Lista crimei de Julie Garwood, Editura Miron – recenzie
Lista crimei (Murder List)
Julie Garwood
Editura Miron
511 pagini
Seria Buchanan-Renard
Sfărâmătorul de inimi – Editura Miron (Heartbreaker) – 2000
Crimă din dragoste – Editura Miron (Mercy) – 2001
Dorinţe întunecate – Editura Miron (Killjoy) – 2002
Lista crimei – Editura Miron (Murder List) – 2004 – recenzia
Dragoste ascunsă – Editura Miron / Pasiuni mocnite – Editura Litera (Slow Burn) – 2005
Dansul umbrei – Editura Miron / Dansul umbrelor – Editura Litera (Shadow Dance) – 2006
Foc şi gheaţă – Editura Miron (Fire and Ice) – 2008
Flăcările iubirii – Editura Miron (Sizzle) – 2009
Bărbatul ideal – Editura Miron (The Ideal Man) – 2011
Vorbe dulci – Editura Litera (Sweet Talk) – 2012
Moştenire cu obligaţii – Editura Litera (Hotshot) – 2013 – recenzia
Fast Track – 2014
Wired – 2017
Julie Garwood este una dintre cele mai apreciate autoare de romantic-suspans, ale cărei cărţi au fost publicate în 32 de limbi şi tipărite în 36 de milioane de exemplare. Multe dintre ele au ajuns pe primul loc în topul New York Times.
Lista crimei este o carte romantică foarte frumoasă, cu mult suspans, umor, acțiune antrenantă, momente de pasiune și replici spumoase.
Când detectivul din Chicago, Alec Buchanan, primește o poziție importantă în FBI, are ocazia perfectă să părăsească Windy City și să pășească pe urmele fraților săi în eșaloanele de top ale organelor de drept. Mai întâi însă trebuie să mai îndeplinească o ultima sarcină (nu prea plăcută): să acționeze ca gardă de corp pentru moștenitoarea unui lanț hotelier, Regan Hamilton Madison.
Regan era o tânără superbă, cu trei frați ultra-protectori mai mari în vârstă ca ea – Aiden, Spencer și Walker. Din copilărie Regan își arătase din plin latura dramatică, încă de când era mică și fusese persecutată de o colegă în prima zi de grădiniță.
”Aiden era uimit. Regan se văicărea din răsputeri. Dacă n-ar fi fost atât de nefericită, fratele ei ar fi izbucnit în râs. Ce mai dramă! De la ramura Hamilton a familiei moștenise acea trăsătură. Toți Hamiltonii își exteriorizau emoțiile.
Noroc că el, Spencer și Walker îi moșteniseră pe Madisoni. Erau mult mai rezervați.”
Din fericire, încă de atunci a legat o prietenie durabilă cu Sophie și Cordie, alcătuind un trio redutabil, fiecare dintre ele sărind imediat în ajutorul celorlalte dacă aveau vreo problemă.
În prezent, Regan lucra în cadrul consorțiului de firme al familiei și se străduia din răsputeri să-și arate eficiența pentru a fi luată în serios de fratele ei, Aiden, directorul general, un adevărat geniu financiar, cu o putere de muncă ieșită din comun, care nu încetase nicio clipă să o trateze pe Regan ca pe surioara lui mai mică, pe care trebuia să o protejeze cu orice preț, angajând un detectiv care să-l verifice pe fiecare bărbat care încerca să o curteze pe Regan.
Din păcate, de curând Regan intrase într-o încurcătură potențial mortală. Cineva îi trimisese prin e-mail o fotografie a victimei unei crime, iar persoana ucisă nu îi era chiar străină. Regan suspecta că problemele ei au început atunci când a acceptat să o ajute pe Sophie, prietena ei jurnalistă, să desconspire un doctor psiholog fals, care se ocupa de femei singure, vulnerabile. În fapt, dr. Lawrence Shields putea fi considerat responsabil pentru moartea unuia dintre discipolii săi, care a recurs la sinucidere. Sperând să găsească dovezi profunde, Regan participă la un seminar organizat de Shields, împreună cu prietenele ei din copilărie, Sophie și Cordie. La adunare, medicul îi convinge pe oaspeții săi să participe într-un mic exercițiu aparent nevinovat. El le cere să întocmească o listă a persoanelor care le-au rănit sau le-au înșelat de-a lungul anilor, punând întrebarea: lumea voastră ar fi un loc mai bun dacă acești oameni ar înceta să mai existe? Tratând exercițiul ca pe un joc, Regan se străduiește să treacă câteva persoane antipatice pe care le știa. După zece minute, Shields instruiește participanții să-și aducă foile de hârtie în șemineu și să le arunce în flăcări, pentru a-și purifica sufletul. Dar Regan ratează această parte a programului atunci când iese din cameră să facă un apel, iar apoi abia scapă de un individ necunoscut ce o atacă în parcare. Regan uită de experiență până când prima persoană de pe lista întocmită de ea va fi omorâtă. Șocul se transformă în groază atunci când alte persoane din listă încep să fie ucise.
Preocupat de siguranța ei, Aiden, cere să i se repartizeze un bodyguard, iar Alec, care tocmai își dăduse demisia pentru a se putea angaja la FBI, este pedepsit cu această ultimă misiune.
De cum îl cunoaște pe Alec, Regan nu se poate abține să nu remarce cât de asemănător era acesta în anumite privințe cu frații ei.
”Începu rubrica sportivă, ademenindu-l ca o sirenă cu promisiuni de scoruri și imagini din toate meciurile. Ca în transă, Alec se întoarse imediat spre televizor. Regan era exasperată. Ce-or fi avut bărbații? Sau cel puțin, bărbații din viața ei. Oricât de ocupați ar fi fost, frații ei lăsau baltă orice de cum vedeau un teren de baseball, fotbal sau soccer. Orice fel de meci îi atrăgea ca un magnet. Erau dependenți de canalul sportiv și nu se puteau duce la culcare fără să știe ultimele scoruri. Presimțea că și bodyguardul ei suferea de aceeași afecțiune.”
Pe măsură ce trece timpul, Regan și Alec simt o atracție reciprocă din ce în ce mai puternică unul față de celălalt, ajungând să petreacă momente pline de pasiune împreună. Alec, în ciuda intenției lui inițiale de a păstra o distanță afectivă, se simte copleșit de intensitatea sentimentelor lui pentru ea.
”Arăta răvășită și complet excitată. Părul i se răsfira pe pernă, încadrându-i fața înroșită; ochii-i erau întunecați de pasiune, iar buzele, umflate de sărutările lui. Știa că era o reacție barbară și primitivă, dar simțea totuși o mulțumire arogantă că-și pusese astfel pecetea pe ea. Niciodată nu mai simțise așa ceva față de o femeie. Oare ce urma? Să ia un ciomag și să-l care pe umăr? Să strige ca Tarzan?”
Însă, pe măsură ce pericolul se intensifică și criminalul în serie se apropie tot mai mult, Regan trebuie să descopere cine i-a transformat fanteziile nevinovate de răzbunare într-o realitate îngrozitoare, înainte de a cădea chiar ea victimă periculosului psihopat.
Alec își ia rolul de bodyguard foarte în serios, veghind asupra siguranței ei, îngrozit la culme de ideea că ea ar putea păți ceva.
”- A auzit că ți-a fost rău. Nu sunt sigur cine i-a spus, dar s-a întors la hotel și a stat aici peste noapte.
– În hotel? Alec a înnoptat la hotel?
– Nu așa ți-am spus? A stat în apartamentul tău, și a dormit pe canapea.
Regan era uluită. Nu se putea gândi decât cât de îngrozitor arătase, cu părul lățos atârnându-i în ochi și tenul ca aluatul. Fusese de față și când vomase? Fermecător.
– Aiden, de ce l-ai lăsat să mă vadă așa?
Aiden zâmbi.
– N-am prea avut multe de spus.”
După multe peripeții și aventuri pe muchie de cuțit, psihopatul este anihilat, autoarea rezervându-ne o surpriză în privința adevăratului vinovat moral, precum și a motivației acestuia.
Eliberată de imensa tensiune sub care trăise, Regan își arată din plin latura dramatică, descărcându-se, așa cum făcea încă de mică, printr-un plâns sănătos.
”Nu glumea când spunea că era o plângăreață. De fiecare dată când Alec credea că terminase, iar o apuca. Nu-i păsa. Știa că plânsul era singurul mod de a scăpa de toată tensiunea care se acumulase în ea.Trecuse printr-un adevărat infern și dovedise un curaj, o putere și o generozitate remarcabile, dar acum, când totul se terminase și era în siguranță, putea să se descarce.
Alec stătea așezat alături, pe canapeaua din apartamentul ei, și dacă ar fi fost singuri, ar fi luat-o pe genunchi și ar fi legănat-o în brațe. Dar nu erau singuri.Camera era plină de rude și prieteni.”
M-am amuzat cum Aiden, sesizând că lucrurile deveniseră extrem de serioase între Regan și Alec, nedezmințându-se nicio clipă de rolul lui protector, a început să-l prevină pe Alec că va avea de-a face cu el dacă o va face vreodată pe sora lui să plângă, după care s-a oprit brusc, sesizând și singur ridicolul cerinței lui
”- Dacă o faci vreodată pe sora mea să plângă…
Se opri dintr-o dată. Aruncă o privire spre Regan, care tocmai își ștergea o lacrimă de pe obraz, și spuse:
– Lasă, nu contează.”
Finalul este deosebit de romantic, demonstrându-ne că planurile, chiar și cele mai riguros întocmite, se pot schimba într-o clipă atunci când intervine o dragoste adevărată…
”Era hotărâtă să-l țină puțin pe jăratic înainte de a-l ierta. Inima ei, însă, îi aparținea lui. Făcând un pas înapoi, îi spuse:
– Atunci, dacă treci vreodată prin Chicago…
Și încercă să închidă ușa. Piciorul lui o blocă.
Râzând, o împinse în cameră, apoi închise ușa în urma sa.
– Poate n-ai observat…
O, cât îl mai iubea!
Da?
Sunt deja aici.”
Am menționat cartea în Top 10 cărți romantic-erotice amuzante
Cărțile autoarei Julie Garwood pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro
5 Comments
Oli
Super recenzie Tyna, felicitări! Mulțumesc că mi-ai adus aminte de cartea asta. Am citit-o cu ani în urmă și mi-a plăcut mult. Mi-e dor s-o recitesc!
Tyna
Mulțumesc! Recitire plăcută!
Geo
Superba carte! Am citit-o de câteva ori de-a lungul vremii. O recenzie foarte frumoasa, Tyna!
Tyna
Multumesc!
Mirela Barbălată
Nu ştiu cartea .