Kit Black de Monica Ramirez – recenzie

Kit Black

Monica Ramirez

Cartea a apărut iniţial la Editura Tritonic, Colecția Casmir

Traducere din limba engleză realizată de autoare

Nr. pagini: 124

Ediţie 2017 la Editura Librex Publishing

Monica Ramirez este o scriitoare de literatură polițistă, spionaj, thriller, aventuri, romance. A debutat în Statele Unite, unde a publicat inițial sub pseudonimul Monica Danețiu-Pană.  Majoritatea cărților Monicăi Ramirez combină teme din litertura polițistă, cea de spionaj și thriller, uneori cu accente romance. Pentru unele dintre ele, cadrul folosit a fost al unor perioade istorice trecute: domnia regelui Henric al II-lea (The Heiress Knight), perioada de glorie a piratului Jean Lafitte (Kit Black) sau Războiul Civil american (Seducția apei), aceasta din urmă fiind prima carte a acestei autoare pe care am citit-o și care mi-a plăcut mult.

Povestea lor de dragoste e minunată. Dar ea e pirat. Aventuri, erotism, exotism și parfum de epocă. O carte pe care nu o lași din mână până la ultima pagină.  Într-adevăr, o carte pe care pe care am citit-o pe nerăsuflate!

Acțiunea începe în 1821 în Ajaccio, Corsica. Este povestea lui Kaitlin Black (Kit), o tânără inocentă și frumoasa, dar vitregită de soartă, care locuia alături de mama ei – Madelaine Culbert, o prostituată dependentă de opium – într-un bordel. Cartea este scrisă la persoana întâi, din perspectiva lui Kit, care se prezintă astfel:

”Am ochi albaștri și un chip drăguț, dar sunt foarte înaltă, cu jumătate de cap mai înaltă decât majoritatea bărbaților băștinași, iar corpul meu este viguros precum cel al tatălui meu. Cel puțin așa mi-a spus mama. Fusese un bărbat extrem de atrăgător cu păr bălai, mult prea frumos pentru a fi descris în cuvinte.”

Să nu vă închipuiți acum că Kaitlin apărea ca o tânără răpitoare, din contră, făcea tot posibilul pentru a nu ieși în evidență, deghizându-se în băiat.

Nu mă îmbăiam prea des, din moment ce murdăria mă ajuta să nu mai arăt ca o femeie. Eram îmbrăcată ca un băiat — mama mă îmbrăca așa mereu pentru a-mi apăra castitatea. Acum era foarte bolnavă de sifilisul pe care îl contactase cu câțiva ani în urmă și știam că sfârșitul îi era aproape. Nu aveam prea multe opţiuni… ori rămâneam deghizată în băiat și mă angajam pe unul din vapoarele care transportau ilegal sclavi, ori deveneam prostituată la fel ca mama și probabil o sfârșeam ca ea într-un viitor apropiat.

Bucata de bumbac bine înfășurată în jurul pieptului meu îmi oprea respirația și-mi oprima sânii. Purtam pantaloni strânși pe genunchi, o cămașă largă de bumbac și o pălărie ponosită în stil Napoleonian, trasă bine peste ochi și peste părul care-mi ajungea până la umeri și pe care-l strânsesem la spate cu ajutorul unei fâșii de piele tăbăcită. Cizmele îmi erau prea mici și mă rodeau la glezne și la degetele mari prin șosetele de lână aspră.

Așa arăta eroina noastră în ziua în care, mergând la piață, a auzit o discuție între doi ofițeri ai marinei franceze. Nu bănuia în acel moment, dar unul din ei – Armand Dupuis – va fi cel care îi va robi inima pe vecie…

Cei doi discutau despre mersul la un local, ”unde fetele sunt splendide, iar romul curge în valuri”. Răspunsul lui Armand a fost cel care a intrigat-o: ”Știi prea bine că mă păstrez pentru Sandrine”, adăugând că n-ar refuza totuși o femeie dacă n-ar fi prostituată și ar fi suficient de frumoasă. În acel moment, Kit s-a hotărât: își va vinde inocența pe doi bănuți de aur, necesari să-și ia cizme și  să se îmbarce pe o corabie, căci acesta era visul ei, să devină o femeie pirat! Zis și făcut! Cum îl va aborda, și cum va decurge noaptea lor de pasiune, vă las să descoperiți singuri. Deoarece pentru Kit a fost dragoste la prima vedere, se simte insultată când Armand îi propune să-l urmeze în Franța și să-i devină amantă, așa că pleacă  desculță, cu ochii în lacrimi și cu inima frântă, azvârlindu-i în față cei doi bani de aur.

Ajunsă ”acasă”, adică la bordelul unde locuia cu mama sa este întâmpinată de Roger, care-i era ca un tată. Acesta îi spune, trist, că mama ei a murit în acea noapte. Tatăl său adevărat, pe care mama sa îl iubise cu pasiune, fusese un pirat căutător de comori, un vestit irlandez pe nume Walter Black, ucis într-o bătălie pe mare, iar Roger fusese omul lui de încredere.

Peste câteva zile, Kit a primit o vizită neașteptată din partea lui Armand care i-a adus în dar o superbă pereche de cizme de piele, făcute la comandă. Ceea ce nu știa ea este că, deși onoarea îl obliga pe Armand să respecte înțelegerea de căsătorie cu Sandrine, Kit nu era singura care își pierduse inima în singura lor noapte împreună…

Se despart, îndurerați, iar Armand îi lasă ”în grijă” cel mai prețios lucru pe care îl avea: sabia bunicului său!

Nemailegând-o nimic de acest loc, acum că mama ei murise, Kit se îmbarcă pe prima corabie din port (împreună cu Roger, care nu a consimțit să o lase singură), deși aflase despre căpitan că e un nemernic, lucru de care se va convinge cu vârf și îndesat!

Mi-au plăcut personajele cărții, sunt credibile și bine conturate, atât cele pozitive, cât și cele negative. Intriga e susținută, ritmul alert și acțiunea concentrată, astfel încât, în ciuda celor doar 124 de pagini, avem parte de o poveste închegată, foarte captivantă.

Călătorim pe mare alături de Kit Black, care în cele din urmă își va vedea visul cu ochii: acela de a deveni o redutabilă femeie-pirat. Cum? Veți descoperi în carte…

Gustăm din exotismul locurilor în care ne poartă desfășurarea acțiunii, avem parte și de scene dure, inevitabile în viața unui pirat, dar şi de scene amuzante, iar romantismul nu lipseşte din ingredientele acestei savuroase poveşti.

La un moment dat, Kit, căpitan al propriei corăbii, îl întâlnește pe vestitul pirat Jean Lafitte, din anturajul căruia va face parte. Acesta era un bărbat atrăgător, care nu scapă ocazia de a o invita să împartă patul, dar replica ei m-a amuzat și a reușit să-l pună la punct:

” – Le faci genul acesta de propuneri tuturor căpitanilor care se perindă pe la masa ta?”

Momentul tensionat trecând, cei doi rămân prieteni, iar în curând Jean o va invita să-l însoțească la un bal la Paris, organizat de marchizul de Balzaque, unde va avea parte de o surpriză de proporții.

”Nu voi uita niciodată momentul în care mi-am ridicat ochii după ce-am sorbit o gură de șampanie, privirea mea intersectându-se cu ochii aceia verzi ca jadul care mă priveau fix dintr-un colț al salonului înțesat de lume. Era el.”

Era Armand, într-adevăr: căsătorit, tatăl unui băieţel de şase luni, însoţit de frumoasa si vizibil îndrăgostita Sandrine, soţia sa…

Povestea nu se opreşte aici, dar nu vă spun mai mult, sperând că v-am trezit interesul în privinţa acestei cărţi care mi-a plăcut, şi pe care v-o recomand. E relaxantă, se citeşte uşor şi pe nerăsuflate. Vă mai dezvălui doar că spre finalul cărții nu vor lipsi momente dramatice, tensionate, care vor da un plus de suspans acțiunii…

“Gura lui o acoperi pe a mea. Nu era un sărut violent, așa în seara balului de la Paris, ci unul dureros de erotic şi plin de pasiune. Părea că nu avea să se sfârşească niciodată, că nu aveam să ne săturăm niciodată unul de altul. Un sărut de adio între două suflete care nu puteau suporta să-şi ia rămas bun pentru totdeauna. Un sărut născut din durere şi despărţire.”

Cărțile autoarei Monica Ramirez pot fi comandate de pe tritonic.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net

Recenzii cărți Monica Ramirez

Recenzii și prezentări cărți autori români