Lorene de Alex V. Miller, Editura ACT si Politon – recenzie

26

Lorene

Alex V. Miller

Editura ACT si Politon

An apariție: 2017
Număr pagini: 462
Trecutul, prezentul și viitorul sunt legate de un singur nume: Lorene
Călătoria lui Karine în Franța îi va schimba viața pentru totdeauna. Regăsirea cu tatăl ei este primul eveniment dintr-o serie de întâmplări la limita vieții. Tăcerea ei, cauzată de o comă profundă, oferă cititorului privilegiul de a cunoaște celelalte planuri componente ale romanului, poveștile fiecărui personaj influent din viața Karinei și, mai ales, frumoasa poveste de dragoste a părinților săi, Asley și Phillip.
Oare există minuni? Dacă există, atunci cu siguranță că oamenii sunt capabili să le producă.
După 8 luni de la data la care visasem această poveste, fata mea avea de făcut o compunere la școală, fără o temă anume, și nu știa despre ce să scrie. Și atunci i-am povestit visul. S-a apucat bucuroasă să scrie și, ca orice copil de 10 ani, a povestit o mare parte a visului pe o pagină. Și s-a plictisit. Timid, cu teamă, m-am apropiat de biroul ei și am completat povestea cu o frază. Apoi cu încă una. A fost prima noapte când m-am culcat la ora două. Apoi a mai urmat una și încă una. După o săptămână, când am terminat de scris 10 pagini, mi se părea ca sunt un geniu. Când am ajuns la pagina 100, poate după o lună și jumătate, mi se părea ca sunt geniul literaturii românești. Dar de abia de atunci încolo au început bătăile de cap. Am făcut greșeala să citesc ce am scris în cele 100 de pagini. Mi s-a părut că sunt scrise în cel mai jalnic mod cu putință. Și atunci am început să corectez. Să șterg fraze întregi, să reformulez câte două, trei pagini și tot așa până la pagina 100. Și apoi m-am apucat satisfăcut să recitesc tot ce am corectat. Dar tot nu suna bine. Nu sună bine deloc. Și iar m-am apucat de corectat și reformulat.” – Alex V. Miller
Cartea mi-a oferit o lectură care m-a surprins în mod plăcut, un foarte reușit debut literar. Alex V. Miller este un autor de care cred că vom mai auzi. Eu îi doresc succes și îi aștept cu interes următoarele cărți.
Am citit cartea intrigată de promovarea făcută de autor – care semnează sub pseudonimul Alex V. Miller -, de sinopsis și de foarte frumoasa copertă. Din poză nu se vede, dar coperta are și o textură deosebită.
La începutul cărții am văzut câteva păreri favorabile ale celor care au citit cartea, păreri justificate de subiectul interesant, acțiunea antrenantă și stilul captivant. În ciuda numărului destul de mare de pagini, cartea se citește ușor, are un ritm alert, nu plictisește și îmbină reușit mai multe planuri situate diferit în timp, oferindu-ne poveștile diferitelor personaje prezentate în carte, care se împletesc pe parcurs. Foarte deosebite și interesante toate poveștile din poveste, ca și împletirea lor într-un tot unitar, ca un puzzle care se construiește treptat, piesă cu piesă.
Din punct de vedere al scriiturii, stilul autorului este accesibil, simplu, clar si concis, în propoziții scurte, punctând bine ideile. Și cu multe dialoguri, pe alocuri amuzante. 
Acțiunea se desfășoară în America sau peste ocean, în Franța, după cum îi poartă pașii pe protagoniștii cărții. Pentru început, povestea ne-o aduce în prim plan pe Karine Miller, o tânără de 19 ani care locuia împreună cu mama ei, Ashley Miller – o femeie de afaceri de succes din domeniul modei, tânără și atrăgătoare, ce își crescuse singură fiica după ce fusese dezamăgită de bărbatul ce fusese – și era încă -iubirea vieții ei, și de care nu mai vrusese să știe nimic de 20 de ani. Subiectul tatălui lui Karine era unul despre care nu se vorbea niciodată, deși în toate celelalte privințe, cele două, mamă și fiică, erau foarte apropiate.
Cu totul neașteptat, Karine primește o invitație la Paris, la ziua lui Phillip de Orleans, un multimilionar, dar pe care Karine nu îl cunoștea și nu auzise de el până atunci. Intrigată, face câteva cercetări, pune datele cap la cap și realizează nu doar că acesta este tatăl pe care nu îl cunoscuse niciodată, dar și că există o șansă ca părinții săi să se fi despărțit dintr-o cumplită neînțelegere, și vede oportunitatea de a-i aduce împreună. Știa că mama ei nu își refăcute viața suferind în tăcere după unicul bărbat care o cucerise cândva.
Neștiind cum va ieși totul până la urmă, îi ascunde mamei invitația, se angajează pe ascuns la un restaurant pentru a face rost de banii de drum (motiv pentru cititori de a cunoaște proprietarii restaurantului, domnul Papastratos și soția acestuia, și povestea lor de viață), apoi pleacă în necunoscut spre Paris, spunându-i mamei sale că pleacă într-o excursie de câteva zile cu o prietenă.
Întâlnirea cu tatăl său va fi impresionantă, mai ales că acesta nu se aștepta la o asemenea surpriză de proporții! El nici măcar nu știa până atunci că are o fiică! Vă dau un mic detaliu: nu el îi trimisese invitația, ci persoana responsabilă de despărțirea părinților săi cu ani în urmă, care încerca să-și răscumpere astfel greșeala.
A doua zi, Karina pleacă să se plimbe pe insulă – petrecerea de ziua lui Phillip avusese loc într-o locație exclusivistă, pe o insulă destinată evenimentelor mondene, în golful Biscay – și întâlnește un bărbat tânăr și atrăgător, Ludovic, care era cu nepoții săi, copiii surorii sale, după cum va afla ulterior, la înot. Un tragic accident are loc când Karina, care intră și ea în jocul lor și se dă pe un tobogan acvatic, cade și se lovește la cap și coloană. Ludovic o duce rapid la spital, dar tânăra, stabilizată cu greu printr-o operație de urgență, rămâne în comă profundă.
Pe un alt plan al cărții aflăm povestea dintre Ashley și Philip, cum s-au cunoscut, cum s-au îndrăgostit și cum și de ce s-au despărțit. Noi, cititorii, aflăm acest lucru, dar ei, fiecare în parte, sufereau în tăcere de 20 de ani, neștiind motivația celuilalt. E o poveste emoționantă.
Foarte frumoasă și frumos spusă este povestea reușitei în viață a lui Ashley. A fost un model de succes la Paris, a făcut studii în domeniul modei, dar a fost nevoită să lase totul în urmă și să revină în America, în orașul natal, Carson City, reușind prin ambiție, motivație și muncă să ajungă cineva. Mi-a plăcut foarte mult această parte a cărții, începând cu revenirea în micuțul orășel în care copilărise, amintirile și nostalgia care o încearcă!
”Observase la nici cincizeci de metri de bloc vechiul magazin din care își cumpăra câte o punguță de bomboane de fiecare dată când mama ei primea salariul. Își amintea cum aștepta toată luna acea zi de salariu pentru a fugi la magazin să-și cumpere bomboane. Mâncase la Paris, la toate prezentările de modă, atâtea feluri de bomboane și dulciuri, dar niciunele nu i se păruseră la fel de bune ca bomboanele simple de mentă pe care și le cumpăra din acest magazin. Mânca în fiecare zi câte una și se terminau întotdeauna cu cinci zile înainte de salariu.”
Revenind la Karine și Ludovic, îl cunoaștem pe acesta, proprietar al unui ziar de succes alături de bunul său prieten, Petrov. Ludovic, marcat de drama Karinei, nu o abandonează în spital, venind în vizită în fiecare zi și vorbindu-i, chiar dacă aceasta nu îl auzea. Doar că… ea auzea tot, dar nu putea reacționa! Mi-au plăcut dialogurile sau mai bine zis monologurile lui Ludovic, nu știa ce să-i mai spună să obțină de la ea o reacție cât de mică, iar în timpul ăsta, s-a îndrăgostit de ea! Ciudate sunt căile destinului… 
”Vezi, din cauza ta nu putem să mergem la mama să te cunoască. Dacă nu te trezești până la sfârșitul săptămânii viitoare, o să fiu nevoit să o aduc aici. Să nu zici că nu ți-am spus. Să vezi ce o să te mai certe că toată ziua stai în pat și mă lași pe mine să cumpăr mâncare, să aduc flori și să fac singur toate treburile.”
Ludovic nu știa cine e ea, cu cine să ia legătura. Fata avea nevoie urgentă de o a doua operație și cineva din familie trebuia să semneze pentru ea, așa că, în disperare de cauză, Ludovic declară că e… soția lui! Dacă, când și cum își va reveni, și ce urmări va avea gestul lui Ludovic, rămâne să descoperiți citind cartea. Ca și în viață, uneori faptele bune nu rămân nepedepsite… 
În acest timp, în timp ce Ludovic ducea de unul singur grija lui Karine, Phillip și Ashley treceau printr-un chin emoțional căutând-o. Ceva bun tot a ieșit de aici, căci, mergând din indiciu în indiciu, Ashley ajunge la Phillip și astfel se reîntâlnesc…
”Inevitabilul se produse. Întâlni ochii lui Ashley. Niște ochi mari care îl priveau atât de cald și cu atâta dragoste cât se putuse strânge în douăzeci de ani de dor și așteptare. Inițial nu conștientiză ce se întâmplă. Se uita și el fix în acei ochi frumoși și părea că nu îi recunoaște, întrucât nu reacționă în nici un fel. Și amândoi rămăseseră nemișcați de frică ca nu cumva acest miracol să dispară.”
Avem de-a face cu o galerie bogată și interesantă de personaje. Sunt bine conturate, iar acțiunile lor, inspirate sau mai puțin inspirate, ne sunt justificate prin prezentarea motivațiilor din spatele acestora. Referitor la asta, deși i-am admirat pe Ashley și Philip și cum si-au păstrat aproape fără speranță iubirea în suflet ani de zile, nu mi-a plăcut că a fost nevoie de un imbold să își oficializeze relația. Nu știu ce să zic de faza respectivă, parcă a fost cam ciudată, ar fi trebuit ca ideea să vină de la Phillip. Nu spun mai multe, veți vedea la ce mă refer. Și nu mi-a plăcut poziția celor doi față de Ludovic, care a greșit, dar cu bune intenții, și a plătit prea scump. Eu în locul lui, nu iertam și nu treceam așa ușor peste ce a fost nevoit să îndure luni de zile. Din nou, nu spun ce, vă las să descoperiți. Cred că se vede din cele scrise că am rezonat și interacționat cu personajele, iar ăsta e un mare plus al cărții, felul în care am fost atrasă în poveste ca cititor. Chiar dacă nu sunt de acord cu toate motivațiile și acțiunile personajelor, nu am rămas indiferentă.
Cartea este foarte detaliată până aproape de final, care însă e puțin cam pe repede – înainte. Mi-ar fi plăcut să se insiste un pic mai mult pe relația Karin – Ludovic în ultima parte a cărții și aș fi renunțat la ultimul capitol, cel cu experiența paranormală. Nu consider că aduce un plus de valoare cărții. Însă per total finalul mi-a plăcut, până la urmă totul e bine când se termină cu bine, deși unele personaje au avut mult de pătimit până să vină soarele și pe strada lor, cum se spune.
Poveștile personajelor sunt inspirate din viață, au dramatism, sunt marcate de providență, sau sunt victime ale unei adevărate comedii a erorilor. Întâlnim și situații ușor neverosimile, dar până la urmă, e ficțiune și o luăm ca atare. Și, nu în ultimul rând, descoperim că miracolele chiar există! 
Nu v-am dat nici un indiciu, și vă invit să aflați singuri, cine e Lorene? Sper că v-am făcut curioși… 
Am apreciat în mod deosebit sensibilitatea autorului, care marchează fiecare rând al cărții. O carte despre alegeri și asumarea consecințelor acestora, o carte în care iubirea, romantismul, dramatismul, spiritul de sacrificiu, răsturnările de situație, fac parte din ingredientele frumoasei și captivantei povești din paginile ei, pe care o recomand!
Mulțumim autorului Alex V. Miller pentru cartea oferită!

Cartea Lorene de Alex V. Miller se poate comanda de pe libris.ro, actsipoliton.ro, emag.ro.

About Author

26 de comentarii

  1. Îmi place foarte mult recenzia ta, Oli. Felicitări! ❤️ As fi curioasă să citesc cartea și sa îmi formez propriile idei. Cine știe… poate in viitor voi avea ocazia să o citesc!

  2. Interesantă ,dar nu am stat cine e Lorena.Ma asteptam sa scapi un mic indiciu,dar nu si acum sunt si mai curioasă.

    • Înadins nu am spus cine e Lorene și cum e construită povestea în jurul acestui nume. Speram să trezesc un plus de curiozitate în privința cărții.

  3. Recenzia este foarte reusita, Oli! Chiar daca nu este printre genurile de lectura pe care le favorizez, cititorii genului vor avea cu ce sa se delecteze.

    • Multumesc, Ana! E o carte cu povesti in poveste, inspirate din viata. Nu este prea dulceaga, chiar cred ca ai fi placut surprinsa…

  4. Balan Daniela on

    Foarte frumoasa si tentanta recenzia,felicitari Oli !chiar m-ai facut curioasa si abia astept șa o citesc !

    • Multumesc Claudia! Are un subiect interesant si, chiar daca din punct de vedere al stilului e loc de mai bine, consider ca e un debut literar reusit si o carte care merita citita. Iti astept parerea daca o citesti.

Lasă un răspuns