică în vârstă de șaptesprezece ani, ale cărei preocupări erau radical diferite de cele ale tinerelor din acea perioadă. Astfel, în timp ce celelalte domnișoare fluturau cu eleganță evantaiul și discutau despre modă, petreceri și băieți, Audrey Rose mânuia cu dexteritate bisturiul și era fascinată de misterele corpului uman, asistându-l cu mult interes pe unchiul ei, Jonathan, care preda medicina legală la universitate, la autopsiile și experimentele pe care acestea le făcea asupra cadavrelor umane.
”Fetele de la petreceri nu-mi înțelegeau felul de a gândi, acesta fiind și motivul pentru care le refuzasem invitațiile din ultimele câteva luni. Uram mila din ochii lor și nu-mi închipuiam cum le-aș fi putut explica modul în care îmi petreceam după-amiezile. Unora dintre ele li se părea obscen să-și înmoaie cuțitele de unt în budinca de lămâie. Ce oroare trebuie că ar fi trăit văzându-mi bisturiul dispărând în carnea însângerată!”
Propriul trecut dureros îi provocase lui Audrey Rose această pasiune ciudată.
Pe când Audrey Rose avea doisprezece ani, mama ei, o persoană deosebit de frumoasă și sensibilă, murise răpusă de scarlatină, boală de care se molipsise îngrijind-o pe fiica ei. Dispariția acesteia provocase o suferință imensă tuturor membrilor familiei, care nu se espompase în ciuda trecerii timpului. Bucuria dispăruse complet din casa lor și fiecare încerca, în felul propriu, să-și găsească un nou echilibru.
Astfel, Audrey Rose își canalizase toată energia studiind medicina legală, convingându-și unchiul să o lase să asiste, deghizată în băiat, la cursurile lui de la universitate.
Tatăl lui Audrey Rose nu agrea de niciun fel această pasiune a fiicei lui, care trebuia să mintă invocând tot felul de pretexte pentru a se putea întâlni cu unchiul ei. Edmund nu-și iertase niciodată fratele, cu care refuza să se întâlnească sau să-i vorbească, întrucât acesta eșuase în tentativa de a-i salva soția. Mai mult, Edmund devenise obsedat de microbi, concediindu-și toți servitorii la intervale regulate de timp, de teamă ca aceștia să nu aducă vreo molimă în casa lor.
Singurul care mai reușea să mai însenineze atmosfera în casă era Nathaniel, fratele mai mare a lui Audrey Rose, cel care moștenise sensibilitatea și optimismul mamei.
Nathaniel cochetase cu mai multe meserii de-a lungul vremii, dar nu reușise să se dedice niciuneia dintre ele, în ciuda faptului că dovedise un talent deosebit la fiecare. Astfel, după ce studiase medicina, apoi arta, Nathaniel jongla acum cu cuvintele, pregătindu-se pentru meseria de avocat, deși Audrey Rose estima că în curând se va plictisi și de aceasta și va încerca altceva nou.
Participând la primul curs de medicină legală, Audrey Rose este intrigată de un băiat deosebit de inteligent dar și foarte arogant, Thomas Creswell. Deși tachinările acestuia o enervează, Audrey nu își poate înăbuși atracția pe care o simțea față de el.
Curând, mai multe evenimente șocante aveau să-i zgâlțâie viața lui Audrey Rose din temelii. Mai multe prostituate sunt ucise de un criminal în serie, motivația acestuia fiind ambiguă. Victimele erau mutilate, iar organele interne le fuseseră scoase cu o precizie chirurgicală, ceea ce conducea la ideea că atacatorul avea cunoștințe de medicină. Un posibil motiv ar fi fost acela că ucigașul se credea vreun soi de zeu, folosindu-se de vederile lui religioase pentru a hotărî soarta acelor femei.
”Criminalul trebuia să fi fost cu adevărat un nebun dacă credea că ceea ce făcea era de ajutor sau sfânt, iar acest gând era mai terifiant decât oricare altul.”
Un șir de coincidențe tulburătoare o bulversează complet pe Audrey Rose, conducând-o la o ipoteză care-i dădea fiori: criminalul era un apropiat al familiei ei. Într-un fel sau altul, toate victimele aveau o anumită legătură cu familia ei, fie că lucraseră cândva acolo, fie că își intersectaseră cândva destinul cu cineva din familie.
În noaptea când fusese ucisă a doua victimă, tatăl ei fusese găsit în apropiere, într-un club unde se consuma opiu, Audrey Rose realizând astfel cu stupoare că tatăl ei devenise dependent de periculoasa substanță, cu care își amorțise simțurile după moartea soției sale. Faptul fusese mușamalizat de poliție, iar tatăl ei se retrăsese o perioadă la țară. A doua zi însă, unchiul ei a fost arestat sub acuzația de crimă, riscând să fie executat în scurt timp, mai multe indicii incriminându-l.
Convinsă de nevinovăția unchiului ei, Audrey Rose a început o investigație pe cont propriu. Mergând noaptea în zona în care se produseseră crimele pentru a descoperi noi indicii, Audrey Rose s-a întâlnit atât cu Thomas, cât și cu fratele ei, Nathaniel, aflând că aceștia făceau parte dintr-un grup de justițiari, Cavalerii din Whitechapel, care patrula noaptea în zonă pentru a încerca să preîntâmpine noi crime.
William, ofițerul care investiga crimele se dovedește a fi același cu cel care îl ajutase pe tatăl ei să scape din clubul de opiu. Mai mult, tatăl ei îl încurajase pe William să-i facă curte fiicei sale, agreând ideea unei căsătorii între cei doi.
Să-și fi pierdut oare tatăl ei mințile în asemenea hal, încât să fi produs acele fapte abominabile? Înnebunit de durere de moartea soției, să fi considerat că face un act de justiție divină, eliminându-le pe acele făpturi, considerându-le un posibil focar de împrăștiere a bolilor? Și dacă era așa, cât de departe putea ajunge în momentele lui de rătăcire? Grija pentru fratele ei atât de sensibil aproape o sufocă pe Audrey Rose.
Pe de altă parte, Thomas ascundea multe secrete din trecutul lui și avea cunoștințe excepționale de medicină. Să fi fost el făptașul? Audrey Rose neagă categoric această opțiune, fiind din ce în ce mai îndrăgostită de el și simțind instinctiv că putea avea încredere în el.
”Refuzam să cred că instinctele mă înșelaseră atât de amarnic în legătură cu el, chiar dacă existau dovezi solide care susțineau contrariul; ceea ce era tocmai motivul pentru care femeile cădeau în plasa Spintecătorului. Mi-am sprijinit capul în palme. Oh, Thomas! Cum să mă mai descurc și cu asta?”
De altfel, Thomas se dovedise un ajutor de nădejde pentru Audrey Rose, insistând să-i ofere protecția și să o ajute în ancheta ei, dovedind un excepțional simț de observație, un sânge rece remarcabil și multă intuiție.
Sentimentele lui Thomas au izbucnit năvalnic la suprafață în momentul în care a avut impresia că ceva rău i s-a întâmplat lui Audrey Rose. Aroganța și calmul lui legendar s-au risipit ca fumul, iar Thomas tremura din toate încheieturile de spaima că ar fi putut-o pierde.
”Thomas m-a cuprins de parcă aveam să mă prefac în cenușă și să dispar în mâinile lui dacă îmi dădea drumul. Și-a aruncat privirea de-a lungul aleii pe care ne ascunseserăm. Pieptul i se ridica într-un ritm alert. În ochii lui era o lucire sălbatică, nestăpânită. Nu-l mai văzusem niciodată atât de tulburat. (…)
– Cred că știi ce însemni pentru mine. Sigur trebuie să știi ce simt, Audrey Rose! Gândul că te-aș putea pierde…
Nu știu care dintre noi a făcut prima mișcare, dar deodată mâinile mele i-au cuprin chipul, și buzele noastre s-au lipit, ignorând orice blestemată de formă de cuviință și normă.
Nu mai exista niciun Jack Spintecătorul. Nu mai exista niciun atac. Nu eram decât eu și Thomas, speriați că aveam să ne pierdem unul pe celălalt.”

De-a lungul acțiunii, autoarea reușește să gradeze foarte bine suspansul, punându-ne de multe ori pe piste false.

Pe măsură ce noi evenimente dramatice se produc, cercul se strânge tot mai mult, iar Audrey Rose intră într-o cursă infernală, contracronometru, pentru a dezlega păienjenișul de informații contradictorii și a afla identitatea ucigașului și motivația acestuia, înainte de a fi prea târziu…
Finalul, deosebit de spectaculos, deschide și calea spre următorul volum. Audrey Rose se pregătea să plece să studieze medicina legală la o școală prestigioasă de profil aflată tocmai în… România.
Abia aștept să citesc următoarea carte din serie, Hunting Prince Dracula, care am înțeles că va fi lansată la Bookfest 2019.

Jack Spintecătorul. Crimele din Whitechapel de Kerri Manisalco a fost oferită pentru recenzie de Editura Corint

Cărțile apărute la Editura Corint / Leda Edge pot fi comandate pe elefant.ro, libris.ro, librex.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro

De curând s-a lansat și Editura Corint Junior, cu un site oficial destinat: www.corintjunior.ro

About Author

14 comentarii

  1. Fratiloiu Dorina Petronela on

    O carte interesanta si putin diferita de filmul pe care il stim cu totii! O recenzie minunata Tyna, felicitari!

  2. Minunată și irezistibila recenzie, Tyna! N-am fost niciodată fascinată de subiectul Jack Spintecatorul, așa că nu știu prea multe despre variantele care circulă, dar îmi place subiectul acestei cărți, mai ales că e îmbinat cu romantism. Coperta e superbă, mi-a atras atenția de cum am vazut-o, iar recenzia ta m-a convins, vreau și eu să citesc cartea!!

  3. Foarte frumoasa recenzia. Pare o carte alerta, plină de suspans si cu multe Enigme ce trebuie descoperite. Mulțumesc pentru recomandare.

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: