Martora de Nora Roberts, Editura Litera/Lira – recenzie

74

Martora

Nora Roberts

Editura Litera/Lira
523 pagini
Titlul original: The Witness
Traducerea: Patricia Scurtu
Martora este o carte tulburătoare despre alegeri greșite, asumarea consecințelor acestora, lupta pentru supraviețuire și curajul de a-ți înfrunta destinul pentru a trăi cu adevărat.
Citatul cu care începe cartea este extrem de sugestiv ales pentru a înțelege ceea ce a declanșat un întreg șir de evenimente cu implicații catastrofale.
”Vârful otrăvit al săgeții suferinței unui copil este acesta: singurătatea intensă, indiferența acută.” – Olive Schreiner
Acțiunea cărții începe în anul 2000. Elizabeth Fitch era o adolescentă genială aflată la periculoasa vârstă de aproape șaptesprezece ani. Întreaga ei existență de până atunci fusese planificată în cele mai mici detalii de mama ei, Susan Fitch, un chirurg eminent. Însăși venirea ei pe lume fusese în urma inseminării artificiale, după un atent proces de selecție a donatorului, care trebuia să corespundă întocmai unor criterii precise. Dacă în privința fizicului nu se ridicase întocmai la înălțimea așteptărilor, Elizabeth având trăsături plăcute dar nu o frumusețe fascinantă ca cea a mamei sale, compensase însă din plin prin inteligență, o memorie fantastică și putere de muncă. Absolvise școala cu mult înaintea generației ei, terminase cu brio două semestre la Harvard, iar acum urma să se înscrie la facultatea de medicină pentru a reuși să ajungă să fie cel mai tânăr chirurg al spitalului, scopul final al ambiției mamei ei. Dar, odată cu intrarea în adolescență, Elizabeth constatase că dorințele ei nu coincideau cu ale mamei. Visul ei era să ajungă specialist în infracțiuni informatice în cadrul FBI, un domeniu care o fascina. Din păcate, ceea ce își dorea ea nu avea nici cea mai mică importanță în ochii mamei ei, care îi dirijase totul până atunci, nelăsându-i posibilitatea nici unei alegeri. Practic, Elizabeth nu avusese copilărie, nu se jucase cu alți copii, nu se întâlnise cu alte fete de vârsta ei, nu își alesese singură hainele.
Momentul de rebeliune s-a declanșat în momentul în care mama ei a anunțat-o că a înscris-o la o școală de vară, întrucât ea urma să plece din localitate pentru a-i ține locul altui coleg, refuzând să-i acorde vacanța pe care i-o promisese. A fost prima dată când Elizabeth a ridicat vocea la mamei ei, sperând să declanșeze o ceartă adevărată în care ea să aibă ocazia să spună, în sfârșit, ceea ce își dorea de fapt. Dar mama ei a plecat pur și simplu, strivind-o cu indiferența. Revoltată, Elizabeth a hotărât că e momentul să-și schimbe viața și să facă propriile alegeri, începând cu hainele și modul cum arăta. Și-a încropit imediat un plan în cap să urmeze studiile pe care și le dorea în domeniul cibernetic, renunțând la facultatea de medicină, folosind în acest scop fondul fiduciar constituit de bunicii ei pentru ea. Iar dacă aceștia i l-ar fi retras, avea să se angajeze și să-și câștige proprii bani care să o ajute să-și ducă la îndeplinire propriile vise. Mulțumită de planul ce avea să-i aducă, în cele din urmă, controlul asupra propriei vieți, Elizabeth a trecut la îndeplinirea lui. S-a tuns, s-a vopsit și a plecat la mall să-și cumpere haine. Acolo s-a întâlnit cu o fostă colegă de școală, Julie, scăpată și ea de sub controlul părinților, care divorțaseră și erau mai preocupați să-și refacă propriile vieți decât să se intereseze ce făcea fiica lor. Cele două au petrecut un timp minunat împreună, alegându-și haine, glumind și discutând despre băieți, toate o premieră pentru Elizabeth, care se simțea fericită pentru prima dată în viața ei. Dornică să-și impresioneze noua prietenă, în momentul în care aceasta a zis că și-ar dori să meargă în club, dar că nu au vârsta necesară pentru a pătrunde înăuntru, Elizabeth s-a lăudat că poate face ea niște acte de identitate false, stârnindu-i entuziasmul lui Julie. Astfel că, seara, cele două, fardate, coafate,  îmbrăcate în ținute provocatoare și înarmate cu acte de identitate falsificate aproape de perfecțiune, s-au dus la un club de fițe din oraș, ce aparținea Volkov-ilor, un clan mafiot. Sunt remarcate imediat de Alex Gurevici, un tânăr blond și imediat li se alătură însuși Ilia Volkov, cel care deținea clubul și era văr cu Alex. Ilia era un tânăr fermecător, brunet, cu ten măsliniu și gropițe în obraz. Elizabeth este cucerită imediat de felul lui de a fi, carismatic, grijuliu, părând să îl intereseze sincer să afle mai multe despre ea și ce își dorea. În timp ce dansează cu el, Elizabeth are parte de primul ei sărut, care îi provoacă fluturi în stomac. Îmbătată de mai multe cocktailuri de Cosmopolitan și de senzația de fericire, Elizabeth nu o poate refuza pe Julie când aceasta îi cere să meargă împreună la casa lui Alex, care le invitase împreună cu Ilia. Acesta promite să li se alăture mai târziu, fiind oprit în ultimul moment de un telefon de afaceri. Ajunsă acolo, Elizabeth începe să se simtă rău, vomită și realizează că s-a purtat prostește și vrea să se ducă acasă, dar nu o poate convinge în nici un fel pe Julie care, total dezinvoltă, începe să facă sex cu Alex pe canapeaua din sufragerie, bulversând-o și mai tare pe Elizabeth care iese pe terasă și adoarme. O trezesc vocile unor bărbați care vorbeau în rusește, limbă pe care ea o stăpânea la perfecție, alături de alte câteva. Pricepe că cei doi bărbați, Iakov Korotki și Igor, îi reproșau lui Alex că fura de la unchiul lui, Serghei Volkov și că făcuse și o înțelegere cu poliția pentru a scăpa de niște acuzații. Îl pun în genunchi și îl execută cu sânge rece, împușcându-l în tâmplă, moment în care apare Julie, confuză, pe care o omoară fără să ezite nici o clipă, ca și cum era doar un țânțar ce trebuia zdrobit. Chiar atunci intră și Ilia, iar Elizabeth e gata să riște totul pentru a-l preveni, de frică să nu aibă aceeași soartă ca și vărul său. Dar Ilia se repede și lovește cu furie cadavrul lui Alex, întrebând în același timp unde este cealălaltă fată. Elizabeth era zdrobită. O rebeliune adolescentină se terminase în mod tragic, iar acum însăși viața ei era amenințată, întrucât primul bărbat care o sărutase și o făcuse să simtă primii fiori ai dragostei era de fapt un ucigaș ce era gata să o omoare. Elizabeth reușește să fugă nebunește și să dea un telefon la poliție, care o preia în scurt timp. După primele declarații, este introdusă în programul de protecție al martorilor. Mama ei și-a făcut o scurtă apariție, dându-și acceptul să fie interogată dar, în momentul în care Elizabeth a refuzat să se întoarcă acasă și să-și reia viața croită de mama ei ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, insistând că dorește să depună mărturie pentru ca ucigașul lui Julie să fie pedepsit, mama ei a ieșit pe ușă și a refuzat orice formă de comunicare cu ea, renegând-o. Elizabeth a fost condusă într-o casă de adăpost, unde era supravegheată în permanență de două echipe de agenți. John, unul dintre agenți, tatăl a doi copii mici, i-a arătat multă afecțiune, învățând-o să tragă cu pistolul și constituind și un fond în bani gheață pentru ea, tomai pentru a-i da senzația de siguranță și stabilitate. Însă, chiar în ziua când împlinea șaptesprezece ani, Elizabeth avea să mai primească o nouă lovitură cumplită. În timp ce John și partenera lui au rămas peste program să o sărbătorească și să-i dea cadourile pe care i le cumpăraseră, a sosit a doua echipă de agenți, dar care fusese între timp racolată de Volkovi și intenționau să o elimine pe Elizabeth. John și partenera ei au murit protejând-o pe Elizabeth, care a reușit să fugă în ultima clipă pe fereastră.
Acțiunea cărții se reia peste doisprezece ani, într-un mic orășel de provincie din munții Ozark, Bickford, unde facem cunoștință cu șeful poliției, Brooks Gleason, un bărbat cu totul remarcabil, fiul unei foste hipiote – Sunny, extrem de simpatice, care venise în anii șaptezeci în micul orășel și îl sedusese pe tânărul profesor de matematică, aflat în primul an de carieră. După ce îi dăruise două fiice, acceptase în sfârșit să-și legalizeze legătura, iar un an mai târziu venise pe lume Brooks. Acesta moștenise farmecul mamei lui și inteligența, o minte analitică și simțul răspunderii de la tatăl lui. După ce fusese plecat mai mult de un deceniu din localitatea natală, lucrând în secția de poliție Little Rock, în urmă cu șase luni, după atacul de cord al tatălui său, în urma căruia acesta își revenise însă complet, se întorsese pentru a prelua postul vacant de șef al poliției și a rămâne definitiv, conștientizând cât de mult îi lipsise atmosfera de acasă.
”Îi plăcea orașul, îi plăceau artiștii, olarii, țesătorii, muzicienii, yoghinii, mediumurile și îi mai plăceau toate magazinele, restaurantele și cârciumile care ademeneau turiștii să testeze preparatele.”
Brooks era intrigat de Abigail Lowery, o femeie ce venise în urmă cu un an în zonă și locuia complet retrasă, refuzând orice formă de socializare și purtând în permanență un pistol asupra ei. De bani nu ducea lipsă, fiind programator liber-profesionist, specializată în sisteme de siguranță. Curios din fire, Brooks se hotărăște să afle mai multe despre femeie, convins că are ceva de ascuns. Ajuns la casa ei, aflată într-o zonă izolată, lui Brooks îi este clar că Abigail se temea de cineva, având multiple sisteme de siguranță peste tot: o bară de siguranță și trei încuietori scumpe la ușa de intrare, bare de siguranță la ferestre și un sistem de alarmă mai performant ca la bancă, plus un întreg arsenal de puști și pistoale, pentru care îi dovedește însă că avea permis de port-armă. Iar alături de ea se afla un câine uriaș de vreo șaizeci de kilograme, gata să sfâșie pe oricine ar fi amenințat-o.
18800391._SY540_
Brooks își dă seama că, pentru a afla ce a speriat-o așa de tare, va trebui mai întâi să-i câștige încrederea, iar acest lucru nu se putea realiza decât într-un timp îndelungat. În același timp, simte și o atracție irezistibilă față de ea și începe să o viziteze din ce în ce mai des. După un timp, Abigail acceptă să facă dragoste cu el, convinsă că interesul ei pentru ea va dispărea complet odată ce își va atinge scopul, dar s-a întâmplat exact contrariul. Pe fiecare zi ce trecea, Brooks era tot mai atașat de ea, petrecându-și tot mai mult timp în compania ei și ajungând să doarmă în fiecare noapte la ea. Abigail simte că, după ani de zile în care nu își permisese să se atașeze de vreo persoană sau de un loc, ar vrea să prindă pentru prima dată rădăcini. Îi plăcea casa în care locuia, peisajul din jur, compania și discuțiile lui Brooks, de care își dă seama că se îndrăgostește din ce în ce mai tare. Încetul cu încetul, prin răbdare și perseverență, Brooks reușește să doboare toate barierele pe care Abigail și le ridicase pentru a se proteja, convingând-o de iubirea lui sinceră și profundă pe care i-o purta.
”Când brațele lui o cuprinseră, Abigail închise ochii, cu pleoapele strânse, iar emoțiile o copleșiră rapid – rapide și puternice. Să fie ținută astfel, în brațe, într-o seară răcoroasă de primăvară, de cineva căruia chiar îi păsa de ea…
Era ca un miracol, chiar și pentru cineva care nu credea în miracole.”
La rândul ei, Abigail își dă seama că, indiferent de riscul existent ca el să o părăsească după ce va afla adevărul, este corect față de el să-i mărturisească tot trecutul ei, începând cu acea noapte fatidică ce urmase rebeliunii ei adolescentine și continuând cu anii care urmaseră, în care se folosise de diverse falsuri pentru a-și termina studiile în domeniul informatic și a dobândi cunoștințele necesare pentru a câștiga bani proiectând sisteme de siguranță dar, în același timp, și pentru a se infiltra în rețeaua Volkov-ilor și a le cauza pierderi importante. În același timp, pentru a nu fi descoperită, fusese în permanență pe picior de fugă, gata să se deplaseze în alt loc și să-și ia o nouă identitate. Dăruirea lui Brooks era însă totală. Îi spune că se va implica trup și suflet alături de ea pentru a o ajuta să se răzbune și a-și duce viața mai departe fără riscuri, chiar dacă pentru aceasta va trebui să intre alături de ea în programul de protecție al martorilor.
Însă Abigail se săturase de fugă. Interacționând cu el și familia lui începe să-și dorească să aibă și ea o astfel de viață, în acel loc pe care-l îndrăgise nespus.
” ”Familie”, se gândi ea.
Putea să aibă o familie și înțelegea – acum, că totul devenise palpabil – că avea să facă orice, absolut tot ce era nevoie, ca s-o poată păstra.”
Vă las să descoperiți singuri în carte metoda ingenioasă prin care cei doi au reușit să se răzbune pe Volkovi, făcându-i să plătească în justiție pentru faptele lor și falimentându-i, și, în același timp, să-și continue viețile lor fără ca riscul unei răzbunări din partea clanului acestora să apese în permanență asupra lor.
În acest roman, Nora Roberts și-a dovedit încă o dată talentul de a crea personaje cu totul aparte, pe care nu se poate să nu le îndrăgești.
Brooks este puternic, loial, cu simțul umorului și extrem de încăpățânat când își punea ceva în cap. Este pasionat de meseria lui și hotărât să facă dreptate în toate situațiile, nelăsându-se intimidat nici de presiuni, nici de amenințări și nesfiindu-se să apeleze la diverse metode  neconvenționale pentru a-și atinge scopurile.
Elizabeth/Abigail este un personaj feminin cu totul remarcabil. Cu o inteligență cu totul ieșită din comun, după o copilărie cenușie, lipsită de bucurii, în care doar a studiat asiduu, este nevoită să treacă la o vârstă fragedă prin încercări terifiante care pe altcineva l-ar fi făcut să clacheze. Ea însă se dovedește a fi neînfricată, ingenioasă și perseverentă, croindu-și un drum în viață fără ajutorul nimănui. În același timp a demonstrat că poate fi și caldă, bună și loială, riscând totul pentru fericirea alături de bărbatul iubit.
Vă recomand cu căldură această carte, are intrigă, romantism, suspans, un ritm alert, dialoguri interesante, personaje credibile și un deznodământ spectaculos.

14859194

Cartea se poate comanda pe librarie.net, pe libris.ro sau alte librarii on-line.
Am inclus cartea în Top 10 cărți romantic-suspans contemporane

About Author

74 de comentarii

  1. Aceasta carte, este una din preferatele mele scrise de Nora! Am citit-o cand a aparut si nici pana azi nu am uitat-o!
    Felicitari Tyna! O recenzie superba, se vede ca aceasta carte te-a cucerit!

  2. Balan Daniela Ela on

    am citit cartea si mi-a placut enorm Nora Roberts e geniala ,felicitari pentru frumoasa recenzie <3

  3. O recenzie minunata, Tyna!!! Cartea e una din marile mele favorite dintre cartile Norei Roberts, ma bucur ca mi-ai adus aminte de ea, trebuie neaparat s-o recitesc, ca nu pot rezista…
    Ai deescris-o atat de frumos 🙂

  4. Barbalata Mirela on

    Frumoasa recenzia Tyna 🙂
    Nu am citit aceasta carte dar o trec pe lista mea de achiizitii. Sper sa o gasesc pentru ca ma atrage 🙂 . Are de toate: dragoste, actiune, suspans. Cel putin asta am inteles eu din recenzia ta.
    Mersi frumos pentru recomandare 🙂

  5. Daniela Cusa on

    Sunt singura care nu a citit-o pana acum? Stiu ca imi spunea Denisa Alina mereu de Martora, cum ca e cartea ei preferata si trebuie sa o citesc musai. Acum, dupa ce am citit recenzia, imi dau seama ca trebuie sa fac rost cat mai repede de carte. Vreau sa aflu cum se va termina povestea dintre Elizabeth si Brooks.

  6. sacadat2016 on

    cand citesc recenziile tale e parca o ,,vizita ” in cufarul bunicii din pod, intotdeauna mai descopar ceva interesant . Ps. mai sunt locuri libere la casuta din imaginea de mai sus?

  7. Felicitări pentru recenzie Tyna!Si eu am citit cartea de cum a aparut si se numara printre cartile preferate scrise de Nora Roberts!Gratie recenziei tale mai tentat sa o recitesc si eu cat de curând 🙂

  8. Pe langa descrierea frumoasa pe care ai facut-o imi place foarte mult si subiectul abordat in aceasta opera. Ne confruntam mereu cu depresia unei alegeri gresite si regretul actiunilor noastre. Cred ca aceasta carte va fi pe gustul meu si imi va capta atentia pe deplin.

Lasă un răspuns