Legenda lui Podkin O Ureche. Saga celor Cinci Tărâmuri. Vol.1 de Kieran Larwood, Editura Paralela 45 – recenzie

12

Legenda lui Podkin O Ureche

Kieran Larwood

Editura Paralela 45

An aparitie: 2019
Nr. pagini: 280
Vârsta: +10 ani
Traducator: Viorel Zaicu
Ilustrator: David Wyatt
Titlu Original: The Legend of Podkin One-Ear 
Legenda lui Podkin O Ureche este volumul I din seria Saga celor Cinci Tărâmuri

Saga celor Cinci Tărâmuri / The Five Realms:

  1. Legenda lui Podkin O Ureche – The Legend of Podkin One-Ear – 2016
  2. The Gift of Dark Hollow – 2017
  3. The Beasts of Grimheart – 2018
Bestseller internațional
Blue Peter Book Award 2017
Prix Sorcieres 2019
Saga celor Cinci Tărâmuri
Kieran Larwood a fost distins în 2011 cu prestigiosul premiu Chicken House Children’s Fiction, iar cartea Legenda lui Podkin O Ureche a câștigat, în 2017, Blue Peter Book Award pentru „Cea mai bună poveste”, ca și Prix Sorcieres 2019.
O zeiță, douăsprezece daruri magice, iepuri care merg în două picioare, cum făceau oamenii odată, și o mare primejdie: Hapligonul!
Harpiile metalice cuceresc colonie după colonie. Iepurii sunt uciși, luați sclavi sau transformați în Hapli – mons­truoasele creaturi ale Hapligonului.
Podkin e un iepuraș visător și răsfățat.
Când Haplii pun stăpânire pe colonia în care trăiește, micuțul reușește printr-o minune să scape, împreună cu sora lui, Paz, și cu frățiorul lor, Puk.
Însă Haplii vor neapărat ceva care se află la ei: unul dintre cele Douăsprezece Daruri magice lăsate de Zeiță primelor douăsprezece triburi de iepuri. Așa că cei trei fugari sunt în mare primejdie.
Cum o să scape de talazul răului care mătură cele Cinci Tărâmuri?
„Un bestseller precum Legenda lui Podkin O Ureche este o oportunitate pe care ne bucurăm să o oferim copiilor români. Editura Paralela 45 are ca misiune sa selecteze cele mai noi apariții editoriale, premiate si apreciate de către cititori la nivel international, precum si lecturi clasice care pot îmbogăți imaginația si creativitatea și pot constitui repere pentru formarea valorilor copiilor, tinerilor si cititorilor de orice vârstă.” – Viorel Zaicu, director editorial Editura Paralela 45.
Vreți să vedeți și reacția câtorva mici cititori din Marea Britanie? Iată:
”Cea mai bună carte pe care am citit-o vreodată! Și am citit multe!” – Cally, 10 ani
”Pur și simplu nu am putut să o las din mână.” – Sam, 11 ani
”Cinci stele! E plină de acțiune și la fiecare pagină îmi dă de gândit.” – Dylan, 12 ani
Sunt sigură că și în rândul cititorilor români va stârni același entuziasm!
Legenda lui Podkin O Ureche este un prim volum încântător dintr-o serie fantasy pentru copii de la opt ani în sus. Dar nu doar pentru copii! Eu am citit-o cu multă plăcere și abia aștept să apară și să citesc și următoarele volume. Nu m-am așteptat să fiu atât de captivată și încântată de această carte, pe care copiii o vor adora, cu siguranță!
Cartea e minunat scrisă, pe înțelesul copiilor, dar să nu înțelegeți că e scrisă într-un stil simplu, din contra, beneficiază de o scriitură bogată, cinematografică (cărțile vor fi ecranizate) în care sunt folosite figuri de stil, imagini vizuale puternice, o galerie complexă de personaje, excepțional construite, iar dialogurile sunt atât de firești încât parcă ești de față, printre personaje. Povestea e extrem de captivantă, plină de aventuri și situații neobișnuite, suspans, momente tensionate, chiar dramatice, dar și o tușă fină de umor.
Fără îndoială că povestea e plină de lecții de viață și învățăminte, iar copiii pot lua ușor exemple de urmat de la personajele cărții, care se transformă în mici eroi sub ochii cititorilor, pe măsură ce trec prin încercările cărora trebuie să le facă față de-a lungul peripețiilor lor. Sunt scoase în evidență prietenia, loialitatea, curajul, ingeniozitatea, determinarea, spiritul de sacrificiu. Cartea va dezvolta imaginația copiilor și le va oferi teme de gândire.
Cartea ne poartă într-un univers fantastic și magic, imaginat cu multă măiestrie de către autor. Lumea cărții e populată de… iepuri! Dar nu orice fel de iepuri, ci iepuri vorbitori, care umblau în două picioare, ”așa cum umblau odată oamenii”, iepuri organizați în colonii sub pământ ca în adevărate orașe, organizați în familii și beneficiind de structură ierarhică.
”Pe vremuri, când iepurii erau niște chestii mici, îngrozite și tresăritoare, coloniile erau doar o serie de găuri și tuneluri în pământ. În epoca noastră sunt cu totul altceva: sate și orașe întregi construite sub pământ, complet ascunse privirii.”
Erau împărțiți în douăsprezece triburi, create de Zeiță în timpuri străvechi. În carte e construită o întreagă civilizație, cu propriile tradiții, istorii și legende. Astfel, aveau Sărbătoarea Mărăciunului din Miezul Iernii și îl aveau pe Moș Iepurilă ce aducea daruri iepurașilor cuminți.
Cartea beneficiază de o prezentare grafică de o înaltă calitate, coperta e minunată și foarte inspirată și sugestivă, purtându-te direct în lumea cărții. Fontul e mare, iar povestea se citește ușor. Ca structură, cartea e împărțită în șaisprezece capitole cu denumiri semnificative pentru conținutul lor, alternând cu câteva Interludii. Vă voi spune imediat în ce constau acestea. Din loc în loc, avem ilustrații alb-negru, minunat realizate, iar la începutul cărții avem harta ținuturilor în care se petrece acțiunea.
Povestea începe în Ajunul Mărăciunului, când un bard sosește la o colonie, Colonia Ciulini, pentru a spune povești în Ajunul Mărăciunului, conform tradiției păstrate în toate cele Cinci Tărâmuri din Lanica.
Iar iepurașii au cerut Povestea lui Podkin O Ureche!
Și bardul a început a povesti…
„S-a întâmplat însă ca, în Ajunul unui Mărăciun – ca ăsta de-acum Podkin O Ureche (care, de fapt, la vremea aia era Două Urechi) stătea în galeria de lemn a unei vizuini din marginea coloniei. Se juca plictisit cu o căruță de jucărie, mai lua câte o gură dintr-o turtă de mălai pe care o furase mai devreme și visa la Moș Iepurilă, care avea să vină în noaptea aia (cu un sac plin de cadouri, spera el). Oare avea să primească soldații de lemn pe care-i ceruse? Ori sabia și scutul de jucărie? Sau avea să fie dezamăgit de vreo tunică de lână, așa cum se întâmplase cu un an în urmă?
– Ce faci acolo, Pod?
Sora lui îl privea din capătul scărilor, după ce le urcase pe furiș, ducându-l în brațe pe Puk, care ronțăia un morcov.
– M-a trimis mama după ține. E gata supa de napi și vrem să jucăm Roata Mărăcinilor. Ar trebui să fii de față, dat fiind că o să devii șef.
Lui Paz nu-i pică prea bine faptul că nu avea să conducă niciodată colonia, deși era cea mai mare dintre copiii căpitanului. Dar, dreaptă sau nu, tradiția cerea ca primul fiu să preia conducerea.
Podkin a căscat plictisit.
– Roata Mărăcinilor. Ce încântare!
L-a luat pe Puk din brațele sora-sii și l-a gâdilat pe burtică. Auzea gălăgia festivităților din sala de jos, dar n-avea niciun chef să coboare acolo.
– Te rog, dă-te la o parte, ca să pot coborî în goană și să mă fâțâi pe jos ca o vedetă.
– Dacă nu coborî, dai de bucluc, i-a zis Paz. Ai idee ce înseamnă să fii căpitan? Nimeni nu vrea să asculte de un șef care-și pierde vremea gâdilându-și frățiorul, jucându-se și visând cu ochii deschiși prin vreun cotlon.
Podkin a pufnit și și-a fluturat urechile spre soră-să.”
Însă toată pacea coloniei Groapa Lunii, în care trăia micul Podkin – fiul lui Lopkin, căpitanul coloniei -, e spulberată când năvălesc Haplii și pun stăpânire pe colonie!
Aflăm despre Haplii – creaturi monstruoase care fuseseră odată iepuri ca ei!
”Ăla nu mai era un iepure. Dacă fusese vreodată, în clipa aia era cu totul altceva. O bucată umblătoare de metal din care ieșeau țepi și nituri de fier.
Capul era acoperit complet de un coif plin de țepi și coarne metalice care ajungeau până aproape de tavan. Din fantele întunecate din dreptul ochilor luceau slab două pupile ruginii, brăzdate de vine roșii.”
Era Scramashank, conducătorul Haplilor, care stârnea teroare în rândul întregii iepurimi.

Micul Podkin reușeste ca printr-o minune să scape împreuna cu sora lui, Paz, si cu micuțul lor frătior, Puk, care cerea mereu supică!
Cei trei frați pleacă în necunoscut, prin nămeți și ger, prin pădurea înzăpezită, în noaptea întunecată și viscolitoare, sperând să ajungă la Apa Roșie, la o colonie unde să găsească adăpost și ajutor. Însă nu știau că Haplii erau pe urmele lor, căci voiau ceva ce se afla la ei: unul din cele Douăsprezece Daruri magice! Acesta era Gheara Stelei, un pumnal magic micuț, dar care tăia orice!
Cu greu, ajung la Apa Roșie, dar, vai!!! Cândva o colonie prietenă, acum se va dovedi controlată de Haplii, iar cei trei abia reușesc să fugă de acolo înainte dee a fi sechestrați!
Ca structură a cărții, vă spuneam că după câteva capitole urmează un Interludiu, când revenim la primul fir al poveștii, cel în care bardul povestește, prilej să ne tragem un pic sufletul după tensiunea întâmplărilor prin care trec Podkin, sora și frățiorul lui în fuga lor.
Un adăpost unde vor fi în siguranță un timp, vor găsi unde se vor aștepta mai puțin: la Vrăjitoarea din Pădure!

Însă Brigid, vrăjitoarea, putea putea prevedea anumite lucruri ce trebuiau să se întâmple, iar, la îndemnul ei, după ce s-au întremat, cei trei au plecat mai departe, către Colonia Izvorul Oaselor, o imensă cetate subterană, ce adăpostea sute și sute de iepuri. Excepțional descrisă piața din centrul coloniei, parcă o vezi în fața ochilor:
”Era o tavernă colosală, în care ar fi intrat vreo zece colonii și ar mai fi rămas ceva loc…
Printre coloanele de piatră iepurii creaseră cea mai uimitoare și forfotitoare piață văzută vreodată de Podkin. Întreg locul era plin de tarabe și chioșcuri la care se vindeau tot felul de lucruri.
Negustorii erau răspândiți printre ele, pe ele și înapoia lor, certându-se cu clienții sau strigând să-și laude marfa.
Gălăgia umplea toată încăperea și îi amețea pe iepurașii nou veniți. Se vindeau mied, legume prăjite sau fierte, oale de lut, lumânări, lămpi, arme, haine, armuri, instrumente muzicale, poțiuni, cărți și pergamente, jucării de lemn și păpuși… mult prea multe lucruri ca să le poți distinge pe toate.”
Aici au parte de o experiență dramatică: sunt răpiți și duși undeva în fundul coloniei, departe de piață. Răpitorii lor, doi iepuri ticăloși, pe nume Moacă și Gutuie, îl vor obliga pe Podkin să cerșească, ținând-o pe Paz prizoniera lor. Cum vor ieși din această situație și ce vor face în continuare, cum și-a căpătat Podkin numele de ”O Ureche” și dacă Haplii le vor da de urmă, vă invit să aflați citind cartea, sper că v-am trezit interesul! Vă veți bucura de fiecare pagină, veți fi temători sau încrezători alături de Podkin și Paz, îi veți cunoaște pe noii lor tovarăși care li se vor alătura pe parcurs, iar la finalul volumului veți exclama: mai vrem!! Abia așteptăm continuarea poveștii!
O carte superbă, excepțională, un prim volum dintr-o serie care sunt convinsă că va deveni clasică, de referință! O recomand călduros copiilor de la opt la… optzeci de ani!

Cartea Legenda lui Podkin O Ureche de Kieran Larwood poate fi comandată de pe edituraparalela45.ro, libris.ro, carturesti.ro, librarie.net

Recenzii și prezentări cărți pentru copii

Recenzii și prezentări cărți Editura Paralela 45

About Author

12 comentarii

  1. Mirela Barbălată on

    O poveste minunată ! O recenzie plină de căldură !
    Cu siguranță copiii vor fi încântați .

    • Multumesc, Mirela, am fost surprinsă peste așteptări de aceasta carte! Cu siguranta copiii vor fi încântați, dar nu numai ei! Cred că toți iubitorii de fantasy o vor adora!

  2. Superbă recenzie! Ai transmis foarte bine atmosfera cărții! Felicitări! ❤ O poveste fantasy minunată, care îi va încânta cu siguranță atât pe cei mici cât și pe cei mari!

  3. Se vede ca ai parcurs lectura cu mult entuziasm, prin urmare este, intr-adevar, o poveste pentru toate varstele. Multi adulti se lasa descurajati daca intalnesc carti cu eroi din lumea animalelor, amintindu-si poate de poeziile pentru copii din scoala. Eu, de cand am citit seria „Pisicile razboinice”, nu mai judec asa, autorii personifica foarte bine situatii de viata prin intermediul acestor personaje carora le confera complexitate aparte. Multumesc pentru recomandare!

  4. Cu mult drag, Ana, ti-o recomand călduros, iti va plăcea cu siguranță! Și eu îmi doresc să citesc seria Pisicile războinice, îmi plac foarte mult poveștile cu animale, cu cât mai complexe, cu atât mai bine.

    • Geo, nu doar draguta, e extraordinara cartea, autorul creaza o lume complexa, minunata, fabuloasa, cu niste personaje de exceptie! Ti-o recomand, o vei citi cu placere, iar copiii se vor indragosti de ea, te asigur!

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: