Delicatese Literare
Recenzii

Jurnalul unui burlac. Conversaţii cu mama de Mihai Bendeac, Emilia Bendeac, Editura Bookzone – recenzie

Jurnalul unui burlac. Conversaţii cu mama

Mihai Bendeac, Emilia Bendeac

Editura Bookzone

An apariţie: 2020

Nr. pagini: 336

Descoperă povestea și secretele unei vieți aflate mereu în lumina reflectoarelor!

„Jurnalul unui Burlac. Conversații cu mama” este biografia vibrantă a uneia dintre cele mai cunoscute persoane publice din România, Mihai Bendeac. Umorul său unic și scrierea plină de emoție te vor însoți pagină cu pagină, încât vei uita că ții în mână o carte și ți-l vei imagina pe Mihai pe scenă, povestindu-ți emfatic episoade din viața sa. Întâmplările pe care a ales să le publice se desprind deseori de normalitate, indicând o sinceritate dusă la extrem și o creativitate debordantă. Mihai Bendeac te va uimi prin subiectele abordate și prin limpezimea gândirii sale. Vei descoperi că perspectiva sa de scriitor este deopotrivă brutală, comică și emoționantă. Cu toate acestea, ultimul cuvânt îl are mereu... mama.

Alături de Mihai Bendeac vei fi părtaș la povești picante, la întâmplări delicioase și, nu în ultimul rând, la discuții valoroase. 

Împreună cu mama sa, Emilia Bendeac, a reușit să-și transpună experiențele prin care a trecut singur sau împreună cu familia sa într-un mod contemplativ și retrospectiv, astfel încât să îi ajute pe cei care trec prin situații asemănătoare. Dar întotdeauna cu un strop de umor.

De la momente în care nu îți vei putea stăpâni lacrimile de râs, cum ar fi cel în care l-a prins mama sa în timp ce... își explora și „testa” în detaliu corpul, la conversații sincere și emoționante cu mama sa, precum nașterea fratelui său și reacțiile sale, vei avea parte de o viață într-o lectură. În fiecare capitol, după povestirea unei întâmplări, vei descoperi un dialog între Mihai Bendeac și mama sa referitor la acel subiect.

Descoperă-l pe Mihai Bendeac și după ce se trage cortina, în cartea „Jurnalul unui Burlac. Conversații cu mama” scrisă împreună cu mama sa!

Cartea vine la pachet cu o faptă bună. 

Toate încasările pe care autorul le primește din vânzarea cărții sale sunt rezervate integral pentru scopuri caritabile. Primul proiect în acest sens va fi renovarea secției de oncologie pediatrică, din cadrul Spitalului Fundeni.

Mihai Bendeac este actor. De teatru și de film. Și nu doar unul de rând, ci unul extraordinar. Ca să-l cunoști cu adevărat, este musai să-l vezi jucând într-o piesă de teatru.

Mihai Bendeac este comedian. A făcut să râdă o țară întreagă.

Mihai Bendeac este scenarist. A scris toate cele 6 sezoane „În puii mei”.

Mihai Bendeac este regizor. Da, a și regizat piese de teatru.

Mihai Bendeac este jurat. Probabil l-ai văzut la televizor.

Mihai Benedeac este poet, cântăreț și compozitor.

Omul multiplelor talente, Mihai Bendeac este astăzi, înainte de orice, scriitor. Un scriitor care te va uimi cu deschiderea sa și cu subiectele abordate. Și care îți va arăta, prin volumul biografic de față, cine este cu adevărat Mihai Bendeac, dincolo de ocupații, dincolo de măști, dincolo de râsul său molipsitor.

Mihai Bendeac este un nume cunoscut în România, o persoană publică ce nu mai are nevoie de prezentare. Sunt deja cunoscute show-urile sale de comedie LaBloc, iComedy, Mondenii, emisiunea de divertisment În Puii Mei, unde este atât actor, cât și scenarist, dar și iUmor unde, din 2017 până în prezent, Mihai Bendeac este jurat alături de Delia Matache și Cătălin Ștefan, zis Cheloo. Apreciat de unii, hulit de alții, nu are importanță! Numele Mihai Bendeac provoacă reacții dintre cele mai variate.

Recunosc că nu mă uit la show-urile sale de comedie, nici măcar la iUmor, un show de divertisment foarte apreciat. Nu mă atrag, deși îmi plac comediile, îmi place să râd, să socializez.

Nu m-a interesat vreodată viața personală a lui Mihai Bendeac, deși, inevitabil, anumite știri sau titluri mi-au trecut prin fața ochilor. Cu toate acestea, cartea ”Jurnalul unui burlac. Conversaţii cu mama” de Mihai și Emilia Bendeac mi-a trezit curiozitatea 🙂. De ce? Tocmai datorită titlului, dar și al conceptului sub care a fost conturată: conversații între Mihai Bendeac și mama sa, Emilia.

Nu știu ce să spun despre această carte! Nicidecum pentru că nu mi-ar fi plăcut. Din contră! Cartea aceasta este, de la prima filă până la ultima, numai zâmbet, râsete cu lacrimi, dar mai ales viață și iubire. Dincolo de exuberanță, umor, sinceritate brutală – chiar prea brutală privind anumite aspecte și/sau persoane, după părerea mea – , cartea atinge puncte sensibile ale sufletului uman, ale vieții în general. Printre rânduri, printre cuvinte, este posibil să ne întâlnim cu propria imagine, cea din copilărie, din adolescență, din tinerețe. Cartea evocă frumosul, dar, totodată, ascunde și adevăruri urâte despre noi ca oameni, ca societate.

Cârcotașii ar zice că „nu este literatură” – cu siguranță, nici Mihai nu și-a dorit să scrie o capodoperă literară! -, că este scrisă pentru marketing – Mihai Bendeac nu mai are nevoie de publicitate! -, de a stârni empatia celor din jur – vă asigur că nu îl interesează părerea unor străini, mai ales cei avizi după bârfă și scandal și, citind cartea, veți înțelege de ce spun asta! – etc. Cert este că toate încasările din vânzarea cărții se duc în scopuri caritabile, unul dintre acestea fiind renovarea secției de oncologie pediatrică din cadrul Spitalului Fundeni, lucru de apreciat, după părerea mea. Fac o paranteză să vă spun că și acest aspect a dat naștere, în spațiul online, unor polemici 🙁. Păcat!

„Jurnalul unui burlac. Conversaţii cu mama” este o avalanșă de trăiri, emoții, amintiri! Mihai Bendeac ne povestește, într-un mod simplu, dar încărcat de sensibilitate, profunzime și, mai ales, umor, momente din copilăria și adolescența sa, unele frumoase, altele dureroase, despre întâmplări și oameni care l-au marcat și influențat de-alungul timpului, atât personal, cât și profesional, ne arată o altă față a sa, omul, dincolo de celebritate, cu traume, cu frustrări, cu dezamăgiri, cu visuri și speranțe, ne vorbește despre cariera sa artistică în televiziune, cinematografie și teatru, ne spune când și cum și-a dat seama că tot ce își dorește pe lumea asta este sa fie actor, dar și reacția familiei la o asemenea veste 🙂.

„Motivul pentru care, în 22 de ani, am fost într-o relație doar patru ani cumulat, s-a datorat sau a fost cauzat de faptul că, scriind încontinuu, filmând încontinuu, fiind pe scenă mai mereu, dar și în turnee sau înregistrări, ocupându-mi în permanență mintea doar cu planul pe care și l-a creat acel Mihai adolescent care, într-o noapte, făcând pipi, a avut revelația unei chemări, nu am reușit să împac ideea de uniune, ideea de a acorda timp cuiva, cu cariera.”

Cu o sinceritate debordantă, Mihai Bendeac se dezvăluie în fața noastră fără retușuri, fără machiaj. Ne vorbește deschis despre sexualitate și experiențele sale sexuale, despre femeile din viața sa și cum l-au influențat acestea, mai mult sau mai puțin, despre viciile care îi stăpânesc sufletul și trupul, despre relația cu cei din jur, familia sa, colegii, prietenii, dar și persoane dezagreabile, sub o formă sau alta.

„Mi-au plăcut cluburile, barurile. Ador nopțile de beție, de desfrâu. Nopțile care se termină cu o târâială spre casă sau poate chiar ascunderea după un colț ca să pot să vomit. Există un magnetism între mine și acest tip de comportament reprobabil.”

Fără eschivare și cu riscul de a fi înjurat, condamnă ipocrizia și snobismul, care sunt parte integrantă a societății noastre, răutatea și meschinăria ascunse sub paloșul autorității și drepturilor date de profesie, indiferent de domeniu. Își asumă cele așternute pe hârtie, conștient că va atrage critici dar, mai ales, că își va întrista familia, mai ales mama. Sunt anumite aspecte mai puțin cunoscute de cei dragi sau deloc, cum ar fi acela că a fost un copil abuzat la școală.

„Întotdeauna am fost îngrețoșat de diverse persoane care apar în diferite emisiuni sau publicații exhibând elemente ale vieții lor de cuplu, certându-se în direct, spălându-și rufele în public sau discutând despre concediile lor, despre viața privată în doi.”

„Mai viețuia și acea categorie de profesori care, pe durata perioadei de Ev Mediu – căci altfel nu pot numi anii ’90 în România, ani în care orice urmă de normă și lege lipsea cu desăvârșire -, se manifestau precum niște maniaci, niște bolnavi cu probleme psihice grave. Nu sunt eu în măsura să acuz problemele psihice ale cuiva (smileyface), numai că nemernicii ăia activau în domeniul învățământului. Iar problemele lor psihice aveau și niște conotații de multe ori violente.”

De ce ”conversații cu mama”? Pentru că în cadrul anumitor capitole sunt inserate conversațiile lui Mihai cu mama sa, Emilia. Dialogurile sunt pline de emoții pure. O mamă deosebită, foarte protectoare cu copiii săi, chiar și acum când sunt adulți, ce a știut să lupte zi de zi, clipă de clipă, pentru fericirea familiei sale, chiar dacă a făcut și greșeli, inevitabile, dar care au determinat-o să meargă înainte; o femeie puternică, gata oricând să o ia de la capăt, ambițioasă, veșnic în căutarea binelui, a frumosului, a echilibrului, a modestiei. Interacțiunea celor doi denotă simplitate și dragoste, deopotrivă.

„Știu că ești grijulie până la exces. Dar simt că eviți… Păsărelele ciripesc, cirip-cirip, soarele e sus pe cer și tu ajunseseși în punctul în care ne-ai speriat pe toți (dar mai ales pe tata) când, în ultimele luni din cei doi ani, începuseși să fii din ce în ce mai palidă, trasă la față, mereu încercănată și cu probleme de rinichi cauzate de faptul că erați, de multe ori, doar două asistente de anestezie pe șase săli în care se opera în același timp…”

” – Am văzut că ai scris și tu în caiet despre Happy. Ai scris și despre…

– Da. Normal că am scris și despre… Sunt conștientă că ți-am frânt inima, dar părinții sunt și ei oameni și mai fac greșeli. Îmi este foarte rușine, dar nu am fost pregătiți psihic pentru evenimentul acela.”

”Jurnalul unui burlac. Conversaţii cu mama” este o radiografie a sufletului unui om simplu, dar inteligent, înzestrat cu un talent deosebit, un călător pe cărările întortocheate ale vieții, uneori dure dar, totuși, atât de frumoase.

Vă invit să îl descoperiți pe Mihai Bendeac, omul, cu defecte si calități, dar, mai ales, burlacul năbădăios, pus pe șotii, citindu-i cartea.

„Aceste fragmente, adunate sub titulatura „Jurnalul unui burlac”, mi se par necesare, în primul rând pentru că nu pot să eludez ceea ce sunt. Un burlac.”

Cartea Jurnalul unui burlac. Conversaţii cu mama de Mihai Bendeac, Emilia Bendeac pote fi comandată de pe bookzone.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Bookzone

Recenzii și prezentări cărți de nonficțiune

12 Comments

  • familiasimionescuyahooro

    Excelenta recenzia! ❤️Îmi place mult, cartea ma tentează foarte tare iar gestul lui de OM este de milioane. Mulțumesc pentru recomandarea deosebita❤️

    • Mirela Barbălată

      Mulțumesc, Carmen!
      Ți-o recomand! Sunt sigură că o să-ți placă! Mie mi-a plăcut! Sunt pagini la care te distrezi enorm, râzi în hohote, dar sunt și pagini care te întristează.
      Mi-a plăcut cartea, dar – asa cum am spus – uneori sinceritatea lui a fost prea „brutală” după părerea mea .

    • Tyna

      Foarte interesantă și captivantă recenzia, îmi dau seama cum este și cartea! Chiar vreau să o citesc. Sunt foarte curioasă în privința acelei sincerității brutale. Mulțumesc mult pentru recomandare! ❤

  • Oli

    Foarte frumoasă recenzia, felicitări Mirela si mulțumesc pentru recomandarea tentantă! ❤ Imi place de Bendeac, e foarte simpatic și mi-ar plăcea să descopăr și omul din spatele imaginii.

  • anasylvi

    Eu cred ca mi-ar placea cartea, desi nu sunt printre cei care il plac sau displac pe Bendeac. Citind Xanax, de Liviu Iancu, am realizat ca acest gen de confesiune are farmecul ei, te ajuta sa cunosti un om mai bine dincolo de imaginea proiectata pe ecran, in acest caz. E bine ca si-a folosit capitalul de imagine pentru o campanie de acest fel, foarte utila si constructiva. In general, aceste carti se vand, fiindca stimuleaza curiozitatea oamenilor. Nu cred ca ia cineva carti scrise de vedete pentru literatura dintre copertile lor, nimeni nu e atat de naiv, desi probabil exista si surprize de gen.

    • Mirela Barbălată

      Sunt ca tine, Ana! Nici nu-mi place, nici nu-mi displace Mihai Bendeac. Nu mă uit nici la show-urile sale .
      Cartea însă „ascunde” multă sensibilitate, aduce la suprafață aspecte mai puțin plăcute despre noi, ca societate, și are muuuult umor . Au fost pagini la care am râs cu lacrimi .
      Cred că o să-ți placă!

    • MIRELA BARBALATA

      Multumesc, Geo!
      Suntem diferiti, percepem diferit fiecare carte; de aici si impresiile diferite, sub o forma sau alta. E normal ca gusturile noastre sa nu fie aceleasi mereu.

Spune-ți părerea!