Labirintul – Încercările Focului de James Dashner, Editura Litera – recenzie

Labirintul – Încercările focului

James Dashner

Editura Litera

Titlul original: The Scorch Trials

Traducerea: Bianca Paulevici

336 pagini

Cartea face parte din seria Labirintul (The Maze Runner series)

• Seria Labirintul (The Maze Runner)

1. Evadarea – Editura Litera (The Maze Runner – 2009) – recenzie

2. Încercările Focului – Editura Litera (The Scorch Trials – 2010) – recenzie

2.5 Thomas’s First Memory of the Flare – 2011

3. Tratament letal – Editura Litera (The Death Cure – 2011) – recenzie

4. Ordin să ucidă – Editura Litera (The Kill Order – 2015)

5. Cod: Arșița – Editura Litera (The Fever Code – 2016)

– The Maze Runner Files – 2013

– Inside the Maze Runner: The Guide to the Glade – 2014

Dacă volumul 1 ți-a ridicat adrenalina la cote maxime, volumul 2 ridică miza, încercările sunt mult mai grele, iar imaginile descrise sunt de-a dreptul apocaliptice. Numai cei cu adevărat puternici, fizic dar mai ales psihic, vor reuși să supraviețuiască.

La sfârșitul volumului 1 Thomas și ceilalți Poienari care au reușit să supraviețuiască încercărilor Labirintului au fost salvați din mâinile Creatorilor de un grup de oameni care le-a explicat ce se întâmplase în trecut. Niște explozii solare uriașe au lovit Pământul, milioane de oameni au murit, suprafețe imense de Pământ au fost transformate în deșert, iar apoi a apărut Arșița – o boală necruțătoare ce afecta creierul, apărând întâi halucinațiile, apoi instinctele animalice pun stăpânire pe cele umane. Guvernele tuturor țărilor s-au coalizat, formând RĂUL, o organizație ce încerca să găsească un leac contra Arșiței. În acest scop au testat mii de orfani din care au rămas câțiva pentru ultimul test.

”- Nu-i vom lăsa să facă așa ceva copiilor. Ne-am dedicat viețile luptei împotriva celor ce reprezintă RĂUL. Nu ne putem pierde umanitatea, indiferent de rezultatul final.”

”- Veți afla mai multe cu timpul. Noi locuim în nord. Suntem la mii de kilometri de Anzi. De aici și până în Anzi se întinde zona pe care ei o numesc Pârjolul. Se află în jurul a ceea ce era înainte ecuatorul; acum nu e decât căldură și praf, un loc plin de bolnavi de Arșiță. Încercăm să traversăm zona respectivă ca să găsim un leac. Dar până atunci, vom lupta împotriva RĂULUI și vom opri experimentele și testele.”

Începutul volumului 2 este terifiant. Mai întâi, Teresa, care fusese despărțită de băieți, îi transmite disperată lui Thomas că ceva rău se întâmplă. După aceea, băieții îi găsesc pe salvatori morți, spânzurați de tavan, iar la ferestrele protejate cu gratii apar oameni desfigurați, fără păr și care evident își pierduseră mințile, repetetând obsesiv: ”Sunt un Defect! Sunt un Defect!” și ”Ucide-mă! Ucide-mă! Ucide-mă!”. Iar în camera unde fusese dusă Teresa, în locul acesteia găsesc un băiat – Aris, care le spune o poveste halucinantă. Se pare că mai fusese un labirint, identic cu cel din care scăpaseră ei, numai că acolo erau numai fete iar el era singurul băiat – similarul Teresei din grupul lor. Reușiseră să se salveze într-un mod asemănător cu cel al lor, numai că Rachel – fata cu care comunica el telepatic, similara lui Thomas din grupul lor, fusese ucisă la sfârșit. Thomas s-a gândit că asta trebuise să fie probabil și soarta lui, numai că în fața lui se aruncase Chuck, un adolescent de treisprezece ani, care-l salvase cu prețul propriei vieți.

Dar, în curând, toți își vor pune la îndoială sănătatea mintală văzând că în spatele ferestrelor cu gratii se găseau acum ziduri solide de cărămidă, iar cadavrele dispăruseră din senin. În încăpere apare ca prin farmec un birou și un bărbat îmbrăcat complet în alb, protejat de ei printr-un ecran invizibil. Ceea ce le spune îi adâncește și mai mult în confuzie.

”Tot ce vă pot spune azi e că nu ar trebui să vă încredeți niciodată în ceea e vedeți. Sau chiar în ceea ce gândiți. De aceea am făcut demonstrația cu cadavrele și cu ferestrele zidite. Vă voi spune doar că uneori ceea ce vedeți nu e real, alteori ceea ce nu vedeți e real. Vă putem manipula creierele și receptorii nervoși dacă e cazul. Știu că toate astea sunt derutante și puțin înfricoșătoare.”

Apoi le oferă o informație înfricoșătoare. Toți au fost infectați cu Arșiță, iar pentru a primi tratamentul vor trebui să treacă prin Încercările Focului.

”Regulile sunt foarte simple. Găsiți drumul afară, apoi mergeți o sută șaizeci și unu de kilometri spre nord. Ajungeți la refugiu în două săptămâni și veți fi finalizat Faza a doua. Atunci, și numai atunci, veți fi vindecați de Arșiță. Aveți exact două săptămâni la dispoziție –din clipa în care ați trecut prin Trans Plat. Dacă nu reușiți, în cele din urmă veți muri.”

După trecerea prin Trans Plat, un tunel cenușiu și întunecat îi aștepta. Înaintând prin pâcla deasă, o voce stranie i-a avertizat să se întoarcă.

”- Aveți o singură șansă. Întoarceți-vă acum și nu veți fi făcuți bucăți!”

Pe cine să creadă? Cine spunea adevărul și cine îi mințea? Toți aleg să continue drumul, dovedindu-se că toți pămpălăii își găsiseră sfârșitul în Încercările Labirintului.

Dar se va dovedi că amenințările erau reale. Niște mingi metalice, ca de argint topit, s-au agățat de câțiva dintre ei, devorându-le capul. Iar cei care au reușit să scape au trecut prin alte încercări de-a dreptul copleșitoare, care puteau înfrânge cu ușurință spiritul unui om mai slab.

”Vânt. Explozii de lumina. Din nou vânt. Praf sufocant. Vânt. Țârâituri în urechi și durere. Și iar vânt. Thomas alergă în continuare, fără să-și ia ochii de la Minho, care fugea cu doar câțiva pași înaintea lui. Nu simțea nimic pentru Jack. Nu-i păsa dacă avea să rămână surd pentru totdeauna. Nu-i mai păsa de ceilalți. Haosul din juru lui părea să-i șteargă orice urmă de umanitate, să-l transforme într-un animal. Nu voia decât să supraviețuiască, să ajungă la clădirea aia, să intre în ea. Să mai trăiască. Să mai câștige o zi.”

Totuși, chiar în acel moment o explozie s-a produs, în urma căreia hainele lui Minho i-au luat foc, iar umanitatea a triumfat: Thomas s-a repezit să-l ajute, riscându-și viața.

La ieșirea din tunel, noi provocări îngrozitoare îi așteptau. Mai întâi, au trebuit să străbată un ținut pârjolit, sub un soare dogoritor ce te orbea.

Ajunși în orașul Defecților, au trebuit să se lupte cu aceștia. Au reușit să-și facă totuși doi aliați – Jorge, un lider al acestora, și Brenda, aflați doar în primul stadiu al bolii, în care nu se vedea nici un simptom. Thomas și Brenda sunt izolați, prin forța împrejurărilor, de restul grupului. Deși Brenda îi arată clar că este atrasă de el, Thomas nu îi poate răspunde la fel, simțind în adâncul sufletului că este îndrăgostit de Teresa, pe care nu poate să o trădeze. Deși întâmplările prin care trec sunt cumplite, speranța, acest motor al omenirii dintotdeauna, îi împinge mai departe, spre refugiu și prezumtivul tratament.

”- Nu te da bătută încă. O s-ajungem la refugiu, or să ne dea tratamentul.

– False speranțe, spuse ea. Dar bănuiesc că e mai bine decât să nu ai nici o speranță.”

Deși se vor reuni la un moment dat cu restul grupului, încercările la care sunt supuși în continuare sunt teribile, de parcă ar fi mers pe nisipuri mișcătoare și orice zbatere îi făcea să se afunde tot mai adânc, fără o ancoră de care să se agățe. Nimic nu este sigur, orice indiciu putând fi ori real, ori menit să te inducă în eroare. De multe ori instinctul sau intuiția sunt cele care decideau în final cum să procedeze, deși logica zicea altfel.

Amintiri diparate îi revin lui Thomas în vis, ca niște flash-back-uri de memorie. Deși se chinuie din răsputeri să le pună cap la cap, nu reușește să obțină o imagine de ansamblu. Experiența trădării Teresei este foarte dureroasă și, deși ulterior ea îi spune că totul nu a fost decât o altă încercare la care a fost supus, ceva în sufletul lui s-a schimbat, simte un gol ce nu-l mai poate umple. La un moment dat este chiar pe punctul de a ceda, de a abandona lupta, gândindu-se dacă toate aceste suferințe aveau vreun rost, ca să se agățe apoi de o fărâmă de motivație, ca un înecat de un pai, și să continue.

”Se întrebă ce însemnau toate astea, dacă merita să mai încerce să supraviețuiască. Îi veni apoi în minte imaginea lui Chuck aruncându-se în fața cuțitului pentru el. Și asta fu de ajuns ca să-l scoată din acea fracțiune de secundă de îndoială și teamă.”

Citind cartea, ai senzația că te afli într-un montaigne-rousse amețitor, în care emoțiile sunt la cote maxime, imaginile se schimbă cu repeziciune și e imposibil să-ți fixezi un reper de care să te agăți. Bineînțeles că finalul ne mai aruncă o provocare, primind noi indicii derutante, astfel că abia aștepți să citești următorul volum.

Cărțile autorului James Dashner pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, dol.ro, librariadelfin.ro

Recenzii și prezentări cărți James Dashner

Recenzii și prezentări cărți SF