Delicatese Literare
DIVERSE

Margareta – ma iubeste, nu ma iubeste…

MARGARETA – MĂ IUBEŞTE, NU MĂ IUBEŞTE …
– Ai găsit ?
– Nu !
– Lasă, că găseşti tu, am încredere în tine!

margarete_africane_1541

Sunt deja trei săptămâni de când caut în câteva pieţe flori, dar nu orice flori – MARGARETE MOV – preferatele bunicii mele. Conversaţia de mai sus se desfăşoară cu repetiţie în fiecare săptămână, şi de fiecare dată am acelaşi răspuns negativ. Mă uit în ochii ei de culoarea furtunii şi e greu să-i rezist. Îmi pare că seamănă cu mama lui Ştefan cel Mare, căci aşa cum Rareșoaica îşi trimitea fiul înapoi pe front să câştige bătălia, aşa şi bunica mea mă trimite înapoi în pieţe să-i caut margaretele.
Dar, minune mare, azi găsesc o bătrânică care are de vânzare ultimele buchete cu margarete mov. Le plătesc şi plutesc până acasă. Mâine o să-i fac o supriză.
Mâine e …azi, întru în casă, mă prefac obosită, ascunzând florile în sacoşă şi când se aşteaptă mai puţin i le ridic în faţa ochilor şi-i spun:
  • A venit vara!
Şi cum se mai luminează ochii ei !…
  • Mulţumesc , ce frumoase sunt!

kit-margarete

Simt în mine cum explodează fiecare celulă de bucurie, un gând hain îmi dă târcoale, făcându-mă să mă întreb câte veri…şi câte buchete …dar îl alung.
Cu toţii am cumpărat/primit margarete de-alungul vieţii, dar se ştiu destul de puţine lucruri despre ele. Primul pas pentru artiocol – documentarea.
Din limbajul sec, ştiinţific, nu răzbate nici frumuseţea, nici povestea „plante perene, de culoare albă/mov (margarete africane), răspândite pe pajiştile din Europa, Asia. În secolele din urmă, aria de răspândire s-a extins, prin import şi încrucişare le regăsim din Africa de Nord, până în America de nord şi Australia. Nici nu ştiam că sunt atât de răspândite, dar surprizele nu se opresc aici, câte popoare atâtea poveşti, aşa că legenda margaretei este prezentă în mai multe limbi şi cu mai multe tâlcuri. Dar să începem cu începutul.
LEGENDELE NOASTRE DE TOATE ZILELE
  1. O legendă populară de pe meleaguri autohtone ne vorbeşte despre o prinţesă foarte frumoasă care fusese promisă încă de la naştere Împăratului Florilor. Dar, ajunsă la vârsta măritişului, ea se îndrăgosteşte de un tânăr prinţ. Împăratul află şi îl provoacă la duel. Din păcate, iubitul nu supravieţuieşte, iar prinţesa fuge din calea ginerelui promis. Pe urmele ei, acesta este foarte aproape de a o ajunge din urmă şi prinţesa se roagă să moară mai bine decât să fie a lui, fidelă dragostei pierdute. Supărat, prinţul o transformă într-o floare albă, pe care toată lumea s-o privească dar să n-o poată poată atinge nimeni niciodată.
  2. Legendă celtică – popor mistic, aceştia credeau că spiritele copiilor trimiteau pe pământ margarete, să le poată alina dorul părinţilor.
  3. Legendă astrală – se spune că de mult, în vremi de început, stelele locuiau pe pământ şi nu în cer. Într-o zi, fără să se ştie de ce, ele au dispărut şi în locul lor au apărut margaretele.
Dar de ce margarete, de unde vine această denumire şi ce simbolizează ea? Numele ştiinţific al florii se traduce prin ”floarea albă aurită „, dar cel latinesc ”bellis perem”, vine de la bellis= frumos, sau poate de la bellum =război, căci pe câmpurile de bătălie margaretele erau folosite pentru reducerea sângerărilor, a durerilor, şi tratarea vânătăilor.
Dacă speraţi ca simbolistica să fie mai simplă, nici aici lucrurile nu sunt liniare.
SIMBOL ŞI ISTORIE
Istoria margaretei ne trimite în perioada creştinismului, când era considerată floarea Mariei Magdalena, floarea inocenţei, şi se mai numea şi Magdalena. Tot în creştinism, Paradisul era reprezentat de pajişti cu flori de margarete. Cu 2000 de ani în urmă luau formă primele ace de păr cu ornamente în formă de floare albă. Le mai găsim şi în palatele lui Minos şi pe ceramica pictată din Egipt, până în Orientul mijlociu.
În secolul al XIV-lea, Margareta apare în picturile religioase ca simbol al inocenţei pruncului Isus.
Aşa cum am văzut din legenda florilor de mai sus, margareta mai simbolizează şi fidelitatea, dragostea curată şi puritatea credinţei în iubire.
Tot margareta simbolizează în credinţele unor popoare soarta, puterea destinului şi a dragostei. Se zice că bărbatul care oferă margarete are intenţii serioase de căsătorie, iar femeia care iubeşte margarete crede în puterea dragostei.
Numele de Margareta mai simbolizează şi simplitate, idealism.
Dar Margareta nu era doar o floare sfânta, iubita de creştini, ci şi de regi. Când Marguerite de Valois s-a prezentată la curte pentru a se căsători, a venit ducând un coş de margarete albe. Însuşi Ludovic al IX-lea al Franţei şi-a comandat un inel special cu trei simboluri pe el: o cruce – reprezentând credinţa, crinul – reprezentând Franţa, şi o margaretă pentru soţia sa, care purta şi ea numele aceleiaşi flori.
Şi totuşi, nu toţi iubesc margaretele. Plantă rezistentă cu răspândire rapidă, era văzută încă din vechime de agricultori ca un duşman al culturiilor din lan. Scoţienii recurgeau chiar la culegători de margarete pe care îi foloseau pentru a-şi curăța lanurile de grâu. Tot atunci, ţăranii care aveau pe câmpurile lor mai multe margarete erau amendaţi, taxa plătindu-se (ţineţi-va bine!) cu un berbec. În afara înfrumusețării caselor şi grădinilor, au fost găsite şi alte întrebuinţări margaretelor. Magia le foloseşte din plin în poţiuni de dragoste, pentru stimularea fidelităţii. Cu toţii ne aducem aminte de unul din jocurile copilăriei, atunci inocent ”Mă iubeşte – Nu mă iubeşte”. Ce nu ştiam atunci era că acesta este un ritual divinatoriu, în care petalele florii se rupeau una câte una, până nu mai rămânea decât mijlocul auriu al florii.
În tradiţiile populare engleze margaretele sunt dedicate Sfântului John şi sunt elemente importante în decoraţiunile de Midnight Summer Day .
SĂ GĂTIM CU MARGARETE
Din întrebuinţările margaretei nu putea lipsi cea culinară. Margareta se foloseşte în bucătărie în întregime. Toate părţile plantei sunt comestibile: frunzele, petalele, iar bobocii se pot mura asemeni caperelor.
FRUMUSEŢEA MARGARETELOR SAU FRUMUSEŢE CU MARGARETE
La fel de importantă este întrebuinţarea ei în medicină primitivă, dintre popoarele antichităţii asirienii fiind cei care credeau că datorită formei de ochi pe care o are planta, este bună pentru bolile oculare. Confirmarea a venit câteva secole mai târziu, când s-a descoperit că într-adevăr, este un remediu în cazul bolilor de ochi şi nu doar atât. Pe cât de delicată este planta, pe atât de sigură este întrebuinţarea ei în boli ca: hemoroizi, viermi intestinali, răceli.
În cosmetică este folosită în creme antirid în asociere cu alte pante, dar şi ca o bună loţiune tonică. În amestec cu petale de trandafir, iasomie, crin alb, tei, mentă poate constitui o bună baie de întinerire.
VISĂM..VISĂM
Nu-i aşa că aţi visat margarete? Glumesc (!) nici mie nu mi s-a întâmplat, dar altora da. Ce poate să însemne? În dicţionarul viselor găsim răspunsul: când visăm margarete e semn bun, mai puţin dacă le visăm la începutul iernii. Şi, atenţie mirese sau viitoare mirese! dacă visaţi margarete înseamnă că nu sunteţi hotărâte încă să alegeţi.
MARGARETE SUNT PESTE TOT
În jurul nostru: pe pajişti, în pieţe, modelate din marţipan pe torturi aniversare, pe stradă, pe iile purtate în zile toride, pe obiecte ornamentale, pictate pe lăzi de zestre, într-un buchet de mireasă, sau pur şi simplu pictate pe un tablou. Nici nu ne dăm seama cât de aproape de noi sunt şi cât de mult ne însoţesc şi înseninează zilele.
PS: E sezonul lor, faceţi-vă o bucurie şi cumpăraţi un buchet de margarete albe sau africane (mov), proaspete, vesele, o să va facă ziua mai frumoasă!

marga

Vă invităm să citiți și:
Macii – rubinele verii
Narcisa ca o poezie
Laleaua – între frumusețe și blestem
Florile care ne înseninează ziua – zambila

30 Comments

Spune-ți părerea!